3,594 matches
-
contexte - adresezi unui copil neauzitor un mesaj stând cu spatele la acesta; repeți mesajul verbal sau mimico-gestual dându-i posibilitatea să te vadă, ori atenționându-l în prealabil. După această demonstrație vor comunica mult mai bine, insistă să se facă văzuți, pronunță cuvintele rar, își atenționează partenerii, în general le imită gesturile cu mult succes, se lansează în demonstrații și solicită confirmarea pentru a fi siguri că au fost înțeleși, cer frecvent aprobarea dacă lucrează împreună. Întâlnirile dintre deficienții de auz
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
este surprinderea trăsăturilor specifice ale politicii ce se exprimă în afirmarea statului laic dezgolit de veșmăntul religios și de vicisitudinile eticii. Politica devine pentru Machiavelli o știință cu obiect propriu, și anume arta de a guverna, conserva și dezvolta statele văzute ca niște organisme vii, dotate deci cu o viață proprie.” Consecința acestei interpretări este aceea potrivit căreia cercetările gănditorului florentin se distanțează de orice speculație, atenția sa orientăndu-se către studierea statului într un mod realist. Trebuie precizat faptul că de-
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
cețoaselor saga nordice. Își recunoaște În ele o biografie alternativă, un pisc al aspirației. Fascinația modelului germanic e, după cum singur o mărturisește, extrem de veche. Ea poate fi foarte ușor psihanalizată: e imaginea-șoc a unei cărți frumos ilustrată, cu legende nordice, văzută, la șase-șapte ani, În vitrina unei librării, În timp ce se afla cu mama sa la plimbare. Amprenta vizuală se transformă În amprentă spirituală. Percepându-se diferit, va fi, pe tot parcursul vieții, un mare singuratic. Cu trecerea vremii, ajunge la contraperformanța
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
subiecți este cunoscut în literatura de specialitate sub numele de paralexie. Legat de această deficiență, putem face o analogie cu agnozia: incapacitatea de a integra percepțiile vizuale elementare, conservate în ansamblu, care să faciliteze recunoașterea obiectului și aprecierea sensului celor văzute, a culorilor, a spațiului etc. Agnozia interesează simbolurile grafice. Subiectul recunoaște literele dar nu poate citi ce este scris, sau ce a scris. Această stare patologică a fost numită cecitate verbală (Ajuriaguerra și Haecan, citat de C. Păunescu). Există o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
omul meșteșugar). Lucian Blaga cugetă la destinul creator al omului din unghiul necesităților vitale. Dumnezeu este cauza a tot ce este, El transmite timpul și spațiul. La Ea nu ajungem cu ajutorul simțurilor, ci numai prin rațiune, pentru că este dincolo de lumea văzută. Dumnezeu este unic, este ființa infinită și toate conceptele filosofice admit că Dumnezeu este prima cauză eficientă. „Există o ființă care este cauza oricărei existențe, oricărei bunătăți, oricărei perfecții și aceasta se numește Dumnezeu”. (Toma din Aquino - „Summa theologica”) Filosofia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
obiective și priorități promovarea mișcării corporale în vederea menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației, acestea înțelegând necesitatea existenței unei „educații corporale” , sportive și competiționale, adresate populației globale. Conform specialiștilor din sociologie cu trimitere către domeniul sportiv, educația prin mișcare, văzută ca activitate de educație fizică și sport, poate reprezenta o categorie superioară de mișcare biologică și socială din cadrul conceptului general „Educație”, deoarece efectele pe care educația prin mișcare le determină au și valențe psihopedagogice și sociale. Datorită dezvoltării societății, a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Coordonate normative ale ideologiei > În acest capitol 15 veți parcurge următoarele teme: * Cele trei concepții referitoare la relația dintre ideologie, societate și politică: concepția negativă, concepția neutră și concepția pozitivă. * Ideologia ca produs al modernității politice. * Liberalismul, conservatorismul și socialismul văzute ca modele politico-epistemice care au contribuit la configurarea realității sociale și politice. * Utilizarea conceptului de ideologie ca instrument analitic. * Calitatea ideologiei de liant al cooperării sociale. * Raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. > Concepte cheie: concepție negativă, concepție neutră, concepție pozitivă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
