8,927 matches
-
pe un fost stăpân, Duca i-a plătit dajdea răscumpărându-se de iobăgie”<footnote Idem, Studii și documente, vol. IV, p. 40 footnote>. A fugit din locurile natale de mic copil și a ajuns în Țările Române, unde „a intrat ucenic la abagerie, apoi ajutat de împrejurări, s-a alipit de casa lui Vasile Lupu”<footnote Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. III, Editura All Educational, București, 2000, p. 105 footnote>. Locul unde a slujit Duca la dugheană este încă obscur
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar fi fost la Iași. Înclin să-i dau dreptate lui Nicolae Costin, pentru că evoluția viitoare a lucrurilor ni-l înfățișează pe Duca fiind mult mai legat de Iași și Moldova decât de București. Fiindcă și-a început cariera ca ucenic într-o prăvălie, Gheorghe Duca a purtat, și ca domn, un oarecare respect negustorilor. Circula zvonul că fratele său mai mare, Cristea, i s-a plâns că negustorii din Iași ,,nici cei proști nu-l respectau, fiindcă nu se ridicau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mai multă vreme. Alături de ei au lucrat și unii pictori locali ca „Nicolae (zugravul cel bătrân), Ștefan Zugravul și alții. Pictorii au luat ca model pictura bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi, unde ultimii doi se presupune că au lucrat ca ucenici”<footnote Ibidem, p. 426 footnote>. Zugravii în trecut „erau și cărturari prin însăși obiectul preocupărilor lor. Gheorghe zugravul într-un act se intitulează istoriografos - cunoscător al erminiei - știința reprezentării corpului omenesc, al prezentării anumitor persoane în legătură cu rolul pe care l-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din îngeri, arhierei și sfinți. În centrul compoziției este epitaful purtat de îngeri. Aceste scene sunt de mare efect, prin mulțimea personajelor și prin coloritul variat. „Cel care a pictat scenele a fost cu siguranță, un maestru și nicidecum un ucenic. Pictorul a vrut să sugereze credincioșilor, prin culoare și fast, lumea cerească și să fixeze în mintea acelorași, în lumină și culoare, ideea stăpânirii cerești”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 205 footnote>. Contrar iconografiei ortodoxe în conca absidei sudice s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ilustrează cele trei ispite. În partea stângă a scenei cu Apostolii la judecată sunt: Botezul Domnului, în care alături de Iisus Hristos și Ioan Botezătorul apare și un înger; Schimbarea la față, redată în cele trei momente succesive: urcarea Mântuitorului cu ucenicii pe Tabor, Schimbarea la față și coborârea de pe Tabor. După brâul cu motive decorative, florale, de sub Etimasia, urmează pe pereții laterali ai absidei sudice, deasupra ferestrelor un registru cu scene care ilustrează în special minunile Mântuitorului: Ispitirea lui Iisus, ilustrată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Sidonului; Seceta care a bântuit în Samaria; Întâlnirea Sfântului Ilie cu regele Ahab; Sfântul Ilie pogoară foc din cer pentru mistuirea jertfei; Sfântul Ilie îi ucide pe preoții lui Baal; Sfântul Ilie doarme și este trezit de un înger; Elisei, ucenicul și urmașul Sfântului Ilie care urcă la cer în carul tras de cai. Este impresionantă tratarea narativă a celor mai importante momente din viața și activitatea Sfântului Ilie. Complexitatea tratării, dar mai ales realizarea ei arată marile însușiri artistice ale
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
artistică din Moldova, o adevărată realizare a stilului pictural din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. VII. Înfăptuiri culturale în „vremea Ducăi - Vodă”. Tipografia grecească de la Cetățuia Venit de tânăr în Moldova, Gheorghe Duca a fost mai întâi ucenicul unui proprietar de dugheană la abagerie în Iași. În timpul domniei lui Vasile Lupu, el a fost avansat la dregătoria de mare cămăraș, funcție administrativă care însemna chivernisirea averii personale a voievodului. În timpul domniei lui Ștefăniță Lupu (1659-1661), Duca a avut
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1678 Mitropolitul Dosoftei a oficiat slujba de încoronare a lui Gheorghe Duca pentru a treia domnie. „Duca Vodă nu mai găsise, în această a treia domnie a sa, la moldoveni școala de erudiție slavonă, nu fără amestecul latin, adus de ucenicii lui Petru Movilă, și grec care era în legătură cu originea și tendințele împărătești ale lui Vasile Vodă, de la Trei Ierarhi”<footnote Ibidem, p. 247 footnote>. Cu sprijinul material al lui Gheorghe Duca, Mitropolitul Dosoftei a încredințat spre tipărire Sfânta Liturghie în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
