36,350 matches
-
Tomsk, de exmplu, au fost efectuate mai multe lucrări și disertații inspirate din opera sa. În activitatea sa nu s-a manifestat ca un savant "izolat". Problemele abordate de Gheorghiev impresionează prin varietate, acoperind numeroase domenii ale geometriei diferențiale și aplicațiilor în mecanică și fizică teoretică. A colaborat la elaborarea unui tratat de geometrie intitulat simplu "Curs de geometrie analitică" (Editura Tehnică, 1951), tratat recunoscut ca o carte de bază pentru studiul geometriei analitice clasice și al teoriei curbelor și suprafețelor
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
început SmartKey, apoi SuperKey, KeyWorks, Prokey -- erau la modă, inițial ca o modalitate de formatare automată a scenariilor, apoi pentru o mulțime de sarcini de afaceri. Începând cu perioada anilor 1990, macrourile de tastatură sunt incluse în cele mai importante aplicații, cum ar fi programele pentru redactare computerizată și cele de calcul tabelar, dar sunt mai greu de folosit decât mai vechile programe de interfață bazate pe macrouri. Macrourile de tastatură au prins din nou viață, mai nou, ca o metodă
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
condițiilor de utilizare sau a licenței majorității jocurilor de tip MMORPG, și administratorii acestor jocuri se zbat neântrerupt pentru a identifica și pedepsi utilizatorii de macrouri. Macrourile de tastatură și maus ce sunt create folosind capabilitățile native ale unei anumite aplicații mai sunt cunoscute și sub numele de macrouri aplicație. Acestea sunt create câteodată prin efectuarea de către utilizator a unor acțiuni ce sunt înregistrate, transformate în instrucțiuni, și stocate sub formă de macrouri. Instrucțiunile din astfel de macrouri sunt scrise de
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
tip MMORPG, și administratorii acestor jocuri se zbat neântrerupt pentru a identifica și pedepsi utilizatorii de macrouri. Macrourile de tastatură și maus ce sunt create folosind capabilitățile native ale unei anumite aplicații mai sunt cunoscute și sub numele de macrouri aplicație. Acestea sunt create câteodată prin efectuarea de către utilizator a unor acțiuni ce sunt înregistrate, transformate în instrucțiuni, și stocate sub formă de macrouri. Instrucțiunile din astfel de macrouri sunt scrise de obicei sub formă de cod sursă al unui limbaj
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
în instrucțiuni, și stocate sub formă de macrouri. Instrucțiunile din astfel de macrouri sunt scrise de obicei sub formă de cod sursă al unui limbaj de macroprogramare numit de asemenea și limbaj de script ce are acces direct la elementele aplicației. Acest tip de cod sursă (sau simplu sursă) mai este numit și script deoarece nu va fi compilat în cod mașină sau bytecode. Editorul de text preferat de către programatori Emacs (prescurtarea de la "macrouri editor") urmărește această idee spre o concluzie
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
fapt, mare parte din editor este construit din macrouri.Emacs a fost inițial gândit ca un set de macrouri în limbajul de editare TECO; a fost mai apoi rescris în versiuni de Lisp. Pe măsură ce piața de software s-a maturizat aplicațiile comerciale și cele open-source au migrat de la versiunile proprietar de limbaje de descriere a macrourilor spre limbajele de tip script ce au fost mai întâi incluse, iar acum sunt foarte bine documentate și testate dovedindu-și fiabilitatea, în browerele de
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
de web. De exemplu limbajul JavaScript a fost inclus în pachetul office OpenOffice.org ca suport pentru scrierea de script-uri ce pot fi folosite la automatizarea unor activități și la înregistrarea de macrouri. De fapt prin publicarea API-ului acestei aplicații utilizatorul poate folosi orice limbaj de nivel înalt, de exemplu Java, ce poate accesa în mod direct funcțiile acestei interfețe programabile de aplicație. Deoarece actualele limbaje de descriere a macrourilor sunt foarte puternice și au acces la o gamă foarte
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
folosite la automatizarea unor activități și la înregistrarea de macrouri. De fapt prin publicarea API-ului acestei aplicații utilizatorul poate folosi orice limbaj de nivel înalt, de exemplu Java, ce poate accesa în mod direct funcțiile acestei interfețe programabile de aplicație. Deoarece actualele limbaje de descriere a macrourilor sunt foarte puternice și au acces la o gamă foarte largă din funcțiile de bază ale sistemului de operare, este de la sine înțeles că autorii de cod malițios vor concepe și viruși bazați
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
