4,590 matches
-
erei creștine, când copaci sau numai ramurile acestora erau folosite pentru ceremoniale. Egiptenii, de exemplu, își aduceau în casă ramuri de palmier, pentru a sărbători solstițiu de iarnă, considerat cea mai scurtă zi din an, văzându-le drept simbol al triumfului vieții asupra morții. Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obișnuiau de asemenea să omagieze bradul, în timp ce druzii aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
e oare altceva decât expresia estetică a acestei viziuni a cosmosului spiritualizat? Și ce este oare stilul bizantin decât modelarea în formele acestei arte a contururilor făpturii transfigurate? Născută în epoca imperială a creștinismului, arta bizantină, spuneam adineaori, reprezintă un triumf. Trimful Bisericii asupra stăpânirii păgâne și mai mult decât atât: triumful cosmosului transfigurat prin Iisus Hristos. Arta bizantină e astfel indisolubil legată de dogma Bisericii ortodoxe și nici nu se poate concepe în afară de ea. Epoca ei de formație coincide perfect
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spiritualizat? Și ce este oare stilul bizantin decât modelarea în formele acestei arte a contururilor făpturii transfigurate? Născută în epoca imperială a creștinismului, arta bizantină, spuneam adineaori, reprezintă un triumf. Trimful Bisericii asupra stăpânirii păgâne și mai mult decât atât: triumful cosmosului transfigurat prin Iisus Hristos. Arta bizantină e astfel indisolubil legată de dogma Bisericii ortodoxe și nici nu se poate concepe în afară de ea. Epoca ei de formație coincide perfect cu epoca de formulare a dogmelor. Ecumenicitatea dogmatică e transpusă artistic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frâu a unui alter ego erotic, prin care simțim nevoia să ne întregim ființa. Nesațul voluptății e trandafir cu ghimpi înveninați. Nesațul voluptății e una din cele mai mincinoase iluzii ale vieții în dezlănțuire oarbă. Credem că trăim în beția triumfului când suntem pe alunecușul abisului și al neantului. Creștinismul pune în fața acestui frenetic marș spre neființă al omului bolnav de osânda păcatului două soluții: una pe linia căutării unui alter ego erotic, întregitor căsătoria pentru a face odată pentru totdeauna
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artă, paradisul creștin reprezintă icoana perfectă spiritualmente, transpusă în veșnicie, a lumii noastre devastate de durere și de moarte. Geniul nu se mai trudește acum să inventeze această imagine, ca în păgânism, căci e dată în revelația credinței ca un triumf final al vieții în nemurire. Aderând la revelație, artistul devine un comentator al lui Iisus Hristos în ordinea frumuseții. Biblia și cultul bisericesc sunt acum izvoarele marilor plăsmuiri, spre deosebire de poemele homerice care ele erau izvoarele credințelor păgâne. Două poeme se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
păgâne. Două poeme se ridică în creștinism deasupra tuturor creațiilor similare întrupând nostalgia raiului: Paradisul Pierdut al lui Milton și Divina Comedia a lui Dante. Dacă paradisul se concepe în două feluri: anteistoric, ca început al lumii și postistoric, ca triumf final peste veac, amintirea celui dintâi întreținându-se în sufletul omenesc cu aspirația către cel din urmă, prin Milton geniul creștin a dat expresie începutului, iar prin Dante sfârșitului, precum prin Dostoievski a dat expresie amândurora fuzionate în realitatea psihologică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
erei creștine, când copaci sau numai ramurile acestora erau folosite pentru ceremoniale. Egiptenii, de exemplu, își aduceau în casă ramuri de palmier, pentru a sărbători solstițiu de iarnă, considerat cea mai scurtă zi din an, văzându-le drept simbol al triumfului vieții asupra morții. Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obișnuiau de asemenea să omagieze bradul, în timp ce druzii aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
inclusiv în ceea ce privește "discursul repetat", dat fiind că majoritatea covârșitoare a textemelor întâlnite în capitolele respective sunt de proveniență biblică și/sau teologică. Ele vizează, de obicei, sfere și teme convergente ale existenței, cum ar fi primatul spiritualului asupra materialului sau triumful binelui asupra răului. 2.4.1.1. Astfel, capitolele IV-VIII, în care Breb cercetează și află adevărata natură a împărăției bizantine, sunt presărate cu numeroase texteme care semnalează superioritatea sufletului și mizeria trupului: "[9] toate cele omenești sunt părere și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
