3,798 matches
-
ce se întreabă de ce se numește învățătura lui Hristos "buna vestire", celor ce caută obîrșiile rasismului și celor pe care-i interesează prototipurile Birocrației". Hristos, cel care multiplică pîinea, vinul, peștii, este un Dumnezeu al bogăției, belșugului, al hranei și veseliei și unde se vede și se afirmă mai în plinătate ca la ospăț, printre puținele locuri unde omul se bucură "de bucuria altuia, ba și are nevoie de această bucurie: ospățul e cu atît mai frumos și mai izbutit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi virtuoși, cinstiți, atenți la durerile altora, dar nu acri, mereu încruntați și nemiloși executanți ai diverselor regulamente trecătoare. Domnul ne cere în Împărăția Lui să nu intrăm dacă nu vom fi precum pruncii ei care sînt de o neastâmpărată veselie. O fericire a voioșiei, a seninătății și detașării, a înțelegerii nu lipsite de smerenie. Viitorul monah ne oferă o definire a creștinismului în cascadă. Pentru el, creștinismul "nu e o simplă școală a cinstei, curăției și dreptății, ori o nobilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dea seama ce comoară posedă cu toții, ce sobiță minunată, ce tranchilizant fără prescripție medicală. Noroc de mine că strășnicia regulamentului mă împiedică să mă dau în spectacol. Ceva din felul meu diurn de a fi trădează probabil, măcar în parte, veselia mea lăuntrică; deoarece unora le sînt surprinzător de drag în timp ce altora le impun o solidă antipatie". Între fericirile monahului se află și darul lacrimilor, al lacrimilor mîntuitoare ale căinței, speranței și beatitudinii. Dacă rasismul este o demență, neorasismul, contestarea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și elegante pe care le invitau să le amețească și să le deschidă inima. Nu e casă, mică, mare, să nu fie sărbătoare Nu e crâșmă, nu e bar, făr-un țap și-un lăutar Peste tot urlă Vasile, dragoste și veselie Din Pipera la Săcele dădea lumea din măsele Din Băneasa în Panduri clefănea lumea din guri Și-și spuneau mușcând din fleică : Grea e sărăcia, neică ! Pentru că ce femeie nu-și dorea să-l vadă și să -l asculte pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ochi și urechi. — La Cățelul fără puță, când se-așază noaptea mare, și luna pe cer răsare... Iac-apar niște trăsuri ! De-nchiriat, nuuu să le furi, că departe n-ai ajunge, vine Știrbu și te-mpunge. — Iaaa, râd cu mare veselie țiganii. Îți alegi una de vrei, plătești ca să și o iei, și face semn cu degetul pe obraz. Pui doi cai la fiecare, unul mic și unul mare, și-apoi... Și-apoi ? ? — Și-apoi ? Hop, îi dai bătaie ! Curse între
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vare din timp dacă voiai să prinzi un loc să guști din cele- brele fripturi frăgezite prin înghețare. La Vișoiu găseai poate cel mai gustos grătar, dar și cele mai bune orchestre, iar la Mon Jardin se dansa într-o veselie până dimineața. Mon Caprice, pe Franklin, aproape de Jockey Club, era renumită pentru aerul aparte oferit de multitudinea de copaci și de flori exotice, de parcă te-ai fi trezit la un picnic lângă Amazon. Totuși, pe Kiseleff erau cele mai scumpe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ajuns să iau la pas Montmartre-ul, ca să îi înțeleg originea și sentimentul acestui cântec sublim. Sigur că timpurile se schimbă, sigur că publicul este dornic de nou și caută, mai ales în acești ani parcă tot mai întunecați, mai multă veselie decât tragedie, dar eu nu mă voi schimba niciodată după el, cum nici când am urcat pe scenă nu m-am luat după el, ci am venit cu stilul meu. Eu sunt cântăreț de tango și așa voi muri, să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
că ar fi mai eficace . Doina Bucur trebuie să aibă locul ei la Muzeu. Era rudă cu Ciurea prin mama Doinei. D-na Clara Ciurea n-o fi știind ceva? Dl. Prof. Popa Îmi scrie oarecum vesel, remontat. Să fie veselie de Împrumut? Mi-ar părea enorm de rău. E Încă tânăr și dacă se cruță puțin,acum când e pensionar, va rezista. E om de mare valoare, deși Anuarul Festiv al Liceului, care a publicat fotografiile atâtor profesori, nici măcar nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