un spirit al toleranței, consensului și compromisului rezonabil. Întrebări și exerciții: * Prezentați concepția negativă asupra ideologiei. * Prezentați concepția neutră asupra ideologiei. * Prezentați concepția pozitivă asupra ideologiei. * Liberalismul ca model politico-epistemic. * Conservatorismul ca model politico-epistemic. * Socialismul ca model politico-epistemic. * Analiza ideologică văzută ca instrument de cercetare a realității sociale și politice. * Analizați modul în care ideologia generează forme de cooperare social și politică. * Prezentați raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. Capitolul II Ideologia și realitatea socio-politică > În acest capitol veți parcurge următoarele
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pe care le poate îndeplini un verb predicativ aflat la un mod nepersonal, nepredicativ Testul nr. 21 1. Se dă textul: "Făt-Frumos luă fata în brațe și punând-o pe cal, zburau amândoi prin pustiul lungului mării ca două abia văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om înalt și puternic, avea un cal năzdrăvan cu două inimi. [...] Ce e? îl întrebă Genarul pe calul năzdrăvan. [...] Trebuie să ne grăbim mult ca să-i ajungem? Să ne grăbim și nu prea, pentru că-i
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
implicate Într-un conflict, pot ajuta la Înțelegerea lor reciprocă și, eventual, la dezamorsarea schemelor și discursurilor care Încurajează o atitudine ostilă. Comunitățile epistemice sunt considerate de același Emanuel Adler Împreună cu Peter Haas ca elemente propice dezvoltării comunităților de securitate, văzute ca o garanție Împotriva potențialelor conflicte (Adler și Haas, 1992; Haas, 1992) . Argumentul comunităților de securitate (considerate a fi agregate de norme, informații și interese comune În domeniul securității, un bun exemplu fiind Europa de Vest) avansează ideea că securitatea, orice formă
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sau fragiliza, atât la nivelul statului cât și la nivelul individului. Introducerea noțiunii de risc este, de asemenea, foarte utilă și novatoare În ideea securității, chiar dacă nu o revoluționează. Cel mai important lucru de reținut este că securitatea nu trebuie văzută ca un lucru sau o stare imuabilă. Ea este un proces și o practică politică ce variază și poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare; de exemplu, analiza procesului de securizare, detaliată de Buzan și Wæver, și o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În secolul XlX povestioara a fost împopoțonată cu sulimanuri pariziene iar de atunci vătafi năimiți o păzesc cu mare rîvnă și înverșunare să nu vină vreun cutezător prea curios să se uite pe dedesupturi și să vadă ce nu trebuie văzut. Pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri, încît numai răuvoitorii pot susține că ne-au adus aici ,,vînturile, valurile”. Noi am fost aici din timpurile fără început iar probele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • www.euroinst.ro 1 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, Antropologie, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 23. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 100. 6 Cristina Gavriluță, "Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn", în volumul Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Editura Paideia, 2008, p. 188. 7 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, op. cit., p. 102. 8 Ibidem. 9 Ibidem, p. 30
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este cea a istoricului Arnold Toynbee (1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai largi, ale căror practici sunt guvernate prin instituții complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și protecție socială a populației, educația de masă, etc. (Mouzelis, 1999: 156) Considerată la un nivel general, modernitatea este astfel, cel mai adesea văzută ca un proces de individualizare, diferențiere, specializare și abstractizare. Structurile societății moderne iau ca unitate de bază individul și raportează totul la acesta și nu grupul sau comunitatea, așa cum se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din cadrul comunităților. Comunitatea este văzută ca un agregat uman supus unor cicluri de evoluții graduale, care constau în alternarea fazelor de echilibru cu cele de competiție (Stoneall, 1983: 90) Funcționalismul a fost de asemenea interesat să ofere explicații asupra comunității văzută ca un sistem de instituții sociale fondate pe valori comune și pe consens. Întrebarea care animă studiul funcționalist al comunității se referă la liantul comunității. Studiile funcționaliste, cum ar fi Middletown al soților Lynd, sau studiul despre Yankee City al
