8,047 matches
-
profețindu-și propriul destin sub specia autoironiei în primul volum, cu prilejul istorisirii întâmplării din Sierra Morena: "[...] vreau să-l imit pe Amadís, făcând aici pe deznădăjduitul, pe ieșitul din minți și pe furioasul, ca să-l imit totodată și pe viteazul Roldán, când a găsit la o fântână semne că frumoasa Angelica săvârșise cu Medóro josnicii, și de necaz a înnebunit și a dezrădăcinat copacii, tulburând apelel limpezi ale izvoarelor, omorând păstori, nimicind turme de oi, dând foc colibelor, dărâmând casele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în care trăim, ca să pot reînvia în vremea ei vârsta de aur", i se confesează Don Quijote camaradului de drum și de destin literar în capitolul XX, "Despre nemaivăzuta și nemaiauzita aventură dusă la capăt fără nici o primejdie de vestitul și viteazul Don Quijote de La Mancha, unicul pe lume care-ar fi putut-o sfârși într-așa chip". În alte părți, responsabilitatea relatării este pusă pe seama lui Cide Hamete Benengeli, "autor arab și mancheg"239, care intervine "în această nobilă, răsunătoare, dulce, modestă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
izbiți de urgie". Din Cartea a patra, acolo unde lupta catolicismului cu protestantismul e deghizată sub chipul bătăliei duse de Quaresmeprenant împotriva Caltaboșilor de pe insula Farouche, transpare o parodie a războiului troian. "Cum a pregătit fratele Ioan scroafa și despre vitejii bucătari care au intrat în burta ei" descrie amănunțit ingeniosul mod în care a înlocuit Rabelais prozaicul cal troian cu o scroafă, de fapt o "mașină de război minunată, astfel întocmită încât, de pe șoriciul ei, putea să împroaște jur-împrejur ghiulele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prozaicul cal troian cu o scroafă, de fapt o "mașină de război minunată, astfel întocmită încât, de pe șoriciul ei, putea să împroaște jur-împrejur ghiulele mari și săgeți de fier cu vârf oțelit", în care se ascund un întreg "pomelnic" de viteji, care mai de care mai sugestiv numit prin parodii ale invectivelor (poreclelor) din limbajul militar (Ceapărasă, Capdebou, Zeamălungă, Frigăruie etc.). De fapt, parodia se susține și prin faptul că enumerarea acestora câștigă teren în raport cu lupta în sine, întrucât naratorul îi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
domnind, haida-hai, părea ceva mai îmbătrânit decât ultima dată când îl văzuseră ostașii". Garantul faptelor de măreție e, așadar, depășit de vremurile eroice, așa că nu ne mai miră cu nimic să vedem că, în asemenea condiții, singurul cavaler cu adevărat viteaz e unul "inexistent". Agilulf, mai exact "Agilulf Emo Bertrandin din spița Guildivernilor și a Celorlalți din Corbentraz și Sura, cavaler de Selimpia Citerioară și Fes!", protagonistul istorisirii, e, ca în prozele urmuziene, compus dintr-o armură goală, de culoare albă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a numelui propriu. De vreme ce pactul autobiografic presupune afirmarea în text a identității autor-narator-personaj, în Arhipelagul GULAG apare identitatea de nume în mod evident. Deși ocurența este minimă, numele din interiorul textului este identic cu cel de pe copertă: Când cei doi viteji de la SMERȘ au isprăvit cu jumulitul, o dată cu porthartul mi-au confiscat și reflecțiile mele politice așternute pe hârtie și când, copleșiți de zăngănitul geamurilor la fiece explozie nemțească, mă împingeau repede spre ieșire, au răsunat pe neașteptate două cuvinte care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
atașamentul pentru această dimensiune este mai crescut. Personalități istorice / contemporane. Prin acest indicator am urmărit punerea în evidență a atitudinii și cunoașterii istoriei și vieții politice / culturale contemporane. Majortatea tinerilor au menționat diferite personalități istorice, de la Burebista sau Decebal, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, la Avram Iancu, Al. I. Cuza, Carol I, I. Antonescu, I. C. Brătianu, N. Titulescu. O serie de subiecți menționează și personalități contemporane, de la N. Ceaușescu, S. Brucan, A. Năstase, Th. Stolojan sau I. Ilașcu (ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
