34,136 matches
-
de televiziune chiar În ziua alegerilor poloneze -, protestatarii din 1989 au evitat deliberat violența. Revoluția poloneză nu a fost singura care se „autolimita”. După decenii de violență În care au avut monopolul armelor și gloanțelor, regimurile comuniste reușiseră să-și convingă cetățenii că este imprudent și impropriu să recurgi la forță. Cum poliția a spart capete În Praga și Berlin până În ultima clipă a vechiului regim, slovacii nu erau singura „Opinie Publică Împotriva Violenței”. Inapetența pentru violență era singurul lucru care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unificarea germană - Mitterrand a mers până la a vizita RDG În decembrie 1989, prefăcându-se că susține suveranitatea germană. El a refuzat invitația lui Helmut Kohl de a participa la ceremonia ce marca redeschiderea Porții Brandenburg și a Încercat să Îi convingă pe conducătorii sovietici că Franța și Rusia, ca aliați tradiționali, aveau interesul comun de a pune piedici În calea ambițiilor germane. Mai mult, francezii contau pe Gorbaciov să se opună unificării Germaniei - cum le explica Mitterrand consilierilor săi pe 28
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
omologului său rus În februarie 1990. Dar mai târziu, când promisiunea a fost Încălcată, Gorbaciov deja nu mai putea interveni. A reușit totuși să extragă, aproape literal, o compensație pentru concesiile făcute. Așa cum prevăzuse cancelarul german, Uniunea Sovietică putea fi convinsă cu argumente financiare. La Început, Gorbaciov a Încercat să ceară pentru negocierile de unificare o recompensă de 20 de miliarde de dolari, dar s-a mulțumit În final cu opt miliarde de dolari și aproximativ două miliarde În credite fără
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avertizase pe James Baker că o Germanie unită și membră NATO putea Însemna „sfârșitul perestroikăi”. Pierderea celorlalte state-satelit europene putea fi pusă pe seama neșansei, dar a ceda Germania semăna a neglijență politică. Ministrul sovietic al Apărării, mareșalul Serghei Acromeiev, era convins că Gorbaciov ar fi putut face o afacere mai bună cu Vestul dacă s-ar fi preocupat de această problemă la timp - și nu era singurul. Dar aceasta, bineînțeles, era problema lui Gorbaciov: la sfârșitul anilor ’80, el era atât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
11 ianuarie 1990, el s-a deplasat la Vilnius, unde s-a pronunțat Împotriva secesiunii propuse, făcând apel la moderație. Însă (a câta oară?) era contrazis de propriul exemplu. Încurajat de victoria electorală a grupării Sajüdis, de faptul că Gorbaciov convinsese Comitetul Central Sovietic să renunțe la garantarea prin constituție a „rolului conducător” al Partidului 9 și de negocierile În plină desfășurare ale grupului „4+2”, pe 11 martie Sovietul Suprem lituanian a aprobat independența națională cu 124 de voturi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Madeleine Albright (care a spus că Miloševiæ va fi „personal răspunzător”), a președintelui francez Jacques Chirac și a secretarului general al NATO Javier Solana. Ca și Saddam Hussein câțiva ani mai târziu, Miloševiæ era la curent cu opiniile occidentale și convins că-i poate manipula pe politicienii străini. Nu era exclusiv vina lui. Flatat de vizitele frecvente ale unor diplomați americani - teribil de mândri de talentele lor de negociatori -, dictatorul iugoslav putea crede că era privit În Vest nu ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prețuri mici - și În același timp, cu această libertate care nu exista Înainte”. Sondajele de opinie efectuate printre lituanieni, care, de altfel, ar fi fost Îngroziți de ipoteza unei Întoarceri sub guvernarea rusească, sugerează totuși că ei, Îndeosebi țăranii, erau convinși că o duceau mai bine pe timpul sovieticilor. și poate că dreptatea era de partea lor - și nu numai În cazul țăranilor. La sfârșitul anilor ’80, Înainte de revoluții, est-europenii erau niște cinefili avizi. În 1997, frecventarea sălilor de cinema În Lituania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europei și-au petrecut restul deceniului căutând, frustrați, dar răbdători, angajamente ferme din partea reticenților interlocutori din Occident, asigurându-i pe alegătorii din țară că aderarea la UE chiar era pe ordinea de zi și Încercând, cu fiecare ocazie, să-i convingă pe partenerii străini că ca acest lucru trebuia să devină urgent realitate. Dar atenția Vestului era Îndreptată În altă parte. În fiecare capitală occidentală, preocupările dominante erau trecerea la o nouă monedă comună și transpunerea În practică a planurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scrieri anterioare despre comunism că principiile generale justificau politica de „intervenționism liberal” În apărare drepturilor omului de oriunde și că America era acum, ca și Înainte, vârful de lance În lupta cu răul politic și relativismul moral. După ce s-au convins că președintele american Își ghida politica externă după argumentele lor, au fost sincer surprinși să constate că sunt izolați și ignorați de publicul lor tradițional. Dar irelevanța lui Michnik sau Glucksmann nu avea nimic de-a face cu conținutul opiniei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
