37,049 matches
-
în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserică bolniței. Biserică de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia (spre est), Biserica bolniței cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Ulterior a primit și un al doilea hram
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
1450 - 1666 cetatea și așezarea din regiune va aparține familiei von Dadenberg, ca între anii 1671 - 1825 să intre în posesia familiei von Gymnich, urmând ca din 1929 până în 1986 a aparținut familiei Conen, iar în prezent cetatea este declarată monument istoric.
Weidesheim () [Corola-website/Science/317539_a_318868]
-
mutat în locația în care funcționează și în prezent, adică în clădirea cu arhitectură în stil baroc, situată pe Strada Vasile Alecsandri nr. 3, în centrul orașului. Clădirea a fost inclusă, sub denumirea de "Liceul „Ștefan cel Mare”", pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . La data de 4 septembrie 1860, ca urmare a eforturilor și solicitărilor românilor bucovineni de a avea școli în limba română, se inaugurează la Suceava, prin Ordinul nr. 14805
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
lemne. Construcția, realizată în stil baroc, a fost inaugurată la data de 19 noiembrie 1895. Edificiul se impune în peisajul zonei prin soliditate, având două etaje, cu frontonul spre actuala Stradă Vasile Alecsandri. În prezent, în imediata vecinătate a clădirii monument istoric a liceului se află Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sfânta Cruce, Cinematograful „Modern” și Autogara Suceava. Prin darea în exploatare, la începutul secolului al XX-lea, a liniei ferate Ițcani-Suceava, trasată chiar prin fața liceului, localul a avut mult de suferit
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
aibă forma literei „U”. Clădirea a beneficiat de-a lungul timpului de mai multe lucrări de restaurare și de finisare a fațadelor și interioarelor. În interior, în holul din dreptul intrării principale, se află bustul lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Monumentul a fost realizat în anul 1937 de sculptorul Gheorghe Bilan, cel care a realizat și bustul lui Simion Florea Marian, amplasat în parcul din fața casei memoriale. Bustul din holul Colegiului „Ștefan cel Mare” este realizat din bronz și are o
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
, comuna Băla, județul Mureș a fost construită în anul 1883. Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli” și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Localitatea Băla, este atestată documentar la 1327 sub notația “poss. Bala”, iar într-un act datat din 1497, așezarea e pomenită ca limită de hotar. În Conscripția lui Inocențiu Micu Klein din 1733, localitatea apare cu 300 de suflete
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
posibilitatea ca biserica să fi fost construită în 1395. Acest lăcaș de cult a fost reparat radical în anul 1803. Biserica armenească din Iași are hramul Sfânta Maria (15 august). Biserica „Sf. Născătoare” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut anul 1803 ca perioadă de datare a construcției. De asemenea, Ateneul armenesc, azi Casa parohială a bisericii armenești, clădire construită în 1932 în curtea
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
este trecut anul 1803 ca perioadă de datare a construcției. De asemenea, Ateneul armenesc, azi Casa parohială a bisericii armenești, clădire construită în 1932 în curtea bisericii (având adresa pe str. Armeană nr. 20), este inclus pe aceeași listă a monumentelor istorice, la numărul 852, cu codul de clasificare IS-II-m-B-03712. Armenii au fost primul popor care a trecut la credința creștină, în anul 301, cu 12 ani înainte de Edictul de la Milan (313), prin care creștinismul nu mai este o religie prigonită
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
armenești din diaspora. Aceste demersuri au fost sprijinite de senatorul Varujan Vosganian (președintele Uniunii Armenilor din România), care a intervenit la instituțiile statului român pentru alocarea de fonduri. Biserica-monument istoric a fost inspectată în anul 2005 de către specialiști de la Institutul Monumentelor Istorice din București și de la Departamentul de Construcții din cadrul Ministerului Transporturilor și Turismului, constatându-se că exista un risc major de prăbușire chiar și la un cutremur de 4,5 grade pe scara Richter. Biserica armenească din Iași a fost restaurată
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
au fost amplasate două plăci conținând inscripții în limba armeană și în limba română cu privire la aceste lucrări de restaurare a bisericii. Inscripția în limba română este următoarea: În exteriorul bisericii a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea inscripție: "Monumentul a fost restaurat intre anii 2005-2008 Antrepenor: S.C. IASICON S.A. Proiectant: EXproCONS Gosav & Co S.R.L. IASI". În prezent, în această biserică se celebrează slujbe religioase doar în ultima duminică a fiecărei luni de către preotul-paroh din Suceava, Torkom Mandalian. Biserica armenească
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
o capelă cu rol de paraclis. Pietrele funerare au fost luate de pe mormintele din jurul bisericii armenești și depozitate sub o copertină aflată la vest de lăcașul de cult. În prezent, pe amplasamentul fostului cimitir mai sunt în picioare doar câteva monumente funerare și anume:
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
(n. 1908 - d. 1991), a fost un arhitect român de origine aromana și teoretician al arhitecturii românești care a avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice. Adept al arhitecturii clasice moderne, nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională, a căutat după terminarea studiilor în anul 1934 contactul cu arhitectura veche românească. Pentru această nu s-a lăsat inspirat de construcțiile reprezentative ale palatelor sau
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
construcțiile reprezentative ale palatelor sau ale bisericilor, ci de casele anonime de la țară sau din orașe. Impulsurile câștigate au fost prelucrate de arhitect în lucrările lui mai târzii, printre care vile, conace, imobile de locuit sau lucrări în domeniul restaurării monumentelor istorice. Interesul pentru forme de arhitectură, adânc ancorate în istorie, se transformă curând în pasiunea vieții lui întregi. Constantin Joja a parcurs toată țara și a reușit să strângă o documentație fotografică unică, a mii de case în mare parte