reculegerii mănăstirii. Aici toți aveau garantate momente de înălțare spirituală și de creație literară. Iată în câteva cuvinte portretul unui stareț al mănăstirii, care ne face cinste și ne dă curaj să fim monahi ai acestei distinse chinovii. Unul dintre ucenicii lui este părintele arhimandrit Nicodim, starețul de la Hadâmbu. Este ucenicul cu care părintele Mitrofan s-a mândrit cât a trăit, deoarece l-a ascultat în tot ceea ce a făcut la această reînființată mănăstire. În anii de păstorire a arhimandritului Mitrofan
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și de creație literară. Iată în câteva cuvinte portretul unui stareț al mănăstirii, care ne face cinste și ne dă curaj să fim monahi ai acestei distinse chinovii. Unul dintre ucenicii lui este părintele arhimandrit Nicodim, starețul de la Hadâmbu. Este ucenicul cu care părintele Mitrofan s-a mândrit cât a trăit, deoarece l-a ascultat în tot ceea ce a făcut la această reînființată mănăstire. În anii de păstorire a arhimandritului Mitrofan Băltuță, la Mănăstirea Cetățuia a viețuit discret și smerit un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
citea paraclisul dintr-un carnețel scris de el, purta o iconiță cu Acoperământul Maicii Domnului și o cruciuliță într-un buzunar în dreptul inimii. I-a ajutat pe mulți tineri să urmeze o școală, le-a cumpărat haine și cărți, iar ucenicilor preoți le-a dăruit primul veșmânt și primul Liturghier. Are mulți ucenici care i-au urmat exemplul vieții, astăzi sunt stareți și preoți de nădejde pentru Biserică. L-aș putea aminti pe starețul Arsenie de la Berzunți, pe duhovnicul Irineu de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Acoperământul Maicii Domnului și o cruciuliță într-un buzunar în dreptul inimii. I-a ajutat pe mulți tineri să urmeze o școală, le-a cumpărat haine și cărți, iar ucenicilor preoți le-a dăruit primul veșmânt și primul Liturghier. Are mulți ucenici care i-au urmat exemplul vieții, astăzi sunt stareți și preoți de nădejde pentru Biserică. L-aș putea aminti pe starețul Arsenie de la Berzunți, pe duhovnicul Irineu de la Florești, dar și ucenicii părintelui Mitrofan și ai părintelui Gherontie erau și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dăruit primul veșmânt și primul Liturghier. Are mulți ucenici care i-au urmat exemplul vieții, astăzi sunt stareți și preoți de nădejde pentru Biserică. L-aș putea aminti pe starețul Arsenie de la Berzunți, pe duhovnicul Irineu de la Florești, dar și ucenicii părintelui Mitrofan și ai părintelui Gherontie erau și ucenicii lui. Amănunte ale vieții și slujirii părintelui Teofan vă îndemn să le aflați din colecția: „Oameni de care ne este dor” - Părintele Teofan. Cu toții păstrăm imaginea unui monah milostiv, rugător, veghetor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care i-au urmat exemplul vieții, astăzi sunt stareți și preoți de nădejde pentru Biserică. L-aș putea aminti pe starețul Arsenie de la Berzunți, pe duhovnicul Irineu de la Florești, dar și ucenicii părintelui Mitrofan și ai părintelui Gherontie erau și ucenicii lui. Amănunte ale vieții și slujirii părintelui Teofan vă îndemn să le aflați din colecția: „Oameni de care ne este dor” - Părintele Teofan. Cu toții păstrăm imaginea unui monah milostiv, rugător, veghetor la buna desfășurare a slujbelor în biserică. Ca un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și nu a mai plecat niciodată. De atunci și până în ultima clipă a vieții s-a rugat, a slujit și a muncit cu dăruire pentru Dumnezeu și pentru semeni. A spovedit mulți credincioși și mulți dintre ei i-au devenit ucenici. Cel mai de seamă cu care s-a mândrit mereu este arhimandritul Iustin, starețul Mănăstirii Bogdana din Rădăuți. Când stătea de vorbă cu noi sau cu credincioșii care veneau la sfinția sa, le dădea multe exemple de urmat din pateric, din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ziua în care a fost nevoit să plece în lume din cauza decretului 410 din anul 1959, care dispunea ca cei tineri din mănăstiri să se întoarcă în lume și să se angajeze. Ioachim în această mănăstire l-a avut ca ucenic pe părintele Patriarh Teoctist Arapașu. Patriarhul povestea, că acest călugăr l-a învățat să se roage și să aibă răbdare în încercările vieții. Ioachim îl punea pe Teoctist să citească cu voce tare pravila, ca să audă și el. Și așa