este de tot hazul. Nu știe nici un cuvânt în engleză, dar nu se grăbește să cheme pe vreuna dintre colegele sale să o ajute. Are convingerea că vom înțelege și în spaniolă, de aceea ne explică rar, răbdătoare, cu o veselie abia reținută, meniul afișat. Și chiar înțelegem... Observ călătorii - foarte gălăgioși - care așteaptă zborul spre Lisabona. În rumoarea sălii amplificată pe măsură ce ne apropiem de momentul îmbarcării, printr-un joc al asociațiilor auditive, ți se pare că răsună vorbe românești. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lapte și miere, astăzi ambele produse fiind made in USA, nu mă pot împiedica să mă gândesc că o astfel de "vilă construită în mijlocul junglei" frizează irealul, ca o vitrină Hermès plasată la intrarea într-o mahala. Această prosperitate, această veselie new-yorkeză, această limbă engleză omniprezentă, aceste mici magazine cu "coloniale" ca cele de la noi nu semnalează adaptarea la canoanele lumii moderne a unui orășel arab, fie el și de dată recentă, cum este cazul Ammanului din Iordania, născut la începutul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
apropierea muntelui Hermon, peisajul are ceva din prospețimea Alpilor: cabane însorite, aer curat, limpede, căsuțe construite direct pe sol, și un nu-știu-ce natural, nesofisticat care te face să te simți în largul tău. Qiriat Shemona, localitate stoică și plină de veselie, aflată în primele linii ale conflictului din vara trecută, echipa municipală ne proiectează pe un ecran cinematografic, într-o atmosferă de reculegere, un Power Point sonorizat (pompieri, pereți găuriți de proiectile, coborâri în adăposturi, ambulanțe). Șapte sute de katiușe au căzut
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
depărtându-se; mă grăbesc. Trebue să ajung coloana. Care coloană? care coloană? ce coloană? strigă bărbosul, și cum mă aplecam pe după pânze ca să-l văd mai bine, iată că mă zărește: A! ce mai faci, doctore? îmi strigă cu mare veselie, comment ça va?" Mă trag îngrozit îndărăt, și pe când ne depărtăm, omul negru ne trimite sărutări cu mâna lungă și arsă, iar batoza mormăește mulțămită aproape de drum." Ne depărtăm. "Cine-i proprietarul ăsta? întreb pe doctor. Nu-l cunosc! zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
uită să ne spuie dacă barometrul său mai prevestește ori nu, ploae. Veselul nostru căpitan Pastia, pe care noi l-am proclamat președintele reservei, nu mai contenește cu amintirile lui din toate vremurile, și în lumina casei primitoare e o veselie și o voe bună ca în vechi zile, și cuconu-Nicu, cu inima bună și deschisă, are o singură părere de rău că n-a știut mai din vreme că va avea așa musafiri, ca să pregătească o masă cum știe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel, colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asigurând țării o abundență cum nu s-a pomenit de multă vreme. Institutul continuă să prevadă vremea, cu liniște și siguranță, în perfectă contradicție cu realitățile; așa încât oamenii care se interesează de aceste fenomene s-au deprins cu desinvoltură și veselie să ia drept adevăr tocmai contrariul aserțiunilor Institutului. Pe cât știam eu, țara noastră e o regiune extrem-continentală care nu îngăduie prognosticuri decât pentru 24 de ore. Legea aceasta e și a Mării și a firii oamenilor acestui pământ. Accept că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rămas precum calicul... a complectat badea Chirilă. Întocmai precum spui, prietine, s-a supus cu voie-bună ungureanul. S-a stârnit în îmbulzeala adunării un râs în cascade, de l-au auzit plutașii care-și legau lângă podul Bistriței catargele. La veselia generală s-a adăogat și mașinuța care a chiuit vesel în partea de sus a trenișorului și lumea s-a grăbit să se acațe pe platforme. Cerul de-asupra pădurilor de brad era siniliu ca vioreaua. 