KorAP: Find »[drukola/base=cântec & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1359 1360 1361 1362 >

34,048 matches

Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

Autres ouvrages de Blaga 2. 5. 1. Ouvrages de Blaga en langue originale BLAGA, Lucian, Discobolul, Editura Publicom, Bucarest, 1945. BLAGA, Lucian, " Cum l-am tradus pe Faust ", în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977. BLAGA, Lucian, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, ediție coordonată de Dorli Blaga și Petre Nicolau ; prefață de George Gană, Minerva, București, 1972. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârestelor, Editura Hyperion, Chișinău, 1993. BLAGA, Lucian, Izvoade, Humanitas, București, 2002. 2. 5. 2. Autres ouvrages de Blaga traduits en français BLAGA, Lucian, Théâtre, traduit du roumain et préfacé par Micaela Slăvescu, Minerva, Bucarest, 1986. BLAGA, Lucian, L'éon dogmatique

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
versek, szerkesztette, az elöszót és a jegyzeteket irta Domokos Samuel, forditás, Europá Könyvkiadó, 1965. BLAGA, Lucian, Ausgewählte Gedichte, Deutch von Oskar Pastior, mit einem Vorwort von Aurel Rău, Jugendverlag, Bukarest, 1967. BLAGA, Lucian, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit einem Vorwort von George Ivașcu, Deutch von Oskar Pastior, Jugendverlag, Bukarest, 1968. BLAGA, Lucian, Évek Krónikája és énke (Hronicul și cântecul vârstelor), forditotta Kiss Jenö, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1968. BLAGA, Lucian, Legszebb versei, forditas, válgotta és a bevezetöt

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
einem Vorwort von Aurel Rău, Jugendverlag, Bukarest, 1967. BLAGA, Lucian, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit einem Vorwort von George Ivașcu, Deutch von Oskar Pastior, Jugendverlag, Bukarest, 1968. BLAGA, Lucian, Évek Krónikája és énke (Hronicul și cântecul vârstelor), forditotta Kiss Jenö, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1968. BLAGA, Lucian, Legszebb versei, forditas, válgotta és a bevezetöt irta Jancsó Elemér, Albatrosz, Bukarest, 1970. BLAGA, Lucian, Nouăzeci de poezii Novanta liriche, traduit par Mariano Baffi, avant-propos par Edgar Papu, Minerva, Bucarest

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
texte source : " Chiar și atunci când scriu stihuri originale/nu fac decât să tălmăcesc./ Așa găsesc eu că e cu cale./ Numai astfel stihul are un temei/să se-mplinească și să fie floare./ Traduc întotdeauna. Traduc/în limba românească/un cântec pe care inima mea/mi-l spune, îngânat suav, în limba ei. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 456). 758 Basil Munteano, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Éditions du Sagittaire, Paris, 1938 (ouvrage qui fait pârtie de la Collection

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
V. Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, sélection, traduction et avant-propos par Paul Miclău; préface et note biographique par Romul Munteanu, Minerva, Bucarest, 1978, p. 93. 786 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. Ce român autobiographique, qui a la tonalité des contes autochtones, n'a pas été traduit en français jusqu'à présent. 787 V. Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii/Leș poèmes

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
plaisir. Leș "deux armoires vieilles", en noyer, une commode Biedermeier et la pendule dorée qui jouait "deux mélodies viennoises, aux sons métalliques, sautillants", font pârtie du milieu ambiant, fixé dans la mémoire de l'écrivain. " 788 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), apud Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 93. 789 V. Lucian Blaga, Sufletul satului (L'âme du village

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
patria să/Zăpadă făpturii îi ține loc de cuvânt./ Sufletul lui e în căutare,/în muta, seculară căutare,/de totdeauna,/și până la cele din urmă hotare. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 801 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3 : " Mes commencements se trouvent sous le signe d'une fabuleuse absence de la parole " Notre traduction. 802 Texte source : " o luciditate insolita ", V. Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3. 803 Irina Petrescu