supuse mai întâi pe geți, care se cred nemuritori, căci tracii... i s-au închinat lui Darius fără nici o împotrivire. Geții însă, care luaseră hotărârea nesăbuită de a-l înfrunta, au fost robiți pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Darius și grecii În anul 499 Î.Hr, grecii de pe coasta Asiei Mici au început o răscoală generală împotriva perșilor, sprijiniți de atenieni. Persanii au înfrânt-o cu cruzime, în 495 căzând Miletul. Darius a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
doi fii gemeni ai lui Marte crescuți de lupoaică. Se credea că Romulus, cel care a întemeiat și a dat numele Romei, a fondat orașul de pe șapte coline (Cetatea Eternă) în scopuI îndeplinirii unei misiuni istorice atribuite strămoșului său Enea, viteazul roman întâlnit și în lliada. Caius Iulius Caesar În a treisprezecea zi a lunii iulie din anul 100 Î.Hr., la Roma se năștea un băiețel, spre bucuria părinților săi, pretorul Caius Iulius Caesar și a soției sale, Aurelia. Tinerețea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
nu era născut în Peninsula Italică. Tatăl său, protejat al vestitului filosof Seneca, a fost guvernator în Baetica, a participat la asediul Ierusalimului, a devenit consul și apoi guvernator al Siriei. Fiul său s-a arătat de tânăr un soldat viteaz, participând alături de tatăl său la campaniile militare din Orient. La începutul domniei lui Domițian vine la Roma, primind apoi comanda unei legiuni în Spania, unde va deveni apoi guvernator. Va fi apoi consul și guvernator al provinciei Germania Superioară. După
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
spire, pe 404 blocuri de marmură cu o lungime totală de aproximativ 200m Ea are aproape 2500 de figuri umane, fiind cea mai mare sculptură în relief din antichitate. Chipul lui Traian apare cam de 50 de ori, iar al viteazului său adversar, Decebal, de 8 ori. Scenele de război sunt aproximativ egale pentru cele două confruntări, cam 77 de fiecare. Inițial, sculpturile erau și pictate, folosindu-se culori din pulberi de pământ amestecate cu apă, care au dispărut în timp
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de roxolanii cu armuri ca solzii. Traian vine în grabă în ajutorul soldaților săi, fiind înfățișat la cârma unei corăbii. Luptele au fost deosebit de grele, fiind înfățișați și răniți romani, lucru rar (de obicei romanii sunt arătați doar ca învingători viteji). Femeile dace luptă și ele, arzând de vii prizonierii romani, dar romanii victorioși până la urmă se îmbrățișează după victorie. Romanii trec din nou Dunărea pe un pod de vase și luptele se reiau. Dacii sunt din nou înfrânți și nobili
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
rămas și unele cuvinte. Moartea lui Gelu Românul După zile și săptămâni de luptă, în Munții Meseșului și în toată Valea Someșului, Gelu era istovit. Avea răni grele; toate îl dureau. Dar cea mai ucigașă durere i-o pricinuia moartea vitejilor din juru-i. Rămăsese aproape singur, iar soldații cuceritorilor veneau tot mai mulți, mai bine înarmați. Privindu-i cum vin, și-a încordat încă o dată puterile. A mai dat un atac, acolo, pe malul Someșului. A mai oprit o dată năvala. O
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
în haine ostășești, a luat o suliță, sabia, arcul și tolba cu săgețile și, fără să știe cineva, a plecat și ea la război. În lupta care s-a încins cu turcii, a dovedit o vitejie ca și cel mai viteaz soldat român. Pe atunci era obiceiul ca pe cei mai viteji domnul țării să-i dăruiască cu câte o moșie și să-i facă boieri, dacă erau țărani. Tot așa a vrut să facă și cu Fata de la Cozia. Ea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cu săgețile și, fără să știe cineva, a plecat și ea la război. În lupta care s-a încins cu turcii, a dovedit o vitejie ca și cel mai viteaz soldat român. Pe atunci era obiceiul ca pe cei mai viteji domnul țării să-i dăruiască cu câte o moșie și să-i facă boieri, dacă erau țărani. Tot așa a vrut să facă și cu Fata de la Cozia. Ea îi spuse atunci că nu e bărbat, ci fată. Toți rămaseră
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
facă boieri, dacă erau țărani. Tot așa a vrut să facă și cu Fata de la Cozia. Ea îi spuse atunci că nu e bărbat, ci fată. Toți rămaseră uimiți, când aflară că o fată a putut să fie atât de vitează. Iar domnul a zis: Și dacă ești fată, tot îți dau o moșie care să-ți fie zestre când te vei mărita. Iar întorcându-se către cei din jurul lui, îi întrebă: Care vreți să luați de soție pe această fată