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Identitatea unui anumit grup etnic poate fi atât un stigmat, cât și o resursă. În anumite contexte sociale sau temporale, ea poate reprezenta un handicap pentru acel grup social, sau poate fi, dimpotrivă, un avantaj. Originea ideii de identitate etnică văzută ca stigmat o regăsim desigur la E. Goffman (1963) și ulterior la H. Eidham When ethnic identity is a social stigma (în Barth, 1976). Pentru a contracara efectele sociale ale identității ca stigmat, grupurile etnice recurg adesea la manipulări ale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fel de încurajare, în nici un caz. Avem foarte precise amintiri în acest sens, din perioada Cahiers roumains d'ătudes littăraires. Astfel de publicații, alternative, marginale, tolerate la limită din cauza eficienței lor incontestabile și în creștere, erau în același timp prost văzute atât la vârf, cât și de viața literară. Ele nu publicau recenzii de serviciu. De unde, reclamații și analize, presiuni etc. Vorbim în cea mai deplină cunoștință de cauză. După 1989, fenomenul se amplifică și devine cu atât mai evident. Mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de iluzii, ca de exemplu de greutate, de volum etc. În patologia psihiatrică se descriu numeroase tipuri de iluzii, mai frecvente fiind următoarele: 1) Iluzii vizuale dintre care amintim metamorfopsiile impresia de deformare a obiectelor, ca de exemplu macropsia obiecte văzute mai mari, micropsia mai mici etc. Pareidolia este o iluzie vizuală constând în faptul că bolnavul consideră desenele de pe covor, perete etc., drept persoane, ființe fantastice etc. Falsele recunoașteri sunt identificări greșite ale unor persoane, care trebuie deosebită de confuzia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite, șterse și rescrise de mai multe ori pentru că pictura, ca și cuvintele, nu-și păstrează nealterate sensurile și pentru că lumea lucrurilor văzute și nevăzute din tablouri, ca și a celor spuse și nespuse din cuvinte, cunoaște întotdeauna: Cum s-ar putea alcătui o asemenea genealogie? Cum poate fi reperată singularitatea evenimentelor cercetării despre pictura narativă? Cum poate fi așezată această genealogie în afara
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
corespunzătoare a zonelor montane; înnoirea bazei tehnico-materiale a turismului menită să asigure un turism competitiv și ecologic; acțiuni de educație cu privire la mediu și la potențialul turistic orientate la nivelul întregii țări. Problema conservării și protejării mediului și resurselor turistice trebuie văzută ca o concepție situată la același nivel de importanță ca și problemele de dezvoltare generală a economiei. "Societatea de Ecoturism" una din cele mai prestigioase organizații care se ocupă de ecoturism îl definește astfel: "acea călătorie responsabilă spre o zonă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
Jacques Robin trebuie să "stăpînească presiunea demografică sălbatică". Control, reglare, stăpînire, termeni luați din cibernetică, sînt folosiți de-a lungul întregului text redactat de Jacques Robin. Ast-fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care se referă totuși la un anume "umanism științific". Cînd studiază ideile socialiștilor utopici europeni premarxiști în anii dintre cele două Războaie Mondiale în Marea Bri-tanie, istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nici în autonomia științifică. El dorește stabilirea contactelor între cercetători, in-dustriași și politicieni, cunoaștere și acțiune aflîndu-se pentru el la același nivel. Prețul ce tre-buie plătit: organizarea, planificarea, programarea, controlul sînt concepute ca orientări pozitiviste. Dacă, după anumiți cercetători, știința văzută ca fiind o parte integrantă a sistemului de pro-ducție constituie o schimbare ce apare ca o trădare, aceasta nu îl îngrijorează pe Jacques Robin; poate că el crede că puterea pe care o vor dobîndi savanții apropiați de politicieni le
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și unitară. Ca „teorie generală a semnelor”, semiotica studiază toate tipurile de semne sau limbaje, fie ele limbaje non-verbale (limbajul corporal sau mimico-gestual, limbajul spațiilor, limbajul artelor vizuale, limbajul vestimentației, etc.), fie limbaje verbale (limbajul natural și diversele sale „specializări”). Văzută ca și discurs, semiotica, sau mai curând discursul semiotic este un limbaj ce se apleacă spre studiul altui limbaj (în cazul nostru limbajul natural), iar sistemul de semne folosit pentru a formula enunțuri asupra unui alt limbaj, este numit în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fel, Bill Waren (1980) reinstituie autonomia politicii, respingînd determinismul economic care apare în unele scrieri despre dependență. În viziunea lui, identificarea (leninistă) a imperialismului cu extinderea pieței mondiale duce la confuzia între efectele negative ale creșterii capitalului, care ar trebui văzută ca un fenomen economic, și impactul statelor capitaliste avansate, care este politic. Dacă capitalismul este progresist, cum afirmă marxismul ortodox, atunci subdezvoltarea trebuie să-și aibă explicația în altă parte, fie în amînarea efectelor pozitive pentru mai tîrziu (cum a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]