evacuării definitive din oraș, soldații români au împușcat doi membri ai gărzii civile. În Maramureș, civili români înarmați și soldați s-au dedat la violențe și la jaf, în Baia-Mare, o blindată a armatei române a doborât un arc de triumf ridicat în onoarea armatei ungare. Sunt date despre civili maghiari victime ale retragerii armatei române din Cluj, Sfântu-Gheorghe, Brâncovenești, Satu-Mare. În ziua de 4 septembrie, în camera superioară a Parlamentului, prim-ministrul ungar anunța, triumfător, pentru a doua zi, orele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cosmosului. Lupta pentru univers / 159 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității / 161 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii / 163 2.6.3. Modificarea centrului universului. Teoria heliocentrică / 165 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern / 169 Capitolul 3. Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea / 171 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate / 171 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate / 174 3.2.1. Despre scopul științei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
monstruos și un bătrân pus să retracteze idei pe care le demonstrase prin toate mijloacele posibile. Considerăm că procesul lui Galilei a fost una dintre ultimele încercări reușite ale bisericii catolice de a întârzia schimbarea specifică modernității. 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern Dar chiar dacă s-a încercat cenzura teoriei heliocentrice acest lucru nu a reușit. Cosmosul putea fi mai ușor explicat astfel, mai ales că noile observații a acestuia se integrau în noua descriere a lumii. Pas
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o altă realitate, un fel de Mundus Imaginalis. Această epifanie ține de o ontologie a gradelor ființei care, spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat de ființe ale intervalului, îngerii. Creștinismul a reușit să elaboreze o sistematică speculativă care facilitează triumful imaginii și utilizarea sa religioasă. Menirea episcopatului Se vehiculau prin presa centrală o serie de "propuneri" sau "inovații" cu privire la posibilitatea de retragere din scaunele episcopale a unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv de boală sau vârstă înaintată. Nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la Sf. Duh; Douăzeci și patru de bătrîni, cu trimitere la cele douăzecișipatru de cărți ale vechiului Testament, și am îndrăzni să adăugăm, posibil să simbolizeze și cele douăzecișipatru de vămi ale văzduhului; Patru animale - Cele patru Evanghelii din Noul Testament; Car de triumf - Biserica triumfătoare; Două roate: Vechiul și Noul testament; Trei doamne - Cele trei virtuți teologale: dragostea, nădejdea și credința; Patru, cele patru virtuți cardinale: judecata sau înțelepciunea, forța sau curajul, justiția sau echitatea și temperanța sau compătimirea. În Cîntul XXXI Beatrice
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
celor drepți, grupate sub forma unui uriaș vultur, principii drepți compun figura uriașei acvile - simbol al armoniei lumii ridicate pe dreptate. În al șaptelea cer, al planetei Saturn odihnesc sufletele contemplative. În cerul al optulea, cerul stelelor fixe, Dante admiră triumful lui Hristos. Aici, la ruga Beatricei, Sfîntul Petru cercetează pe Dante asupra credinței și în urma răspunsurilor primește apostoliceasca binecuvîntare. Sfîntul Iacob îl cercetează pe poet asupra speranței/nădejdii (Beatrice îl asigură pe Sfînt că stăpînește această virtute) și dă răspunsurile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
revoluționar va manifesta neîncredere în absolut orice aranjament instituțional, fie armată, biserică, clasă sau monarhie - de fapt, îl va respinge chiar și pe - sau mai ales pe - propriul lui tată". Este amintit și Francis Fukuyama cu proclamarea sfîrșitului istoriei odată cu triumful liberalismului, democrației și capitalismului - teorie pe care ulterior o va amenda cu nunațări severe. Marea întrebare la care filosoful româno-american încearcă să ofere un răspuns propriu este: Cum se explică prăbușirea fulgerătoare a vechiului regim și renașterea conservatorismului ca ramură
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prea mari bogății și de istovirea și imoralitatea produsă prin sărăcie și lipsă. Animalul făcător de unelte, precum definește Aristotel pe om, era un animal liniștit și neturburat de grija pentru a doua zi" (Concesiuni economice, "Timpul", 25 martie 1878). Triumful revoluției industriale schimbă radical situația economică și ia o formă foarte amenințătoare pentru cel economicește slab, pentru cel necult, cînd concurența e pe deplin liberă. Și în aceasta era întrutotul situația în România jumătății secolului XIX. Publicistul de la foaia conservatoare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se definește, un simțualist - își manifestă liric, fără zăgăzuire ceea ce simte. În tușe fine este desenat profilul poetic al celui care a scris Muma lui Ștefan cel Mare: "Poezia lui Bolintineanu este, într-adevăr, în stratul ei de suprafață, un triumf al convențiilor, o sinteză de clișee, o învîrtire înnebunitoare de formule suave, mai ales în versurile erotice. Însă, dacă dăm deoparte aceste îngălbenite flori de hîrtie ceruită, aflăm alt strat în care imaginația este autentică și originală. Cîte un vers-două