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
cît., p. 225). 801 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3 : " Mes commencements se trouvent sous le signe d'une fabuleuse absence de la parole " Notre traduction. 802 Texte source : " o luciditate insolita ", V. Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3. 803 Irina Petrescu, " Présentation de Lucian Blaga ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003, p. 37. 804 Mircea Vaida, Pe urmele lui Lucian Blaga

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
imposés au long du siècle, l'œuvre de notre philosophe. " Notre traduction.) 812 Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 94. 813 V. Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît. 814 Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 94. 815 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 57

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 170). 853 Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 15. (Texte source : " Noi suntem numai purtători de cântec/sub glia neagră a tăriilor. " V. Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 117). 854 Mariana Sora, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970, p. 60 : " Comme ils ne

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Domokos Samuel, forditás, Europá Könyvkiadó, 1965, 416 p. 1048 V. Lucian Blaga, Ausgewählte Gedichte, Deutch von Oskar Pastior, mit einem Vorwort von Aurel Rău, Jugendverlag, Bukarest, 1967, 232 p. 1049 V. Lucian Blaga, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit einem Vorwort von George Ivașcu, Deutch von Oskar Pastior, Jugendverlag, Bukarest, 1968, 240 p. 1050 V. Lucian Blaga, Évek Krónikája és énke (Hronicul și cântecul vârstelor), forditotta Kiss Jenö, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1968, 200 p. 1051 V. Lucian

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
232 p. 1049 V. Lucian Blaga, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit einem Vorwort von George Ivașcu, Deutch von Oskar Pastior, Jugendverlag, Bukarest, 1968, 240 p. 1050 V. Lucian Blaga, Évek Krónikája és énke (Hronicul și cântecul vârstelor), forditotta Kiss Jenö, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1968, 200 p. 1051 V. Lucian Blaga, Legszebb versei, forditas, válgotta és a bevezetöt irta Jancsó Elemér, Albatrosz, Bukarest, 1970, 188 p. 1052 V. Lucian Blaga, Nouăzeci de poezii Novanta liriche, traduit par

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
munții unde-s? (Et leș montagnes où sont-elles?), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 9-10. 1357 V. Lucian Blaga, Scoică (La coquille), O toamnă va veni (Un automne viendra), Scrisoare (Lettre), Alean (Doux chagrin), Primăvara (Printemps), Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), Anotimpuri (Saisons), Semnal de toamnă (Signal d'automne), Anno Domini (Anno Domini) et Lumină din lumina (Lumière de la lumière), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 42, 44, 45-46

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
des poèmes comme Psalm, Domnițele, Veghe , în Opera poetica, op. cît., p. 104, 231 et respectivement 249. 1382 Blaga introduit parfois des citations, voire même des " répliques " dans șes poèmes. V., à titre d'exemple, des poèmes comme Pan, Muguri, Cântec pentru anul 2000, Ceas de vară, în Opera poetica, op. cît., p. 61, 253 et respectivement 394. 1383 V. Lexique des règles typographiques en usage à l'imprimerie naționale, Imprimerie naționale, Paris, 1990. 1384 V. Le bon usage, Grevisse, Duculot

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
V. Lucian Blaga, La mănăstire (Au monastère), Un om s-apleacă peste margine (Un homme se penche sur le bord), Ursul cu crin (L'ours au lys), La curțile dorului (À la cour du mystère), Poetul (Le poète), Ardere (Combustion), Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), Lângă un fluture (Auprès d'un papillon), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 225, 267, 395, 403, 427, 445, 501 et respectivement 523. 1430

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
traces), Lângă un fluture (Auprès d'un papillon), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 225, 267, 395, 403, 427, 445, 501 et respectivement 523. 1430 V. à titre d'exemple, Lucian Blaga, Cântecul somnului (La chanson du sommeil), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 477. Le vers " Le sommeil est bien doux ", traduction littérale du vers " Plăcut e somnul ", est à retrouver trois fois dans

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
traditionnelles, c'est-à-dire aux mètres qui lui étaient fournis comme modèle par leș poètes du Luceafărul et une série d'auteurs antérieurs. À peine âgé de 15 ans, îl s'intéressait déjà au vers libre. " 1490 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârestelor, Editura Hyperion, Chișinău, 1993, p. 264. C'est nous qui soulignons. Pendant le printemps de l'année 1910, une nouvelle vague lyrique m'emporta doucement. J'ai envoyé un poème en vers libres, blancs, à la rédaction de la revue

