34,796 matches
-
Americii, este un au-tor de bestselleruri, orator profesionist, trainer și antreprenor. Este fondatorul și președintele "The Canfield Training Group" („Grupul de Training Canfield”), care instruiește antreprenori, educatori, lideri de corporații, specialiști în vânzări și indivizi motivați, cum să-și extindă viziunea și să-și accelereze realizarea obiectivelor profesionale și personale. s-a născut la 19 august 1944, Forth Worth, Texas, iar anii adolescenței i-a petrecut în Wheeling, West Virginia. A absolvit în 1962. În 1981, a primit un doctorat onorific
Jack Canfield () [Corola-website/Science/336464_a_337793]
-
în cartea sa "The Innocents Abroad". Redescoperirea grotei este prezentată în cartea "Red Sails to Capri" (1953) de Ann Weil, care a fost premiată cu medalia Newberry. În romanul "Il disprezzo" ("Disprețul") (1954) al lui Alberto Moravia, protagonistul are o viziune când vizitează peștera singur în condiții de stres mental. În mai 1949 prințesa Margareta a Marii Britanii a vizitat Grota Albastră.
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
Rifle Rangers" (1850), "Scalp Hunters" (1851), "Boy Hunters" (1853), "War Trail" (1851), "Boy Tar" (1859) și "Headless Horseman" (1865/6). Vladimir Nabokov a considerat "Călărețul fără cap" ca romanul de aventuri favorit din copilăria sa - „care i-a dat o viziune a preeriilor, a marilor spații deschise și a cerului de deasupra”. La 11 ani, Nabokov a tradus chiar "Călărețul fără cap" în limba franceză. Alexander Bek menționează că K. K. Rokossovky, viitor Mareșal al Uniunii Sovietice, ar fi citit scrierile
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
oraș, ci un grup de comunități mici împrăștiate de-a lungul lagunei. Sfanțul Magnus (în ), episcopul de Oderzo, a venit în laguna și a fondat opt biserici. Potrivit unei legende povestite de istoricul Flaminio Cornaro, Sf. Magnus a avut o viziune a celor Doisprezece Apostoli care i-au poruncit să construiască o biserică pe un loc unde a văzut doisprezece cocori. Această locație, care a fost găsită în cele din urmă în "sestiere" Cannaregio, a devenit locul bisericii Sfinții Apostoli. Biserică
Biserica Sfinții Apostoli din Veneția () [Corola-website/Science/333448_a_334777]
-
reușit să îi învingă pe aliați în Bătălia de la Lagos (1693). Deși francezii au abandonat planurile de invazie pentru restul conflictului și au adoptat războiul de cursă, acest lucru a fost dictat mai mult de politică decât de necesitate. Totuși viziunea franceză asupra Bătăliei de la Barfleur ca o victorie este de asemenea lipsită de consistență. Luptele de la Cherbourg și La Hogue nu pot fi considerate decât înfrângeri, dar Barfleur nu poate fi privită ca o victorie. Obiectivul strategic de a concentra
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
unde un preot nativ ar fi încercat să-l otrăvească (simbolizat de șarpele din potirul pe care îl ține). Dincolo de el, în alb, este Sf. Vincent Ferrer, despre care s-a spus că i-ar fi apărut primului într-o viziune. Al treilea sfânt este Sfântul Hiacint, care a mers ca misionar în Est. El își ține atributele sale, un chivot și o imagine a Fecioarei cu pruncul, despre care se spune că ar fi purtat-o cu el în torentul
I Gesuati () [Corola-website/Science/333513_a_334842]
-
de teologia Bisericii Ortodoxe care e prea centrată pe transcendent și în consecință prea puțin interesată de ce se întâmplă în această lume cu indivizii, preocuparea ei principală fiind... ea însăși și propovăduirea rețetei mântuirii. Această teologie ortodoxă bazată pe o viziune despre om prerenascentistă și preiluministă, respinge raționalitatea și individualitatea persoanei umane, punând în poziție centrală misticismul și atitudinea contemplativă, fapt care o face cu greu aptă să stea la baza unei doctrine a drepturilor umane individuale. Situația aceasta își are
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
vieții, alăturându-se unei grupări cu orientări și obiceiuri tradiționaliste, numită "Ahl al-sunna", îndreptat spre învățăturile predecesorilor săi, unul dintre ei fiind "Ahmad b. Hanbal ". <br> Unul dintre motivele pentru care Al-Ash’ari a făcut această schimbare ar fi o viziune din timpul Ramadan-ului în care Profetul i-a apărut și i-a cerut să urmeze credință tradiționalista și să apere doctrinele tradiționale, lucru pe care acesta îl face, sprijinindu-și credință cu argumente raționale. <br> Al-Ash’ari pune bazele unei
Abu al-Hasan al-Ash'ari () [Corola-website/Science/331088_a_332417]
-
după îndeplinirea acestui pas esențial, avea loc renașterea credinței în societate. În opinia sa, acest ideal poate fi îndeplinit doar prin educație, aceasta jucând un rol important în dezvoltarea islamului în contextul modernizării. „Modernizarea” reprezintă un alt concept important în viziunea lui Said Nursi în legătură cu renașterea islamică. Aceasta are două aspecte diferite dar esențiale. Primul, este reprezentat de tehnologie, și, în mod deosebit, comunicațiile și mass-media care ar putea difuza ideile și concepțiile lui atrăgând noua generație. Al doilea aspect este
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