10 Septembrie 1956 Miercuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țăranilor tăi. Pentru că, atunci dacă vor vedea dregătorii și țăranii că au fost robiți copii lor, ei te vor părăsi și vor merge pe urma copiilor lor”. După sfaturile lui Neagoe, comandantul trebuia să se arate în fața dușmanului său cu veselie „să nu înțeleagă nicicum despre tine că ești înspăimântat sau că fața ta este schimbată, ci să te arăți lor vesel.” Din relatarea lui Dlugosz, reiese că Ștefan cel Mare ar fi intenționat să se retragă, hărțuind oastea otomană, spre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în palatul său, regele, „tăinui întâmplarea cea nenorocită (deci numai de victorie nu putea fi vorba) și trăia ziua și noaptea în petreceri și banchete, luând parte la jocuri și coruri de fete și făcând ca toate în fața lui, în veselie să se petreacă. Și războiul împotriva Moldovei, cu planuri necinstite pornit și în chip nenorocit purtat, acest sfârșit avu și dădu apoi prilej la multe necazuri”. În fața acestor mărturii, făcute chiar de poloni, nu se poate spune că inițiativa a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bucurie erau firești. Timpul frumos de început de vară și de vacanță stimula acest elan tineresc. Nimic nu părea să tulbure viața liniștită și fericită a basarabenilor și a acestor tineri, care umpleau bulevardul și grădina publică, din apropiere, cu veselia lor. La un moment dat, o știre ca un trăsnet, se răspândește din om în om: „S a anunțat la radio cedarea Basarabiei. Rușii o vor ocupa în următoarele trei zile”. În scurt timp strada devine pustie. Mă îndrept și
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
2 ficiori: pe Niculai a Roșcăi pe care l-am cunoscut și eu și pe Gherasim a Roșcăi pe care nu l-am cunoscut eu. Gherasim a Roșcăi a avut ficior pe Gheorghi Gherasim Roșca, un om numai glume și veselie. El zicea: "când vine o supărare peste tine să nu te superi tare și când vine o bucurie iar să nu te bucuri tare". Gheorghi Gherasim Roșca a avut o fată Savastița și a măritat-o după N. Orac [4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acest drum pe care șchioapătă deja de câteva zile. Am admirat-o, fără să am un răspuns la motivația pelerinajului ei. După vreo două ore de mers intens ajung la Viana. Aici atmosfera este încărcată, zgomotoasă, plină de muzică și veselie. Trec prin centru, pe lângă un țarc de unde vor pleca taurii la ora 14.30, pe o stradă principală, urmându-i speriați pe bărbații poate și mai speriați. Am mai văzut la televizor astfel de spectacole și mereu m-am întrebat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cât talent între aceste pagini! „Preocupări” era titlul revistei, concepută pe secțiuni: literatură, știință, noutăți în diverse domenii, umor. Lucrările erau prezentate în ședințe lunare la care participau toți elevii clasei, se făceau aprecieri, critici, dezbateri și era multă, multă veselie, dans și cântec. Pe drept cuvânt s-a spus despre elevii acestei clase (nu-i numesc pentru că nu-i pot menționa pe toți și aș face o nedreptate să omit numele cuiva) că știau la fel de bine să învețe, dar și
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
casa. Zis și făcut. Eu am plecat la dispensar, le-am relatat cazul și intervențiile noastre și cum nici ei n-aveau altceva În plus, m-au trimis la domiciliu, cum am venit. Când am urcat pe verandă am auzit veselie mare În dormitor. Ce se Întâmplase. La intrarea În cameră, Mama a luat fetița În brațe și i-a spus: Bine, draga Bunicii, de asta am făcut noi atâta drum, să te găsim bolnavă? Nu bunică, nu mă mai doare
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
suflet am părăsit Biblioteca Academiei, unde se desfășurase festivitatea de premiere și hoinărind pe străzi am Întâlnit-o pe Anca Ciortea, devenită Giurchescu, prin căsătoria cu marele regizor. I-am Împărtășit bucuria și În fața mea s-a declanșat explozia de veselie a timpurilor trecute, uitând pentru moment durerea expulzării familiei ei din Conacul copilăriei. Fiind aproape de locuința lor bucureșteană m-a invitat la o cafea, ocazie cu care am cunoscut-o pe Ileana, care Își terminase de făcut bagajul de plecare
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Leonida și Efimiței sale, apropierea de Iliescani, vila de la Bucium. Bine intenționat fu dânsul la început. Va fi ajuns potlogar mai recentuț, descoperindu-și propriul frate pe listele cu "persoane de sprijin", observând că telectualii cununați de el într-o veselie asemeni Liviului Antonescian, putregaiuri morale se adevereau, dornici numai să-și umple buzunarele, să le apară des muianul în gazetă și, pe urmele Regelui Ubu, să se roiască la timp, dintre ruinurile spațiului rahatizat. Oricum, revenind la Partidul Moldovenilor, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]