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
poèmes Somn (Sommeil), p. 59, Fum căzut (Fumée penchée), p. 61, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), p. 67, Ioan se sfâșie în pustie (Jean se lamente dans le désert), p. 77, Tăgăduiri (Désaveux), p. 81, Legenda noastră (Notre légende), p. 113, Cântecul așteptării (Le chant de l'attente), p. 115. 1523 V. în L' étoile la plus triste, traduction de Sanda Stolojan, op. cît., la traduction des poèmes Biografie (Biographie), p. 57, Pasărea sfântă (L'oiseau sacré), p. 63, Elegie (Élégie), p.

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
champ sémantique du moț " dor ". Nous traitons la traduction de ces termes dans le Chapitre VI, qui porte sur la traduction du signifié. 1530 V. Lucian Blaga, 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. : Greierușa (La cigale), p. 55 ; Cântec în noapte (Chanson dans la nuit), p. 56 ; Primăvară (Printemps), p. 59 ; Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), p. 60 ; Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 69 ; Anno domini (Anno domini), p. 70 ; Catren (Quatrain), p.

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
le Chapitre VI, qui porte sur la traduction du signifié. 1530 V. Lucian Blaga, 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. : Greierușa (La cigale), p. 55 ; Cântec în noapte (Chanson dans la nuit), p. 56 ; Primăvară (Printemps), p. 59 ; Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), p. 60 ; Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 69 ; Anno domini (Anno domini), p. 70 ; Catren (Quatrain), p. 78 ; Ce aude unicornul (Ce que l'unicorne entend), p. 84 ; Catren (Quatrain

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566

scenele istorice. Pentru arhitectura care își caută originalitatea în valorificarea tradiției este invocat arhitectul Ion Mincu, care integrează aceste elemente de arhitectură veche bizantină, rusească, în construcții moderne, păstrând "o culoare locală". Artistul este comparat unui grădinar care face "din cântecul popular un poem muzical, dintr-o poveste cu zâne o dramă wagneriană, dintr-un personaj fabulos un tip nemuritor"107. Însă abilitățile invocate mai sus îl recomandă pe pictorul simbolist, în măsură să confere sintetist motivului folcloric relevanța semantică și

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia pentru folclorul românesc se exprimă nu numai prin încercările sale literare, dar și printr-o atracție pentru costumele populare românești cu o ornamentică rafinată. Vasile Alecsandri publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era împărtășit și de regină, care publică în Germania legenda Meșterului Manole, Meister Manole: Trauerspiel in vier Aufzügen229. Carmen Sylva publică pentru prima oară basmul

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
turma sa. Refugiat pe o culme unde adoarme, tânărul se confruntă în spațiul oniric cu fantasmele sale erotice întruchipate de zânele-iele, care încearcă să-l seducă pentru a le urma în palatul unde locuiesc, glasul seducției fiind cel al doinei, cântec popular melancolic, asociat adesea suferințelor din dragoste. Promisiunea împlinirii erotice eufemizată de chemarea-doină a zânelor asociază amnezia thanatică. În cântecul-chemare al ielelor, precum în cel al sirenelor adresat lui Ulise, se află codificată prezența morții. Aceste forme diafane, fantasmale, desprinse

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
plăcere, ca să-ți uiți valea pentru vecie"234. Ca urmare a reiterării refuzului, care echivalează cu afront care reclamă pedeapsa maximă, păstorul este salvat in extremis de către gnomi, pe care Carmen Sylva îi împrumută eposului nordic al Edei, Kalevalei sau Cântecului Nibelungilor, gnomi care-l introduc într-o lume subpământeană. Aici i se înfățișează fantasmal Irina / Ileana, regele lumii subpământene revelându-i greșeala gravă de a-și fi abandonat turma și datoria de păstor care-i incumbă, pentru iluzia unei împliniri

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]