34,131 matches
-
de persecutările și represiunile claselor dominante. Mișcarea muncitorească și zbaterile acesteia în numele idealului dreptății sociale sunt așezate în prelungirea "luptei de veacuri a poporului [român] împotriva exploatării" (Roller, 1952, p. 6). Înlocuind ideea națională ca vector al istoriei românilor, istoriografia socialistă restructurează desfășurarea istorică a poporului român în funcție de marile momente de tensiune socială, exprimate prin răscoale și revoluții împotriva asupririi. Momentele critice care punctează firul istoric devin Răscoala țăranilor de la Bobâlna (1437), Răscoala condusă de Gheorghe Doja (1514), Răscoala țărănească a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată în pușcăriile regimului burghezo-moșieresc fascizat. Închisoarea Doftana este transformată în nucleul sistemului concentraționar în care comuniștii, ca deținuți politici, au suferit în numele idealurilor socialiste. Sistemul represiv burghezo-moșieresc, în care "erau închiși și schingiuți luptătorii revoluționari" mai cuprinde, pe lângă Doftana, închisorile Mislea-Dumbrăveni (destinată femeilor), Galata, Tg. Ocna, Caransebeș, Aiud. "Dar Doftana simboliza Bastilia românească" (Roller, 1952, pp. 659, 660). Cutremurul din 10 noiembrie 1940, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească a fost transformată în 1950 în Muzeul Penitenciar Doftana, loc de pelerinaj pentru patrioții socialiști ai RPR. Conversia naționalului în social, pe care am ilustrat-o în secțiunile anterioare, este elocvent exemplificată și în cazul panteonului elaborat de istoriografia socialistă. Am arătat cum de-a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele ideii naționale. Istoriografia comunistă destramă acest panteon național, instalând în locul său panteonul proletar. Figurile incluse în acesta sunt încarnări umane ale idealului socialist urmărit de mișcarea muncitorească. Personajele dominante ale panteonului proletar postum sunt Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu (1850-1879), fondator al luptei revoluționare; Ion C. Frimu, martir al cauzei sindicaliste, mort ca urmare a "maltratărilor suferite și a tifosului exantematic pe care-l
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș etc. (Roller, 1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională elaborată de-a lungul unui întreg secol al naționalismului românesc este restructurată sub forma memoriei socialiste românești, evacuate de orice urmă de naționalism. Suntem în fața unei autentice tentative de revoluționare a memoriei urmărită programatic de noul regim de democrație populară. Atentatul demarat de M. Roller la adresa memoriei naționale consolidate treptat în tradiția istorică românească a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Să fie tocmai așa? Credem că o descriere mai adecuată ar fi aceasta: manualul lui Roller a mistificat demistificând. Continuând pe linia istoriografiei critice a interbelicului, ea însăși o prelungire a programului junimist de la sfârșitul secolului al XIX-lea, istoriografia socialistă a demistificat complet mitologia naționalistă care asigura eșafodajul ideologic al memoriei românești. "Duhul național" introdus în istoria românilor de M. Kogălniceanu a fost exorcizat de M. Roller cu intrumentele analizei marxiste. Pe de altă parte, meritele analitice care derivă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avortată" și nu despre una socio-politică, întrucât proiectul comunist desfășurat în societatea românească, în ciuda contorsiunilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului, a fost unul de succes, dovada supremă constând tocmai în prelunga durată a rezistenței formațiunii socio-politice socialiste (din 1947 până în 1989). 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) 3.5.1. Cadrul politic Faza stalinismului represiv a comunismului românesc, în care noile autorități au recurs la violență politică pentru a-și asigura controlul asupra societății
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
77 și greva minerilor din Valea Jiului, ambele din 1977, reflectă natura duală intelectual- politică și popular-economică a nemulțumirilor sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile osificate ale regimului pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în Basarabia aceasta atingea incredibila cifră de 94 de procente (Angelescu, 1939, p. 5). Campaniile de eradicare a analfabetismului, demarate prin reformele interbelice, și continuate vârtos de către autoritățile socialiste 24 au dat roadele scontate. În 1970, 94 la sută din populația adultă a României știau să citească (96 la sută dintre bărbați, respectiv 91 la sută dintre femei) (Human Development Indicators, 1990, p. 137). Pe plan cantitativ, reformele comuniste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cantitativ, reformele comuniste au finalizat proiectul modern al educației publice de masă românești. Sub aspect calitativ, evoluția geopoliticii, în special răcirea relațiilor româno-ruse, a favorizat reintroducerea factorului național în conținutul educațional. Pe fondul independentizării progresive a RSR de URSS, autoritățile socialiste române intervin asupra legislației educației care a devenit anacronică în noile circumstanțe politice ale reafirmării autonomiei românești. Legea din 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România face clar, încă din "expunerea de motive", că una din misiile acestei legislații a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reintroducerea factorului național în conținutul educațional. Pe fondul independentizării progresive a RSR de URSS, autoritățile socialiste române intervin asupra legislației educației care a devenit anacronică în noile circumstanțe politice ale reafirmării autonomiei românești. Legea din 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România face clar, încă din "expunerea de motive", că una din misiile acestei legislații a fost să corecteze "lipsurile" prezente în tradiția pedagogică românească, "unele dintre acestea izvorind din prevederile Legii din 1948". Fără să îl numească explicit, principalul defect
