34,250 matches
-
găsesc evrei care să intre în prevederile ordinului de mai sus" și, în consecință, "Inspectoratul General al Jandarmeriei nu poate întocmi nici un tabel în acest sens, urmând ca lucrările să se întocmească de către Direcțiunea Generală a Poliției și Prefectura Poliției Capitalei [...]". ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 121/1942, f. 72. 1131 Generalul Corneliu Calotescu. 1132 Monitorul Oficial, partea I, nr. 250 din 21.10.1941. Decretul-Lege Nr. 2909 din 20.10.1941 pentru obligarea evreilor de a contribui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.1942. 1268 Generalul magistrat Ștefan Stroia. 1269 Alexandru Mădârjac (1897-?), magistrat militar de carieră român. Licențiat și doctor în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917). Procuror și judecător delegat la Curtea Marțială a Comandamentului Militar al Capitalei (10.05.1941-15.01.1942); membru al Comisiei de Anchetă instituită în vederea cercetării neregulilor comise în cursul deportării evreilor (01.11.1941-20.01.1942); director de Cabinet al Subsecretarului de Stat al Poliției din Ministerul Afacerilor Interne (15.01-31.10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comisar pentru Basarabia și Bucovina în guvernul condus de generalul Alexandru Averescu (05.01-03.06.1927); ministru de Stat în guvernul condus de Nicolae Iorga (22.06.1931-05.06.1932); primar al municipiului Vaslui (1940-01.10.1942); primar general al Capitalei (01.10.1942-23.08.1944); șters din controalele armatei la 01.11.1945. Arestat de autoritățile comuniste în mai 1947, anchetat în sediul Ministerului de Interne și condamnat la 2 ani închisoare la 01.08.1951. Moare în penitenciarul Sighet
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1951. Moare în penitenciarul Sighet la 25.02.1952. Colonel (din 01.04.1916); general de brigadă (din 01.09.1917); general de divizie (din 01.04.1921). 1436 Ordonanța Nr. 352 din 11.08.1942 a Prefecturii Poliției Capitalei este publicată în Timpul, anul VI, nr. 1892 din 15.08.1942, p. 7; Poporul, anul I, nr. 124 din 15.08.1942, p. 3. 1437 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1438 Vezi în acest sens "Hotărârile comisiei interministeriale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1517 Nu a putut fi identificat. 1518 Pe această notă mareșalul Ion Antonescu a pus următoarea rezoluție: "108.083/ M.1 SECRET MARELE STAT MAJOR Secția Operațiilor Cabinet La Nr. 580.159 din 8 Sept. 1943, relativ la evacuarea evreilor din Capitală în caz de bombardament inamic, Am onoare a vă transmite mai jos rezoluția Domnului Mareșal: <<Da. Să fie evacuați tot la evreii din alte localități. Să se studieze evacuarea lor la Odessa>>. D. O. ȘEFUL CABINETULUI MILITAR COLONEL R. Davidescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
8. 1529 Nu se publică. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3706, f. 7. 1530 Nu se publică. Se referă la documentul "Studiu privind dublarea personalului evreesc din întreprinderile militarizate", întocmit de Comandamentul Militar al Capitalei, Statul Major, Biroul 5 Siguranță și Prevederi. ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 119/1943, f. 153-163. 1531 Monitorul Oficial, partea I, nr. 270 din 16.11.1940. Decretul-Lege Nr. 3825 din 12.11.1940, pentru românizarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Război (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1908), participă la primul război mondial. Comandant al Corpului de Cavalerie (10.01.1941-01.01.1943); la dispoziția Ministerului de Război (01.01-20.03.1943); comandant al Comandamentului Militar al Capitalei (20.03-01.11.1943); comandant al Trupelor Motomecanizate (01.11.1943-23.01.1944); comandant al Armatei a 4-a (23.01-23.08.1944); ministru de Război (23.08-04.11.1944); inspector general al Cavaleriei (04.11.1944-20.05.1945); comandant
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din localitatea natală, în 1949 intrând la Liceul „Sf. Sava” din București. În scurtă vreme își întrerupe studiile, face doi ani de școală sanitară, revine și continuă la Liceul „Aurel Vlaicu”, în 1956 e absolvent al Liceului „Gheorghe Șincai” din capitală și se înscrie la Institutul Medico-Militar, de unde este epurat în anul următor, atât din armată, cât și din facultate, motivul fiind că tatăl său făcuse politică înainte de război. Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Axa Roma-Berlin". Dimpotrivă, avertiza Gunther, guvernul de la București, "dîndu-și seama că politica Franței nu oferă securitate completă, dorește relații prietenești cu toți" și "nu va opera nici o schimbare radicală"63 în activitatea sa internațională. Miniștrii americani, acreditați în mai multe capitale europene, au remarcat îngustarea posibilităților de supraviețuire a țărilor din Europa de sud-est, între care și România, ca urmare a politicii de concesii a marilor puteri europene față de Germania și de celelalte state revizioniste. Acest fapt a reieșit, mai ales