existaseră diverse tentative de a reconcilia termenii alternativei: solidaritate socială europeană sau flexibilitate economică În stil american. Economiști și Întreprinzători mai tineri, cu stagii În companii sau școli economice americane și frustrați de inflexibilitatea mediului european de afaceri, i-au convins pe politicieni că este necesar să simplifice procedurile și să Încurajeze competiția. În Franța, această „stângă americană” a pornit să elibereze stânga de complexul anticapitalist, păstrând intactă conștiința socială; În Scandinavia, efectul inhibitor al impozitelor ridicate a fost discutat (deși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Încurajeze competiția. În Franța, această „stângă americană” a pornit să elibereze stânga de complexul anticapitalist, păstrând intactă conștiința socială; În Scandinavia, efectul inhibitor al impozitelor ridicate a fost discutat (deși nu Întotdeauna acceptat) chiar și În cercuri social-democrate. Dreapta fusese convinsă de necesitatea asistenței sociale; era acum rândul stângii să recunoască virtuțile profitului. Efortul de a combina ce era mai bun din ambele tabere s-a suprapus, nu Întâmplător, căutării unui proiect care să Înlocuiască antagonismul defunct dintre capitalism și socialism
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a cooperării salariaților la un scop comun și acceptat de toți și nu sub presiunea autorității (contrar ideilor lui Weber). Pentru el, întreprinderea este un ansamblu de ființe umane care acționează pe baza motivațiilor individuale. Rolul managerului constă în a convinge pe fiecare asupra scopului comun, cooperarea voluntară a tuturor pentru realizarea obiectivelor comune reprezentând elementul esențial al succesului (și, chiar al supraviețuirii) unei organizații. „Omul organizațional” exprimă ideea că nu există autoritate într-o organizație care să nu fie acceptată
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
este departe de a fi pur referențială. Ea are latura ei expresivă ; ea indică tonul și atitudinea vorbitorului sau scriitorului. Și ea nu se mulțumește doar să enunțe și să exprime ceva; ea urmărește să și influențeze atitudinea cititorului, să-1 convingă și, în cele din urmă, să-și schimbe mentalitatea. Mai există între limba literară și limbajul științific încă o deosebire importantă: în prima se accentuează semnul însuși, simbolismul sonor al cuvântului. S-au inventat tot felul de metode pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
poziția unui cuvânt fără a prejudicia efectul de ansamblu. Sub aspect pragmatic, deosebirea dintre limba literară și limba vorbită este mult mai clară. Noi refuzăm să numim poezie și etichetăm drept retorică goală orice operă literară care încearcă să ne convingă să întreprindem o anumită acțiune concretă. Poezia adevărată ne afectează într-un mod mai subtil. Arta creează un fel de cadru oare scoate conținutul operei din lumea realității. Putem deci reintroduce în analiza noastră semantică unele dintre conceptele obișnuite ale
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
artiștii sinceri, cu simț de răspundere, sunt moralmente obligați să fie propagandiști. După părerea lui Montgomery Beigion, scriitorul este un "propagandist inconștient". Adică, fiecare scriitor adoptă o concepție sau o teorie despre viață... Scopul operei este întotdeauna de a-l convinge pe cititor să accepte acea concepție sau teorie. Această acțiune de convingere este totdeauna ilicită. Cu alte cuvinte, cititorul este făcut să creadă ceva si el își dă încuviințarea sub hipnoză - arta prezentării îl seduce pe cititor... Eliot, oare îl
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul noii societăți era și unul educativ, familiarizarea publicului vienez cu arta europeană a timpului. Societatea își trimite astfel "ambasadorii" culturali, precum pictorul și sculptorul Josef Engelhart, să convingă artiști din întreaga Europă să participe la expozițiile organizate de Secesiune. Printre artiștii cu care acesta face cunoștință și care acceptă colaborarea sunt nume reprezentative pentru arta sfârșitului și începutului de secol, pentru pictura simbolisto-decadentă, pentru Modern Style, Art Nouveau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