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1), Dorin Popa Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela Curierul diplomatic, Mihai Baciu Dialoguri în era E-Reader. Cărți, autori, editori (ediție bilingvă), Cristina Chevereșan Idei de schimb, Sorin Adam Matei Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru Jurnal ad-hoc, Florin Cântec Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pieței, într-o societate din ce în ce mai consumatoare. Progresul tehnologic a provocat și transformări substanțiale pe o piață în care totul a devenit o marfă, începând cu electrocasnicele și terminând cu piața ideilor. Tehnologia transporturilor moderne are o contribuție de bază la triumful globalismului contemporan, dezvoltarea fără egal a liniilor aeriene legând astăzi între ele, la viteze fără precedent, toate zonele globului. Câtă diferență între condițiile de transport ale renașterii și cele moderne! Încercând să justifice redactarea lucrării „Elogiul nebuniei” Erasmus din Rotterdam
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
din care șapte monografii reprezentative, pe care le menționăm: Austria și Principatele Române în vremea războiului Crimeii. 1853-1856 (1972), Adevărul despre un destin politic - domnitorul Gr.Al.Ghica (1849-1856) (1973ă, Geneza „chestiunii române” ca problemă internațională (1975), Diplomația europeană și triumful cauzei române. 1856-1859 (1978), Principatele Române în raporturile politice internaționale. Secolul al XVIII-lea (1986), Din istoria diplomației europene: anul 1859 la români (1996), Principatele Române în raporturile politice internaționale. 1792-1821 (1999). Scrise cu talent, înalt profesionalism și cu o
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pe fe?ele laterale, arcade inspirate din apeductele române; �n partea exterioar? a absidei, o rotond? cu cupol? � ne-construit? � care trimite la Panteonul lui Hadrian; �n ceea ce prive?te fă?ada, neterminat?, este o varia?iune dup? arcul de triumf al lui Augustus, de la Rimini. Pentru biserică Sf�ntul Andrei de la Mantua (vezi pliantul, foto 5), �nceput? �n 1472, Alberti reinventeaz? unificarea spa?iului gra?ie unei singure nave, acoperit? cu o bolț? semicilindric? cu chesoane, sus?inut? de doi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prin compozi?ia volumelor � un corp de cl?dîre cu patru pavilioane de col? cu domuri p?trate � c�ț ?i prin �ntrebuin?a-rea de ordine suprapuse ?i prin dispozitivul ternar de la intrare: portal �n form? de arc de triumf ?i dou? pavilioa-ne simetrice �nainte de a intra �n curte. ?i mai mult? grandoare acestei scenografii la palatul Luxembourg, �nceput �n 1615 la Paris, pentru Maria di Medici. Palatul de Juști?ie din Rennes (1618), �ns?, �?i extrage monumentalitatea sobr
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bisericii Sf�ntul Gheorghe (Ragusa, 1744-1766), prev?zut? cu o fă?ad? traversat? de o tensiune dinamic? extrem?. Geografic, este vorba despre sudul Germaniei, Schwaben ?i Bavaria mai precis ?i despre ?inuturile unite sub flamurile casei de Austria. Contrareforma catolic? triumf? �n aceast? zon?, �nt?rînd puterea ordinelor religioase, �n timp ce autoritatea monarhic? ?i seniorial? se �nt?re?te �n capitale ?i la sate. Elaborarea unui mediu artistic vizual ?i sonor �ntru gloria catolicismului român, a Cur?îi ?i a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Blaikie) ?i casă de distrac?îi Saint-James (1778-1784) de F.-J. B�langer (1744-1818); palatul Bourbon-Cond� (1780) de Th. Brongniart (1739-1813) sau palatul Șlam (1782-1785) de P. Rousseau (1751-1810) a c?rui compozi?ie monumental? pe baz? de arc de triumf ?i ga-lerii cu colonad? dubl? adapteaz? unele proiecte grandioase ale lui Peyre sau ale lui Wailly din urm? cu dou?zeci sau treizeci de ani, precum palatul Cond� (Peyre, 1763). �n ultimii dou?zeci de ani ai Vechiului Regim, dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
private, la Paris ?i �n �mprejurimi: palatul Hallwil (1766), Guimard, Montmorency (1772), Tahary, Jarnac (1780); pavilionul doamnei Du Barry (Louvecienne, 1771), grajdurile doamnei Du Barry (Versailles, 1772). Palatul Th�lusson (Paris, 1781), vizibil din strad? �n deschiz?tură arcului de triumf de la intrare ?i aflat �n arierplanul rocilor ?i boschetelor unei gr?dini engleze?ți, este expresia des?v�r?it? a acestei arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]