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mondial, diplomații americani de la București au ținut permanent la curent Washington-ul în legătură cu politica externă a României, cu încercările ei de a-și păstra nealterate fruntariile naționale și independența. O primă chestiune asupra căreia Gunther și ceilalți diplomați acreditați în capitalele țărilor est-europene au insistat, a fost aceea a modului în care România, în condițiile neutralității, ajuta poporul și autoritățile Poloniei, țară care trăia o adevărată dramă națională 81. Gunther a realizat dificultățile României care, în pofida amenințărilor externe, a făcut tot
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de istorie a Rusiei la Princeton, l-a însoțit pe Ethridge. El avea să fie translatorul acestuia, căci pe vremea aceea, specialitatea lui era Bulgaria 292. Ethridge a sosit la București pe 19 noiembrie și a petrecut zece zile în capitală. Acolo s-a întîlnit cu regele Mihai, cu membri de frunte ai guvernului Groza, membri ai partidelor de opoziție și persoane din Ministerul de Externe. Ethridge i-a trimis lui Byrnes un raport de 27 de pagini 293. Acesta relua
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
demonstra prin fapte și cuvinte că, în exil fiind, face tot ce-i stă în putere pentru a elibera țara, se putea întoarce la conducere 494. După ce a luat în considerare comentariile lui Pigott și ale omologilor acestuia din celelalte capitale est-europene, Comisia de Planificare Politică a Departamentului de Stat a întocmit un proiect referitor la politica ce urma a fi adoptată de americani în raport cu țările est-europene aflate sub dominație sovietică. Proiectul, finalizat pe 25 august, a ajuns pe data de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fie renumit în funcție, dar înainte ca Departamentul de Stat să poată acționa, Bucureștiul a mai strîns încă un pic roata. Pe 5 mai, guvernul a hotărît că americanii nu pot călători decît pe o rază de 11 km în jurul Capitalei 592, iar la cinci zile după aceea, i-a cerut Legației Americane să renunțe la o parte din personal, inclusiv la ambasador și să se limiteze la un efectiv de 11 persoane. În schimb, Bucureștiul era dispus să-și reducă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cehoslovac", convinsă fiind că acesta avea să-și construiască socialismul în propria țară conform "speranțelor și aspirațiilor" poporului.1270 Pe 16 august, Ceaușescu a semnat un Tratat de prietenie, cooperare și ajutor reciproc cu Cehoslovacia. La cinci zile după aceea, capitala Cehoslovaciei, Praga, a fost invadată de trupe din Uniunea Sovietică, Germania Democrată, Polonia, Ungaria și Bulgaria. Cu doar cîteva ore mai tîrziu, Ceaușescu vorbea în fața mulțimii de oameni adunați în fața sediului partidului din Piața Palatului Republicii 1271. Calificînd invadarea Cehoslovaciei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noi nu știm ce se va întîmpla" dacă forțele sovietice se vor ridica împotriva României.1277 Amenințarea americanilor a înăbușit imediat zvonurile despre un posibil atac sovietic. A doua zi, ambasadorii sovietici i-au vizitat pe reprezentanții oficiali din majoritatea capitalelor occidentale, pentru a-i asigura că Moscova nu intenționează să invadeze România. Ambasadorul Anatol Dobrînin l-a vizitat pe Rusk, pentru a asigura conducerea Statelor Unite că "zvonurile unui posibil atac sovietic împotriva României sînt lipsite de temei." 1278 Pînă la mijlocul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kremlinul l-a trimis în august pe viceprim- ministrul Mihail Leseciko la București, pentru a liniști spiritele. Cu două luni mai tîrziu, miniștrii Apărării din România și Uniunea Sovietică făceau schimb de delegații militare, iar toasturile închinate în cele două capitale indicau depășirea crizei 1452. Washington și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România: runda a II-a În același timp, la Washington, hotărîrea lui Nixon din 10 iunie 1971 de a nu se amesteca în problema "Clauzei" României l-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