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Iar domnul a zis: Și dacă ești fată, tot îți dau o moșie care să-ți fie zestre când te vei mărita. Iar întorcându-se către cei din jurul lui, îi întrebă: Care vreți să luați de soție pe această fată vitează? DIN COPILĂRIA LUI ȘTEFAN CEL MARE Când era de 10 ani, Ștefan se arăta isteț și plin de năzbâtii: nu găseai în sat copil netrântit de el. De la o vreme a fost luat din satul Borzeștii, ținutul Bacăului, și dus
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a dat la toți acei drumeți moșii din belșug și ranguri de boierie, căci zicea el: Cu credință mi-ați fost la mare cumpănă și omul la nevoie se cunoaște ce fel e. După bătălii, Ștefan-Vodă răsplătea ostașii cei mai viteji, dăruindu-le pământ să-l stăpânească și să-l muncească. Poporul a povestit acest fapt în versuri. Voievodul spune oșteanului Burcel, om viteaz, dar foarte sărac: . «...ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i să
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cumpănă și omul la nevoie se cunoaște ce fel e. După bătălii, Ștefan-Vodă răsplătea ostașii cei mai viteji, dăruindu-le pământ să-l stăpânească și să-l muncească. Poporul a povestit acest fapt în versuri. Voievodul spune oșteanului Burcel, om viteaz, dar foarte sărac: . «...ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i să te-așezi Ca stejar să priveghezi Și dușmanii de-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ai putea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-arunca cu vitejie împotriva dușmanilor, îi căzu calul, străpuns de un glonte. Între călăreții domnului se afla și aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ștefan, descălică repede și dete calul său domnului. Fiindcă și Ștefan era mic la statură și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui, ca o moviliță, pe
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui, ca o moviliță, pe care domnul se urcă și încalecă ușor. Zâmbind, Ștefan se întoarse către Purice și îi zise: Purice, băiete, de voi câștiga, În Movilă-naltă eu te voi schimba! Viteazul domn se aruncă apoi din nou în luptă, cu mai multă furie. Românii ieșiră învingători. După război, Ștefan dărui aprodului Purice moșii, pentru fapta lui și dragostea ce-i purtase. Purice ajunse bogat și luă numele de Movilă. Din el
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
iar eu ce sunt aici? Numai dor, fără putere. O, drag de copilaș — răspunse Domnina — cruță-ți tinerețile. Tu nu știi ce-i scris în cartea vieții. Poate că Dumnezeu a pus degetul pe fruntea ta și dacă sânge de viteaz va fi să curgă prin vinele tale, nu-l cheltui de pe acum. A veni vremea, când îți vei da zbor inimii și vei fi vultur între oameni... MATEI LA SĂPATUL VIEI Pe timpul lui Matei, țăranii erau foarte asupriți, căci trebuiau
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
nu aibă rival. Când îl duseră ca să fie omorât, călăul cu barda în mână, privind figura măreață a lui Mihai, fu cuprins de tremur, se îngrozi, aruncă barda din mână și spuse în gura mare: Nu pot omorî un asemenea viteaz, e păcat de Dumnezeu să piară un asemenea om! — și plecă. Boierii țării și poporul ce era de față, văzând în această întâmpinare un semn dumnezeiesc, merseră la scaunul domniei și rugară într-un glas pe domn să-l ierte
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
știe cum să tragă cu arma. Să se poarte în luptă dârz și neînfricat. Măi flăcăi, să știți de la mine, c-o moarte suntem datori. Dar nu-i tot una dacă mori râzând ori mori jelind, dacă mori ca un viteaz ori mori ca un laș. La trecerea Dunării, Șonțu mergea în fruntea batalionului de dorobanți, mândru în șa pe-un cal roib, sprinten și focos. Ostașii îl priveau cu mândrie, cu încredere, cu dragoste. În ziua de 30 august 1877
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
liber și neîncătușat al dorinței sale de reîntrupare a trunchiului sfârtecat al Patriei Mame, cu 15 zile mai devreme. Către Cetatea Alba Iulia, punct de întâlnire pentru a doua oară a românismului integrat la 1599 sub Miha i Vo dă Viteazul, și la 1918 sub Ferdinand cel loial, întregitorul de Țară, se îndreptau încă de la 22 noiembrie, unde avea să s e întrunească delegațiile comunelor și județelor din vechil e și toate provinciile românești. La 1 decembrie 1918 printre cei so
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]