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însăși este chemată la "colaborarea strînsă în pregătirea tineretului". Regimul își asigura astfel un deceniu de cvasi-monopol formativ asupra copiilor. Zece ani mai târziu, Legea educației și învățămîntului din 1978 specifica, printre "obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și educarea omului nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent explicit de ideologizare care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și educarea omului nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent explicit de ideologizare care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile învățământului din 1968, respectiv 1978, afirmă principiul politizării instituției școlare, care incumbă, pe lângă funcția sa strict instructiv-educațională, și rolul de modelare ideologică în procesul formării de "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile învățământului din 1968, respectiv 1978, afirmă principiul politizării instituției școlare, care incumbă, pe lângă funcția sa strict instructiv-educațională, și rolul de modelare ideologică în procesul formării de "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste". Mai plenar ca niciodată, școala devine un instrumentum regni. Desigur, dintotdeauna școala a fost pusă în slujba intereselor politice și instrumentalizată ca mijloc de atingere a unor scopuri extra-educaționale. Diferența ține însă de intensitatea ideologizării și explicitatea cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1968 și 1978 reintroduc patriotismul ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu tentă națională, menționează printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale cărui prime elemente germinative sunt prezente în această formulare este exprimat în versiunea sa maturată de legea din 1978. Prin toate aspectele sale, procesul educațional trebuie să promoveze "cultivarea dragostei față de patrie, partid și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu tentă națională, menționează printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale cărui prime elemente germinative sunt prezente în această formulare este exprimat în versiunea sa maturată de legea din 1978. Prin toate aspectele sale, procesul educațional trebuie să promoveze "cultivarea dragostei față de patrie, partid și popor, de trecutul de luptă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a contribui la dezvoltarea economică și socială a țarii, de a apară cu orice sacrificiu cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea patriei" (1978, art. 12, lit. d). Cu toate că nu este definit pe criterii etnice, autoritățile statale propagă un naționalism socialist impregnat chiar cu o tematică sacrificială. Contorsiunea identitară de la antinaționalismul din prima fază a comunismului stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chiar cu o tematică sacrificială. Contorsiunea identitară de la antinaționalismul din prima fază a comunismului stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă. Am văzut cum sub presiunea circumstanțelor, Lenin a formulat teza dreptului de autodeterminare națională ca premisă a tranziției la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui N. Bukharin a "socialismului într-o singură țară" ca politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului, un proces afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o singură țară" ca politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului, un proces afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului, un proces afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și mai temerara condamnare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Kremlinului, un proces afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și mai temerara condamnare a invaziei Varșoviei pronunțată de către N. Ceaușescu în 1968, raportul dintre forma națională și fondul socialist s-a răsturnat: tot mai evident, ideea națională a devenit fondul iar socialismul s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă noua turnură națională a retoricii oficiale sancționate de către partid este Programul Partidului Comunist de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua dogmatică a politicii de stat, Programul... constituind "Carta fundamentală ideologică, teoretică și politică a partidului" (1975, p. 24). Programul PCR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este complet revizuită. Acum, Partidul recunoaște că "națiunea și statul național au jucat un rol de mare însemnătate" în istoria românilor. Privită prin noua optică ale cărei lentile au fost reșlefuite ideologic, ideea națională apare ca vector identitar în orizontul socialist, ceea ce face ca "întărirea națiunii" și a independenței naționale să constituie "o necesitate legică, obiectivă" (Programul PCR, 1975, p. 145). "Patria socialistă" este reformatată pentru a deveni "națiunea socialistă". Această transformare este semnificativă pentru ilustrarea naționalizării socialismului românesc. În primele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]