solicitanților 1663. După această întîlnire, Kissinger spera să se întoarcă la Washington într-un interval de 10 zile. Eforturile de a reinstaura pacea în Orientul Mijlociu i-au ocupat, totuși, aproape toată luna ce a urmat. A reușit să ajungă în Capitală abia pe 4 iunie, la o zi după ce Comitetul de Finanțe al Senatului a început să analizeze proiectul legii comerciale 1664. Deși, după cum avea să remarce Kissinger în memoriile sale, negocierile din Orientul Mijlociu i-au dat lui Jackson timp să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a se vedea dacă s-au respectat toate măsurile și pentru a se elabora altele noi, pentru facilitarea cooperării și securității europene 1750. Pe 1 august, după ce vizitase Germania Federală și Polonia, președintele Ford a făcut o vizită în capitala Finlandei, unde a semnat Tratatul de la Helsinki, împreună cu reprezentanți din 34 de țări. Ceaușescu a semnat pentru România și, într-o cuvîntare ulterioară, a subliniat importanța "problemelor umanitare", cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție în viitor. Deși
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu sînt opționale"; acestea erau "obligatorii"2373. În schimb, trebuiau reduse costurile importurilor. Bucureștiul avea nevoie de surse de energie și materii prime mai ieftine, ceea ce forța România să se apropie mai mult de Moscova. Ceaușescu s-a întors în capitala sovietică în ultima săptămînă din luna mai și a semnat un acord bilateral prin care se conforma prevederilor programului complex al CAER de cooperare economică și tehnologică pînă în anul 2000. Ca urmare, România și-a mărit exporturile alimentare către
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
naționale. E drept, la fel ca și în cazul domnilor moldavi, avem de-a face doar cu o unitate intențională, lăsată la stadiul de proiect nefinalizat. Descălecând din Țara Făgărașului pentru a întemeia statalitatea Țării Românești, Radu Negru a stabilit "capitala provisoriă a Romaniei" la Câmpulung pe baza unor rațiuni de logistică politică: "Radu-Negru cătà să se așéze la început, călare, cum am mai zis, de unde să pótă dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 79). Cazuistica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unificarea politică desăvârșită în 1918. Unitatea de destin istoric a neamului românesc se cuplează cu ideea unei unități fondatoare. Am văzut că o idee similară a fost avansată de Heliade Rădulescu, care a susținut că Negru Vodă și-a stabilit capitala la Câmpulung cu scopul logistic de a "dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (1861, p. 79). În interbelic, figura lui Negru Vodă este expediată în domeniul legendei, existența sa istorică fiind nu doar contestată, ci chiar ridiculizată: "Tradiția populară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1848, "un mare popor, sprijinit pe o Mare, având ca cingătoare două fluvii: Dunărea și Nistru, cu sânge roman în vine! Iar Moldova cu fiicele ei nu mai este, nici Transilvania, nici Banatul; ci o Țară română, cu o mare capitală, ce se va chemà Roma, dacă vrei, cu piețe mari numite: Piața poporului, Piața Traiană, Piața lui Ștefan, a lui Mihai, a Moldovei, a Banatului, a Ardealului; apoi tărie, fericire, măreție, slavă!" (Constantinescu, 1928, p. 306). "Profeția s-a împlinit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secol de inactivitate, au denunțat și ei decizia FSN, acuzând imposibilitatea de organizare a alegerilor libere în condițiile în care administratorul este parte implicată în procesul electoral. Pentru restabilirea ordinii, autoritățile au apelat la minerii din Valea Jiului, care au invadat capitala violentând civili neînarmați. Sediile partidelor istorice (Partinul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc) au fost, de asemenea, vandalizate ca parte a "restaurării ordinii". Mineriada din 28-29 ianuarie 1990 condusă de Miron Cozma a fost prima dintr-o secvență de șase
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nou de informații secrete. În fapt, a fost vorba despre restituția vechii Securități sub o altă identitate nominală Serviciul Român de Informații (SRI). Primele alegeri electorale postdecembriste s-au organizat la 20 mai 1990. Climatul tensionat de descinderea minerilor în capitală și de conflictele etnice izbucnite la Târgu Mureș a fost menținut încordat de acuzațiile lansate de opoziție la adresa FSN. Acestea imputau faptul că FSN este o forță neocomunistă care a grăbit organizarea alegerilor, plecând astfel cu un uriaș avantaj organizațional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între anii 1948 1942); Konrad Adenauer (cancelar RFG); Alcide de Gasperi (premier italian); Winston Churchill (premier englez); Aristide Briand; Obiectivele UE: promovarea progresului economic și social; afirmarea identității UE pe scena internațională; dezvoltarea unei zone de libertate, securitate și justiție; Capitalele UE: Strasbourg (Franța),Bruxelles (Belgia),Luxemburg; Tratatele UE: Tratatul de la Paris (semnat în 1951, a intrat în vigoare în 1952); Tratatul de la Roma (semnat în 1957, intrat în vigoare în 1958); Tratatul de la Maastricht (semnat în 1992, a intrat în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]