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a învățat să se roage și să aibă răbdare în încercările vieții. Ioachim îl punea pe Teoctist să citească cu voce tare pravila, ca să audă și el. Și așa s-a născut între ei respectul și grija dintre părinte și ucenic. Patriarhul nu l-a uitat niciodată pe acest părinte, oricâte funcții bisericești a avut. Părintele Ioachim a venit la Cetățuia și a acceptat să lucreze ca civil în grădină, numai ca să aibă parte de slujbe și să doarmă sub protecția
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la Mănăstirea Cetățuia de-a lungul celor 340 de ani de existență. Cu toate că obștea a avut călugări puțini și mijloace materiale reduse, aici s-a scris o pagină luminoasă a istoriei Bisericii și a neamului românesc. Rămâne ca astăzi, noi, ucenicii acestor mari duhovnici să ne străduim să păstrăm și să punem în valoare tezaurul numit Cetățuia. X. Odoarele de altădată ale mănăstirii Pentru Gheorghe Duca, Mănăstirea Cetățuia era mai mult decât un simplu locaș de cult. Se vede aceasta din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la ceva serios, părinte. De data asta să te gândești. Dacă poruncește sfinția ta, n-am încotro. Vorba ceea: „Vrei-nu vrei, bea Grigore agheazmă”. Chiar despre sfânta agheazmă este vorba, fiule. Am eu acolo la cârciuma Trei Sfetitelor un fost ucenic de al meu pe care l-am învățat multe...Așa că te dau pe mâini bune. Nici nu mă îndoiesc și te urmez îndeaproape, părinte. Așa să faci, fiule și n-ai să mergi în pagubă... Lăsăm forfota de pe Ulița Strâmbă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
răspândit un val ațâțător care a coborât apoi pe gâtlej și în câteva clipe prin tot trupul alergau deja centauri focoși...Bătrânul așază ulcica pe masă și mă întreabă din priviri: „Ei, cum ți se pare băutura, fiule?” Păi, strașnic ucenic ai avut, sfințite printe. Am avut noroc, pentru că tot atât de bine se putea ca eu să vorbesc, eu să aud... Savurăm băutura pe îndelete. Bătrânul - se vede bine - este în al nouălea cer. Privește adesea spre ușița închisă, dincolo de care se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
printe. Am avut noroc, pentru că tot atât de bine se putea ca eu să vorbesc, eu să aud... Savurăm băutura pe îndelete. Bătrânul - se vede bine - este în al nouălea cer. Privește adesea spre ușița închisă, dincolo de care se află fostul lui ucenic. Un zâmbet luminos îi stăruie pe chip. Când vraja momentului s-a risipit, ne ridicăm - cu părere de rău parcă... Ei, acum mai merge să colindăm cele ulițe, fiule. Hai întâi să privim oleacă la palatul gospod și după aceea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
gospod și după aceea s-o luăm agale pe Ulița Mare. Ieșim din încăpere. În crârciumă sunt deja alți clienți... „Am cam stat olecă” - îmi trece prin minte. „Dar nici nu puteam trece peste așa o minune în fuga calului”...Ucenicul călugărului iese de după tejghea, vine să sărute mâna călugărului și să primească baslogovenie...Ieșim. Dincolo de turnul clopotniță, ne întâmpină forfota târgului. Pe aici se mișcă altă lume. Trăsuri pe capra cărora tronează vizitii care - țepeni precum parii - trec în trapul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
descoperă mutra întrebătoare. Cu o tresărire ca și cum ar fi fost surprins făcând ceva ne la locul lui, mi-a vorbit apoi cu calm și adâncă aducere aminte... În aceste câteva clipe petrecute aici mi-am adus aminte de vremea pe când, ucenic fiind, încă făceam ascultare la culesul fânului pentru vitele mănăstirii...Fânațul nostru era departe de mănăstire și acolo se întindea pe o costișă nesfârșită. Și Doamne cât a mai florăret se găsea în iarba coaptă numai bună de coasă! După
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
carului, semn că aici la marginea târgului țăranii se amestecă ușor cu târgoveții...Un murmur continuu ne însoțește până la tejghea. La vederea noastră, tejghetarul - un zdrahon cât un gorun - se desprinde din umbră și, cu o plecăciune demnă de un ucenic monahal, îi sărută dreapta bătrânului. Acesta îl binecuvântează, apoi îl întreabă ceva șoptit...Omul nu spune nimic, dar se răsucește ca un titirez și o ia spre fundul crâșmei, unde se zărește o ușă. O deschide și ne poftește ceremonios
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și să adaogă folosurile sfintii Mitropolii... și încă de vreme ce sântu 2 școale aice în oraș, în Iași, una grecească și alta slovinească, să fie dator mitropolitul... a ave purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoințe asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade... și pentru ucenicii de la amândoao școlile, cei carii să vor sili cu învățătura și vor fi săraci lipsiți de cele trebuincioase încăși să aibă de grijă mitropolitul a-i ocroti și a-i chivernisi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]