crearea unui “stat islamic” condus după shari’a. Despre Said Nursi, știm că a fost și o personalitate politică importantă ținând , deseori, discursuri care aveau un impact deosebit asupra societății. Nursi a devenit, de asemenea, membru Ittihad-i Muhammadiyya . Politica în viziunea lui Nursi reprezenta o soluție la problemele (otomanilor) musulmanilor. În 1922, are loc o transformare a lui Said Nursi. De la vechiul Said care a urmat o cale politică, la noul Said care inițiază o mișcare bazată pe credință. După înfrângerea
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
gândirii sale aflându-se credința, el acorda o importanță majoră întăririi credinței individuale ca etapă prioritară în renașterea credinței la nivelul societății. În pespectiva sa, acest obiectiv putea fi atins doar prin educație, care va juca un rol major în viziunea sa asupra dezvoltării islamului în contextul modernității. Modul în care Nursi înțelegea islamul se baza pe înțelegerea naturii umane, considerând că anumite caracteristici sunt native la toate ființele umane. Credința religioasă, în viziunea sa, este rezultatul slăbiciunii intelectuale a omului
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
care va juca un rol major în viziunea sa asupra dezvoltării islamului în contextul modernității. Modul în care Nursi înțelegea islamul se baza pe înțelegerea naturii umane, considerând că anumite caracteristici sunt native la toate ființele umane. Credința religioasă, în viziunea sa, este rezultatul slăbiciunii intelectuale a omului și a eșecului de a crea armonie permanentă în viața și societatea sa. Din moment ce religia se regăsește în natura umană, Nursi consideră că absențăa acesteia constituie sursa multor conflicte și războaie. El extinde
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
unul dintre cele mai importante aspecte ale căii spre Divinitate. În ceea ce privește practica religioasă, Nursi afirma că urmează sunna, îndeplinește toate acțiunile religioase care se impun ("ferâiz"), evită de marile păcate ("kebâir"), concomitent cu efectuarea, în mod corect, a rugăciunilor zilnice. Viziunea lui Nursi asupra sufismului este prezenta din șase perspective: epistemologică, ontologică, antropologică, psihologică, teleologică și metodologică, pentru a facilita înțelegerea acesteia. Din aceasă perspectivă, Nursi consideră ca fiind surse valide de cunoaștere, printre altele, revelația, inspirația spirituală, "sunna", cunoașterea derivată
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
multor entități, atunci crearea unei insecte ar deveni la fel de dificilă ca și crearea Raiului . În alt plan, deși Nursi nu-i acuză pe adepții sufismului că nu cred în Ziua de Apoi și în judecata divină, el manifestă îngrijorare în ceea ce privește viziunea sufită conform căreia " Existentul în mod necesar (wâjib al-wujud)" este singurul cu adevărat existent, deoarece pare a amenința credința în Ziua de Apoi, un element esențial al religiei islamice. Nursi se referă atât la univers, cât și la o singură
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
cu Creatorul său, iar absența acesteia duce la pierderea legăturii, caz în care tot ceea ce reflectă ființa va fi lipsit de sens, iar numele și atributele divine nu mai pot fi interpretate. În încercarea de a contura dimensiunea psihologică a viziunii lui Said Nursi asupra sufismului, Godlas aduce în discuție mai multe stații ale conștiinței, printre care, dragostea, sinceritatea, predarea, fericirea și posibilitatea de a se baza pe Dumnezeu. În viziunea lui Nursi, dragostea este rezultatul cunoașterii divinității, putând fi considerată
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
fi interpretate. În încercarea de a contura dimensiunea psihologică a viziunii lui Said Nursi asupra sufismului, Godlas aduce în discuție mai multe stații ale conștiinței, printre care, dragostea, sinceritatea, predarea, fericirea și posibilitatea de a se baza pe Dumnezeu. În viziunea lui Nursi, dragostea este rezultatul cunoașterii divinității, putând fi considerată catalizatorul transformării spirituale, dar și modalitatea prin care oricine poate fi învăluit de dragostea adevărată și de Dumnezeu. Așadar, dragostea, ca stadiul al conștiinței, poate avea atât consecințe negative, cât
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
inima este, atât pentru cel menționat, cât și pentru sufiți, un atribut al conștiinței extrem de important, fiind, de asemenea, microcosmosul existenței. În plus, inima este cu atât mai importantă, cu cât are capacitatea de a trezi celelalte componente ale conștiinței. Viziunea lui Nursi asupra scopului vieții umane și a adevăratei căi sufite se bazează pe patru scopuri principale: eliberarea de agonia sufletului în lume, accederea în Rai după Ziua Judecății, servirea lui Dumnezeu și manifestarea adevărurilor divine în ființă, deci transformarea
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Nursi a exprimat opinii critice la adresa unor aspecte ale sufsmului tradițional, considerând că tradițiile sufi ar putea să joace un rol restrâns în cadrul reformelor sociale într-o epocă modernă încărcată de scepticism. Printre aspectele spiritual-religioase ale sufismului se evidențiază, în viziunea lui Said Nursi, recunoștința, dragostea și "gnosisul", aducerea aminte si reflecția, "sharia" și "sunna". Nursi, S. (1996g) "Mu¨nazarat, in: idem, Risale-i Nur Ku¨lliyatı (Istanbul: Nesil Yayıncılık)", pp. 1937-1959.