limbajul VBA, pe la mijlocul anilor 1990 Macro virușii au devenit cel mai răspândit tip de virus de acest tip, ajutați fiind în mare parte și de lipsa aproape totală de securitate din versiunile mai vechi de Windows. În zilele noastre unele aplicații iau chiar ele măsuri preventive, nu se bazează exclusiv pe securitatea sistemului de operare Linux, de exemplu, și exclud în mod deliberat anumite funcționalități ce ar putea fi exploatate de virușii de tip macro. Limbaje de programare cum ar fi
Macrosubstituție () [Corola-website/Science/309495_a_310824]
-
că prin păstrarea a cât mai multe dintre aceste informații pe SRAM, întregul sistem funcționează mai rapid. Memoriile de tip cache s-au dovedit a fi extrem de folositoare în multe domenii ale informaticii pentru că modelele accesului la memorie în programele aplicație obișnuite sunt de tip localitate a referinței. Există câteva feluri de localitate, dar acest articol prezintă cazul în care datele accesate sunt foarte apropiate în domeniul timp (fenomenul de localitate temporală). Datele ar putea fi sau nu localizate fizic aproape
Memorie cache () [Corola-website/Science/309548_a_310877]
-
structura sa, se poate deforma continuu și infinit (deci poate curge) la acțiunea unui efort tangențial. Fluidele pot exista in următoarele stări de agregare: lichide, gaze și plasme. Curgerea fluidelor reprezintă un fenomen complex al cărui studiu impune, pentru fiecare aplicație în parte, o serie de ipoteze simplificatoare. Ipoteza fundamentală în mecanica fluidelor este aceea a continuității: la scara de studiu a fenomenului, care este una macroscopică, toate funcțiile atașate proprietății de curgere (viteze, presiuni, densități etc.) sunt de clasă C1
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
În comparație cu motoarele cu ardere internă de o putere dată, motoarele Stirling necesită cheltuieli de capital mai mari, sunt de dimensiuni mai mari și mai grele, din care motiv, privită din acest punct de vedere această tehnologie este necompetitivă. Pentru unele aplicații însă, o analiză temeinică a raportului cheltuieli-câștiguri poate avantaja motoarele Stirling față de cele cu ardere internă. Mai recent, avantajele motorului Stirling au devenit vizibile în comparație cu creșterea costului energiei, lipsei resurselor energetice și problemelor ecologice cum ar fi schimbările climatice. Creșterea
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
aerul - în instrucțiunile de utilizare MP1002CA este încă denumită ca 'motor cu aer'. Tema principală a brevetului se refera la un schimbător de căldură pe care Stirling l-a denumit "economizor" pentru că poate contribui la economisirea de carburant în diferite aplicații. Brevetul descria deci în detaliu utilizarea unei forme de economizor într-o mașină cu aer, care în prezent poartă denumirea de regenerator. Un motor construit de Stirling a fost utilizat la o carieră de piatră pentru pomparea apei în anul
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
consum mult mai redus ceea ce a făcut să dispară motivul inițial al dezvoltării. Cu toate că MP1002CA era o linie moartă, ea reprezintă startul în noua eră de dezvoltare a motoarelor Stirling. Philips a dezvoltat motorul Stirling pentru o scară largă de aplicații, dar succes comercial a avut doar motorul Stirling în regim invers utilizat în tehnica frigului. Cu toate acestea, compania a obținut o serie de brevete și a acumulat o cantitate mare de cunoștințe referitoare la tehnologia motoarelor Stirling, care ulterior
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
unei instalații, pe lângă puterea mecanică sau electrică livrată, se asigură căldură necesară încălzirii. În mod normal sursa de căldură primară constituie intrarea pentru încălzitorul motorului Stirling și ca atare va avea o temperatură mai mare decât sursa de căldură pentru aplicația de încălzire constituită din energia evacuată din motor. Puterea produsă de motorul Stirling este utilizată adesea în agricultură în diferite procese, în urma cărora rezultă deșeuri de biomasă care la rândul lor pot fi utilizate drept combustibil pentru motor evitându-se
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
diferite. Primul cryocooler bazat pe ciclu Stirling a fost lansat pe piață în anul 1950 de firma Philips și a fost utilizat în stații de producere a azotului lichid. O gamă largă de cryocoolere mai mici sunt produse pentru diferite aplicații cum ar fi răcirea senzorilor. Refrigerarea termoacustică se bazează pe ciclul Stirling creat într-un gaz de către unde sonore de mare amplitudine. O pompă de căldură Stirling se aseamănă foarte mult cu un cryocooler Stirling, diferența constând în faptul că
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
