4,164 matches
-
în ambele cazuri, e avortat. E cel puțin ciudat că realizatorii Magnatului au ales să focalizeze pe drama lui Mircea Moraru (Dorel Vișan, lemnos), când personajul-cheie era de la o poștă cel jucat de Horațiu Mălăele (perfect) : un Talleyrand de duzină uns cu toate alifiile, eminența cenușie a tuturor matrapazlâcurilor tranziției, tipul canaliei necesare Pe el am fi vrut să-l investigheze filmul ! El este cel care sare din ecran, trăgându-te de mânecă nu Moraru, nu Manasia (candidatul la președinție, jucat
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu toată sinceritatea. Rămânem o vreme în tăcere, și eu mă gândesc îngrijorată la Luke. Poate reușesc să-l conving să se ducă mai des la sală. Și să înceapă să mai mănânce și el chestii dintr-alea care se ung pe pâine și care-ți reduc colesterolul. Doar așa, ca măsură de prevedere. După o vreme, femeia îmi zâmbește și pleacă, dar eu rămân pe loc. Vreau să-i las pe Luke și pe Michael mai mult timp singuri. Lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nu locuiau decât creștini [= greci]. Evreii frecventau puțin orașele nelocuite de turci, căci ajungeau obiectul a tot felul de jigniri [...]. În timpul Săptămânii Patimilor nici un evreu nu Îndrăznea să se arate [pe chei]. Ștrengarii din Arnăutchioi, prinzând un contravenient, i-au uns barba cu smoală și i-au dat foc ; nenorocitul a alergat să se arunce În mare ca să scape de arsură” <endnote id="(315, p. 42)"/>. Tot un grec, Teodoros, slujitor În casa boierilor Ghica În primele decenii ale secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidan” (zicală maghiară, cehă, poloneză, germană etc. ; <endnote id="cf. 3, p. 64, și 83, p. 93"/>), „Curat ca apa În care s-a spălat un evreu”, „Mândru ca evreul de păduchii săi”, „Se scarpină [de păduchi] ca un evreu”, „Unge cu miere fundul unui evreu și totuși va puți mereu” (proverbe și zicale poloneze ; cf. <endnote id="70, p. 180, și 83, p. 94"/>), „Două brânze puturoase și un evreu fac trei Împuțiciuni” (proverb polonez și german ; <endnote id="cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oraș care nu are baie”, „Lipsa de curățenie a capului duce la orbire, veșmintele murdare duc la demență, murdăria corporală produce ulcere și dureri ; ferește-te deci de orice necurățenie”, „Se cuvine să Îmbăiezi copiii mici și apoi să-i ungi cu ulei”, „Este interzis să trăiești Într-un oraș În care nu există nici un medic”, „Curățenia fizică duce la curățenia spirituală” etc. <endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea de usturoi și ceapă „Pute țara de jidani.” Tot În cadrul unei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIV-lea <endnote id="(455, II, p. 129)"/>. Deschid aici o paranteză. În afara apei baptismale, oamenii de rând cred că mai există un remediu Împotriva cecității evreului <endnote id=" (192)"/>. Nu este vorba aici de remediul evanghelic : „și a uns Isus cu scuipat și tină ochii orbului” (Ioan 9, 6 ; Marcu 8, 23). Conform tradiției, evreii ar folosi În acest scop sângele colectat din trupul copilului ucis În mod ritual. În anul 1726, de exemplu, evreii din târgul Onițcani (Orhei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ucis În mod ritual. În anul 1726, de exemplu, evreii din târgul Onițcani (Orhei, Basarabia) au fost acuzați că au omorât un copil creștin-ortodox, iar sângele colectat l-au trimis „marelui haham din Cracovia” - se spune În Cronica Ghiculeștilor - „pentru ca să ungă cu acest sânge pleoapele noilor născuți ai neamului lor” <endnote id="(43, p. 53)"/>. Un reflex al acestui tip de credință s-a manifestat În 1913, În Rusia, când evreii au fost inculpați că omoară creștini ca să-și vindece - cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin de 72 (adică 40% !) din cei 184 de informatori din sudul și estul Poloniei anchetați În perioada 1975-1984 (deci, practic, În zilele noastre !) au menționat credința că evreii se nasc orbi și că Își capătă vederea numai dacă sunt unși pe ochi cu sânge de copil creștin <endnote id="(70, p. 130)"/>. În afară de trimiterea explicită la mitul extrem de Înrădăcinat și răspândit privind infanticidul ritual pe care l-ar practica evreii (vezi capitolul „Infanticid ritual”), această credință trimite și la alte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