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
, comuna Peștișani, județul Gorj, a fost construită în 1823. Are hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Istoricul Bisericii de lemn, Sfântul Gheorghe, cătunul Boașca, sat Frâncești, comuna Peștișani, județul Gorj Biserica a fost construită în anul 1823, sub arhipăstoria episcopului P.S.Calinic (1823-1855), dezvoltată ca dimensiune așa cum există și astăzi. Pisania bisericii
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
o parte din patrimoniu care exista în biserică ( 18 icoane și 7 cărți), au fost predate cu proces-verbal Muzeului Județean Gorj și date spre conservare la Mănăstirea Tismana. După evenimentele din 1989, deși această biserică se afla înscrisă pe lista monumentelor istorice, a continuat să rămână închisă, fiind folosită ca depozit pentru fân și resturi lemnoase rezultate din curtea bisericii. În anul 2000 localnicii au constatat că acest monument se află într-un stadiu foarte avansat de degradare: grinzi putrede în
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
După evenimentele din 1989, deși această biserică se afla înscrisă pe lista monumentelor istorice, a continuat să rămână închisă, fiind folosită ca depozit pentru fân și resturi lemnoase rezultate din curtea bisericii. În anul 2000 localnicii au constatat că acest monument se află într-un stadiu foarte avansat de degradare: grinzi putrede în pereți, acoperișul foarte deteriorat, ploua prin șindrilă, catapeteasma total distrusă, la fel scaunele și au manifestat dorința de a reabilita această biserică. În anul 2002, un grup de
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
satul Hoteni, comuna Ocna Șugatag, județul Maramureș are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (8 noiembrie). Biserică a fost construită în anul 1790, în satul Slatina din Ucraina de azi, de unde a fost adusă după 1895. Lăcașul figurează pe lista monumentelor istorice, . În Hoteni au fost documentate trei biserici de lemn succesive în ultimele trei secole. Aducerea ultimelor două biserici din alte sate este explicată de starea economică limitată a acestei comunități în veacurile trecute, care dispunea de un hotar redus
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
, din comuna Zau de Câmpie, județul Mureș. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Are hramul ""Sfânții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și este încă folosită de comunitate.. Primele informații referitoare la istoria bisericilor din această localitate ne parvin prin intermediul conscripțiilor realizate în secolul al XVIII-lea. Astfel, conscripția din 1733 a episcopului Inocențiu
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
aceasta a devenit aproape inutilă, pentru că din ea mai pleacă doar patru trenuri, trei regionale către Dorohoi, Verești și Suceava. Primăria Botoșani și-a declarat intenția să o preia de la Ministerul Transporturilor pentru a o transforma în muzeu. Gara este declarată monument istoric și are . Din Botoșani sunt trenuri sau vagoane directe zilnice spre următoarele localități din România: București, Timișoara, Cluj Napoca, Iași, Constanța, Suceava, Bacău etc.
Gara Botoșani () [Corola-website/Science/317635_a_318964]
-
este un sanctuar creștin ortodox cu hramul Sfântului Dumitru, ocrotitorul orașului Salonic. Este principalul sanctuar dedicat acestui sfânt. Biserica datează de pe vremea când orașul Salonic era cel de-al doilea oraș ca mărime din Imperiul Bizantin. Face parte din situl "Monumentelor Paleocreștine și Bizantine din Salonic", se află pe lista monumentelor care fac parte din Patrimoniul mondial UNESCO, din 1988. Prima biserică datează din secolul al IV-lea și a fost construită pe locul unor băi romane. A cunoscut o primă
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
orașului Salonic. Este principalul sanctuar dedicat acestui sfânt. Biserica datează de pe vremea când orașul Salonic era cel de-al doilea oraș ca mărime din Imperiul Bizantin. Face parte din situl "Monumentelor Paleocreștine și Bizantine din Salonic", se află pe lista monumentelor care fac parte din Patrimoniul mondial UNESCO, din 1988. Prima biserică datează din secolul al IV-lea și a fost construită pe locul unor băi romane. A cunoscut o primă organizare în secolul al VII-lea, iar apoi o alta
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
, comuna Șoimuș, județul Hunedoara a fost ridicată în 1705. Are hramul „Sfântul Nicolae” (6 decembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . cu hramul "Sf. Nicolae" a fost ridicată în anul 1705, fapt dovedit de inscripția dăltuită în pragul de sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit din bârne de stejar; are un plan dreptunghiular, cu absida în
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
prin picturi exterioare și interioare, prin pisanii cu numele ctitorilor, inscripții, și prin multe sculpturi decorative. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează din anul 1746-1747. Biserica are valoare de patrimoniu cultural și istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria de peste două veacuri și jumătate a acestui lăcaș este surprinsă în mai multe pisanii și inscripții păstrate pe pereții bisericii. Momentul ridicării ei a fost însemnat pe stâlpul dinspre miazăzi al pridvorului, în anii vechii ere
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
, comuna Căbești, județul Bihor, datează din secolul XVIII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Îndată după anul 1750, cei câțiva locuitori ai satului Goila și-au construit o bisericuță modestă de lemn pe care au înzestrat-o cu toate cele necesare rânduielii creștine. Au păstrat-o până în zilele noastre, după ce
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
, comuna Craiva, județul Arad, datează din anul 1725. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Prima mențiune documentară a satului Ciuntești este din anul 1581, într-un document privitor la dijmele satelor bihorene. Satul se află într-o „fundătură”, la umbra pădurii de stejar, cu casele rânduite de o parte și
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]