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
declin. Pilonii ei se fărâmițează, iar instituțiile sale, ca principiile călăuzitoare, se destramă. Bazele sale politice sunt distruse de dictaturi, iar bazele ei economice sunt cuprinse de impas. Gruparea câștigă rapid destul de mulți simpatizanți în rândul egiptenilor, în special datorită viziunii sale anti-Occident, pe care al-Banna o afișează de la bun început. Cu toate acestea, se ridică alte voci care insistă pe legătura dintre Egipt și Europa, în speță legătura culturală și chiar cea spirituală dintre vechii egipteni și greci. Sunt aceleași
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
este el? " Al-Banna subliniază astfel toate aspectele care prezintă interes pentru islam. Din acest moment, islamul este mai mult decât o religie, el devine un concept vast care înglobează cultura, economia, politica și comunitatea de credincioși. Hassan al-Banna are o viziune poziționată la polul total opus față de mișcarea naționalistă laică: religia este cea care afirmă identitatea poporului, atât în aspectele lumești, cum este economia și politica, dar și în aspectele spirituale, care țin de puritate și credință. Viziunea lui al-Banna aduce
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
al-Banna are o viziune poziționată la polul total opus față de mișcarea naționalistă laică: religia este cea care afirmă identitatea poporului, atât în aspectele lumești, cum este economia și politica, dar și în aspectele spirituale, care țin de puritate și credință. Viziunea lui al-Banna aduce islamul în poziția de „reconversie psihologică și religioasă, chiar dacă finalitatea e politică” . "Noi, Frații Musulmani, considerăm că preceptele islamului și învățăturile sale completează tot ceea ce are legătură cu omul în lumea aceasta și în cealaltă. Cei care
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
16). Prin analiza perceperii procesului de renaștere spirituală, care adesea se confundă cu visul, Henry Corbin sesizează că: ,toate aceste relatări încep printr-o transpoziție într-un peisaj insolit, în timpul nopții, cu alte cuvinte în timpul somnului facultăți sensibile fac posibile viziunea pură a visului . Această afirmație vine în completarea perspectivei jungiene în viziunea căreia arhetipurile inconștientului sunt corespondente ale dogmelor religioaseʼʼ. În această manieră totul devine un soi de aforism al unei percepții pneumatologice, unde visul, starea de veghe apare ca
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
cu visul, Henry Corbin sesizează că: ,toate aceste relatări încep printr-o transpoziție într-un peisaj insolit, în timpul nopții, cu alte cuvinte în timpul somnului facultăți sensibile fac posibile viziunea pură a visului . Această afirmație vine în completarea perspectivei jungiene în viziunea căreia arhetipurile inconștientului sunt corespondente ale dogmelor religioaseʼʼ. În această manieră totul devine un soi de aforism al unei percepții pneumatologice, unde visul, starea de veghe apare ca un epifenomen în care perspectiva ancestrală predomină îndepărtând astfel orice urmă de
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
putut să-l influențeze cu tendințe ceva mai radicaliste. Cu siguranță, anii petrecuți în Iran i-au modelat profund credințele și, mai ales, aspirațiile. Intrând în contact cu o serie de erudiți islamici, Nasrallah va reveni în Liban cu o viziune bine împământenită asupra felului în care islamul ar trebui trăit - la nivel de mișcare salvatoare, apoi la nivel de națiune. Nasrallah va reveni în Liban în anul 1991, când Abbas al-Musawi devine secretar general al Hezbollah. Nasrallah primește atunci o
Hassan Nasrallah () [Corola-website/Science/331126_a_332455]
-
formarea unui stat palestinian în care evreii să fie întegrați. Un alt element al ideologiei sale constă în condamnarea atacurilor teroriste atribuite grupării Al-Qaida și, în paralel, susținerea fondării unui mare stat islamic în care Libanul se poate integra. Această viziune face referire directă la perioada clasică a civilizației arabo-islamice, unde întâlnim un mare stat islamic, format din mai multe comunități și popoare mai curând distincte, decât întrudite, și condus de o mare autoritate - califul.
Hassan Nasrallah () [Corola-website/Science/331126_a_332455]