33-34). Este un alt fel de a spune că Isus continuă să fie viu, chiar și după ce „și-a dat duhul”. O legendă medievală spaniolă relatează fapta unui evreu din Toledo, care - vrând să se răzbune pe creștini - ar fi uns cu venin imaginea din biserică a Mântuitorului crucificat. Când o bătrână creș tină s-a apropiat să-i sărute picioarele, Isus și le-a retras În mod miraculos. Furios, evreul a smuls imaginea lui Cristos de pe perete, a profanat-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mână și i-a rănit- o. Deci, a ieșit Îndată afară și s-a dus acasă, durându-l mâna și curgându-i mult sânge.” „Saracinul” va putea să se tămăduiască doar dacă va crede În Sfântul Gheorghe și se va unge pe rană cu ulei din candela de sub icoana acestuia. Vindecându-se astfel, maho medanul căzu „la picioarele preotului [și] Îl rugă ca să-l Învredni cească cu Sfântul Botez”. Preotul creștin „l-a botezat noaptea, În taină, de frica saracinilor” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la distanța de o mie de poște obtuzitatea În gândire a mai marilor țării de atunci precum și paranoia de care erau bolnavi până-n măduva oaselor. Ion D. Zamfirescu, semnalase o altă daraveră, bună de pus la gâtu-i o cravată unsă cu săpun „Cheia” la mare cinste și căutare pe atunci. N-ar fi avut să știe ce și cum dacă nu ar fi citit ciorna numărului 251/10 decembrie 1968 al cotidianului local care semnalase apariția unei „Foi literare” la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
într-o mie de direcții în funcție de mediul și oamenii care te înconjoară și la un moment dat te trezești că nu rezonezi cu prea mult sau prea mulți din jur, deși în aparență viața este perfectă. Paradoxal, când lucrurile merg „uns” urmezi calea aproape din inerție și sunt rari cei ce se opresc din drum, respiră adânc și decid să schimbe direcția spre una mai spinoasă. Unul din obstacolele majore este dezamăgirea familiei și a prietenilor, a celor care și-au
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
m-am obișnuit cu regimul de făcut activități noaptea, așa că, îmi zic eu, dacă tot sunt aici, de ce să nu și practic. Dau un sfert de bobârnac pietroiului să văd dacă nu cumva Alfonso m-a fraierit și l-a uns cu vreun clei magic, la care pietroiul cade cu o hurducătură puternică. Îmi feresc picioarele la muchie de cuțit, apoi încep să mă chinui fără succes să repet operațiunea de plasat pietroiul în vârf. După o multitudine de încercări, care
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să ies în lumea „mea” cu soare, copaci și papagali (până una-alta). Fac un duș rapid și ies pe terasă unde dau de Udita în fața laptopului. Mă simt grozav la mângâierea soarelui și până și țipetele papagalului nebun mă ung pe suflet. Am o grămadă de discutat cu Udita dar stomacul nu-mi dă pace așa că îl întreb dacă nu vrea să discutăm la micul dejun. Râde poate la masa de seară, este deja ora trei după amiază. Urcăm în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
corp și mai cu seamă cea de la cap . − Tată, să mă ierți, nu mi-am dat seama că la pornire caii smucesc în hamuri. Lasă că îndată ajungem acasă, mama și cu Emilia au să te oblojească și să te ungă cu ceva ce știu ele, rosti Gheorghiță printre lacrimile ce-i cădeau din ochi. Ajunși la poarta curții, băiatul o deschide și trage căruța în ogradă, chemându-le pe soră-sa și maică-sa să-l ajute pe Costache ca să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai devreme. Apoi se adunau în casă și-și scriau temele sau învățau lecțiile pentru a doua zi. Tatăl lor Costache, era chinuit de dureri reumatice și se doftoricea cu tot felul de unsori și oblojeli; tocmai terminase să se ungă pe la șale, se încinsese cu un brâu călduros de lână și stătea întins pe o laviță. Cu o zi înainte fusese în chirie până la Vaslui și se întorsese doldora de noutăți și vești ce le aflase cu această ocazie. în timpul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
doar asta ci și niște julituri urâte pe amândouă picioarele și pe bucă, încât a fost nevoie să-i scoată pantalonii și-l înveli cu un cearșaf. Pune apă la încălzit într-un vas mare, îi spală rănile și le unge cu niște alifie peste care pune frunze de ciumăfaie și-l bandajează cum poate mai bine . Maricica vine și ea în casă, mamă-sa îi povestește întâmplarea cu buhaiul dar fata se uită mirată, cum poate să capete așa răni
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