etape ale procesului decizional are mare importanță practică, Întrucât cumpărătorul se comportă ca un partener activ În tranzacția economică și atunci vânzătorul trebuie să fie În egală măsură activ și conștient, să utilizeze instrumente de marketing corespunzătoare pentru a-1 convinge pe potențialul cumpărător și a-1 determina să revină post-cumpărare. 3.2. Empatie și inteligență socială Rolul crescut al empatiei În dinamica relațiilor interumane a fost descoperit și valorizat În ultimii ani de manageri, conducători de companii ca un atribut
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Dificultatea În exprimarea emoțiilor pozitive este asociată de către Fontana (1988, 294) cu căldura socială. Conform opiniei autorului, căldura socială ia forma afecțiunii, a simpatiei sau a Împărtășirii bucuriei. Modul jenat În care adulții răspund uneori la astfel de expresii Îi convinge pe copii să-și ascundă sentimentele de căldură și deschidere, reducându-le spontaneitatea, ei evitând să arate atracția față de cineva, evitând să exprime regretul sau copasiunea. Pentru a contracara efectele negative ce derivă din aceste deficiențe În abilitățile implicate de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a-l influența). Comportamentul asertiv se concretizează În capacitatea și abilitatea de exprimare a opiniilor personale, În puterea de convingere, dar și În capacitatea de a-ți face respectate drepturile. Este foarte importantă cunoașterea drepturilor pe care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
eficient În abordarea situațiilor dificile mai bun În ce privește delegarea autorității și capabil de a spune "nu" atunci când este necesar mai liber În exprimarea propriilor sentimente mai conștient de drepturile, dar și de responsabilitățile personale mai abil În a conversa, a convinge și a obține, În relație cu ceilalți, succesul și eficiența socială Se Întâmplă frecvent, Însă, ca spectrul vieții relaționale să fie afectat de deficiențe În sfera asertivității. De aceste deficiențe și blocaje ne-am ocupat În următorul subcapitol al acestei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întâlnit sunt fluturașii prin care o comapnie aeriană oferă un serviciu pe care călătorii probabil nu-l vor folosi; 3. Loialitatea emoțională care nu are limite - „dacaă nu vă concentrați pe implicarea emoțională a clienților, nu veți reuși să Îi convingeți să apeleze din nou la compania dumneavoastră” este sfatul autorilo citați. Specialiștii fundației Gallup, din investigațiile realizate În timp asupra comportamentului marilor manageri În relație cu inducerea loialității și fidelizării clienților au delimitat patru stări emoționale distincte implicate În fidelizarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
L. CSABA, CALITATEA VIEȚII, XV, nr. 1-2, 2004), România este o țară În care se produc și se consumă droguri și În care ne confruntăm cu realitatea complexă a traficului de substanțe ilicite. 86,3% din populația României 1 sunt convinși că abuzul de droguri este o problemă socială, o problemă gravă care ne afectează pe noi toți, În special tinerii. Obiectivele principale ale programului național pentru sănătate 2 sunt: reducerea cu 10%-15% a bolilor legate de consumul de droguri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
naratorul urmărește de-a lungul narațiunii devenirea unui personaj, În cazul de față, a lui Prâslea, fiul cel mai mic al Craiului, fratele lui Verde Împărat. Personajele. Personajul principal Harap-Alb, Făt-Frumos din basmele populare, este viteaz, răbdător, generos, curajos, luptă convins În lupta Împotriva răului. Este Înzestrat cu arta de a-și face prieteni. Este mereu condus, sfătuit și ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui, reușind să treacă unele-probe, altele sunt depășite de prieteni săi, personaje fabuloase. Pe de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Lică privind nevinovăția celorlalți, cu intenția de a-1 acuza pe Sămădău, dar nu a reușit. Ghiță și-a dat seama că mărturiile tuturor duc spre sacrificarea lui Buză-Ruptă și Săilă Boaru, condamnați la Închisoare pe viață. Ghiță era convins că ei sunt nevinovați, dar nu lea luat apărarea ca să nu se pună În primejdie... avea nevastă și copii. Lică a scăpat datorită mărturiei lui Ghiță, potrivit căreia În noaptea aceea nu plecase de la Moara cu noroc. După proces, Ghiță
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
timp, copilul moare și toată averea ar fi trebuit să se Întoarcă la Vasile Baciu. Alături de gândul spre pământ, lui Ion i se alătură și gândul la Florica. In capitolul al XII lea, Ion Începe să dea târcoale Floricăi, fiind convins că mai pot fi Împreună. Savista Îi spune totul lui George care se Înfurie. În legătură cu moștenirea, Vasile Baciu a fost pe la mulți avocați și toți i-au spus că un copil moștenește pe tata și tata pe copil, știa că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]