a acestuia. Continuitatea curentului electric la suprafața catodului este asigurată prin emisia termoelectronică. Arcul electric este folosit ca sursă de lumină, atunci când este produs într-o incintă (tub de cuarț) sau în instalațiile de sudură a metalelor. Plasma are numeroase aplicații tehnologice cum ar fi tratarea suprafețelor, funcționarea laserilor, iluminatul electric, obținerea reacțiilor de fuziune nucleară. Sunt utilizate, atât în iluminatul public, cât și al locuințelor, datorită randamentului mare față de becurile cu incandescență. Cele mai comune tuburi conțin un gaz nobil
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
Un nivel abstract (sau nivel de abstractizare, strat abstracție) este o metodă de a ascunde detaliile de implementare pentru un set particular de funcționalitate. Poate cel mai bine cunoscute modele de programe aplicație ce utilizează straturi de abstractizare sunt modelul Nivel OSI 7 pentru protocoalele de rețea, biblioteca OpenGL pentru grafica pe calculator, și modelul de intrare/ieșire (I/ E) emisiune de octeți produs de Unix și adoptat de MSDOS, Linux, și majoritatea
Nivel abstract () [Corola-website/Science/309579_a_310908]
-
sau scrise într-un dispozitiv. Acest model de emisiune de octeți este folosit pentru operații de I/ E asupra fișierelor, prizelor și terminalelor pentru a asigura independența dispozitivului. Pentru a putea citi și scrie la un dispozitiv la nivelul programului aplicație, programul apelează o funcție pentru a deschide dispozitivul care poate fi un dispozitiv real, ca de exemplu un terminal, sau un dispozitiv virtual, cum ar fi un port de rețea sau un fișier într-un sistem de fișiere. Caracteristicile fizice
Nivel abstract () [Corola-website/Science/309579_a_310908]
-
deliberat citat în mod eronat cu "abstractizare" substituit pentru "indirectare". În arhitectura calculatorului, un sistem de calcul este reprezentat în mod curent ca fiind constituit din cinci nivele de abstractizare: nivel fizic, program din fabrică, asamblor, sistem de operare și aplicații
Nivel abstract () [Corola-website/Science/309579_a_310908]
-
perfect este foarte asemănătoare cu a gazului ideal, care însă este definit în mod diferit de gazul perfect. Această comportare asemănătoare poate duce la confundarea acestor două noțiuni, chiar în lucrări prestigioase mai ales că din punctul de vedere al aplicațiilor tehnice faptul că sunt definite diferit adesea nu deranjează. În afară de modelul gazului perfect și modelul gazului ideal, în fizică și tehnică se mai folosesc modelele gazului semiperfect și cel al gazului real. Modelul gazului perfect postulează următoarele despre structura și
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
roboții de portale, care sunt introduși în producția de wafere, în instalații de turnat colofoniu sau la măsurări. În prezent roboții industriali execută și probleme de maniabilitate. "Vezi și": sistem de maniabilitate (handling device). ul casnic lucrează autonom în gospodărie. aplicațiile cunoscute sunt: Roboții exploratori sunt roboți care operează în locații greu accesibile și periculoase teleghidați sau parțial autonom. Aceștia pot lucra de exemplu într-o regiune aflată în conflict militar, pe Lună sau Marte. O navigare teleghidata de pe pământ în
Robot () [Corola-website/Science/309612_a_310941]
-
Cauchy elaborează definiția derivatei, spre deosebire de Lagrange și Laplace, care s-au bazat pe seriile Taylor. În ceea ce privește calculul integral, utilizează procesul-limită, prin care intervalul de integrare este împărțit la infinit. În 1842 propune metode de calcul al primitivelor funcțiilor raționale, cu aplicații în astronomie (mecanica corpurilor cerești). Pentru sistemele liniare de ecuații diferențiale cu coeficienți constanți, Cauchy a dat o soluție bazată pe transformarea Fourier. Domeniul de existență îl obține prin metoda liniei poliginale (care ulterior îi va purta numele). Contribuțiile lui
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]
-
un curent electric, ceea ce permite realizarea de generatoare Hall. De asemenea, efectul Hall poate fi folosit pentru măsurarea câmpurilor magnetice, obținându-se traductorii Hall. Senzorii pe baza efectului Hall sunt folosiți pentru a măsura: V. Dolocan "Fenomene de tunelare și aplicații", ESE, 1989
Efectul Hall () [Corola-website/Science/309640_a_310969]
-
gamă largă de explicații asociate și etiologice, încercările de a face ordine în diversitatea acestor tulburări reflectă totdeauna concepțiile dominante specifice unei țări, unor autori sau unei școli psihologice, ceea ce - în mod necesar - duce la discuții controversate. În prezent, în aplicațiile clinice sau în cercetare, sunt adoptate două sisteme principale de clasificare: În timp ce clasificările anterioare mai făceau încă diferențierea între nevroze și psihoze, în clasificările actuale aceste noțiuni nu mai apar, tulburările psihotice fiind interpretate cauzal ca având un substrat primar
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]