școlii în care lucram. Iarăși P.C.R. hotărăște și nu-mi rămâne decât să fiu director, chiar fără voia mea! Eram înspăimântat la început de evoluția bolii mele, vine septembrie, reîncep activitatea, vine în școală un grup de responsabili care mă „unge” inițial ca director adjunct și după alte două zile același grup revine în școală și clarifică situația: Sunt numit director prim ca profesor cu studii complete, în timp ce directorul Ionel Ionescu trece pe postul de director adjunct. Răspunderea era și mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
unanim candidatul primește o notă bună, termină liceul în bune condiții și merge și mai departe. Îl întâlnesc și astăzi și cred că s-a vindecat măcar în parte și de timiditatea excesivă de atunci. Ridic problema unor colegi - necolegi. Unși de partid cu o anumită responsabilitate, nu mai sunt colegii și tovarășii mei de profesie. Am amintit cazul unei colege care, fiind mare, la o întrebare a mea mi-a vorbit de „sus”, acuzându-mă de „acostare pe stradă”. Cum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
anumită responsabilitate, nu mai sunt colegii și tovarășii mei de profesie. Am amintit cazul unei colege care, fiind mare, la o întrebare a mea mi-a vorbit de „sus”, acuzându-mă de „acostare pe stradă”. Cum îndrăznisem să acostez mărimea unsă cu încrederea partidului? Un alt coleg, chiar de aceeași specialitate, invitat în 1972 la adunarea promoției ca organ de partid și coleg, vine cu anticipație în școală și mă anchetează într-o problemă oarecare. Așa coleg, mai zic și eu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de spirit în rândul militarilor? Noi, militarii în termen, am comentat. Țin minte că era într-o zi de ZVITA 12 și eram la magazia cu echipamente. M. M.: Domnule, se întreținea tehnica militară cu mare grijă, se curățau, se ungea... S. B.: Le luam pe toate la rând. Eu aveam magazie în poziția Bateriei a IV-a, erau cele de pe marginea gardului dinspre Pantelimon. Iar scoteam "completul numărul unu", "completul numărul doi", curăță tot, fă ordine, curățenie. Chiar în magazie
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
bolnăvior, coleg cu mine, care nu prea mergea bine cu cartea și, la recomandarea învățătoarei, ne făceam lecțiile împreună. Pentru serviciile mele, amicul îmi înmâna în fiecare zi, în recreația mare, din partea mamei sale, două felii groase de pâine neagră unse cu untură de porc și magiun, ceea ce pe vremurile acelea reprezenta o răsplată generoasă. Pe la 10 ani am îmbrățișat, după orele de școală, meseria moșilor și strămoșilor, respectiv am devenit cioban. Să mă explic: sora cea mare se măritase cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
alături la Cimitirul "Bellu" la înmormântarea lui "Nea" Tomiță Caragiu, fusesem împreună la Bienala de la Sao Paulo în 1991 cu "Hamlet". Aveam să ne întâlnim la Aeroportul "Charles de Gaulle" din Paris, amândoi cu aceeași destinație Montevideo. Eu mă întorceam "uns" ambasador, el în calitate de candidat al României la postul de director general al UNESCO. În aeroport era însoțit de Dan Hăulica, ambasadorul nostru la UNESCO, pe care-l știam, tot așa, "din vremuri imemoriale". La Montevideo, în sejurul de doar două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pasta și atunci am perfecționat tubul“, scria pe pasta de dinți englezească. La micul dejun, Siropul Auriu importat de la Londra se Încolăcea sclipitor pe lingura ce se Învârtea În el, picurând o porție suficientă pe o felie de pâine rusească unsă cu unt. Tot felul de lucruri plăcute și delicioase soseau Într-un ritm constant de la Magazinul Englezesc de pe Bulevardul Nevski: tarte cu fructe, săruri mirositoare, cărți de joc, jocuri de puzzle, sacouri cu dungi, mingi de tenis albe ca talcul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
segmentele sub formă de ochi din față) au apărut, peste două luni, pe iarba umedă de sub sălcii. Astfel, fiecare ceas și fiecare anotimp aveau desfătările lor. Și, În sfârșit, În nopțile de toamnă reci sau chiar geroase, puteai prinde fluturi ungând trunchiurile de copaci cu un amestec de melasă, bere și rom. În acea beznă enervantă, luminai cu lanterna șanțurile strălucitoare și lipicioase din coaja copacului și doi, trei fluturi de noapte, mari, care-i sorbeau dulceața, În timp ce aripile lor nervoase
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]