35,543 matches
-
socotelile și votează bugetul. Toate veniturile sau cheltuielile Statului trebuiesc trecute în buget și în socoteli. Bugetul se va prezenta totdauna cu un an înainte de punerea lui în aplicare Adunării Deputaților și nu va fi definitiv decât după ce se va vota de dânsa și sancționa de Domn. Dacă bugetul nu se votează în timp util, puterea executivă va îndestula serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în buget și în socoteli. Bugetul se va prezenta totdauna cu un an înainte de punerea lui în aplicare Adunării Deputaților și nu va fi definitiv decât după ce se va vota de dânsa și sancționa de Domn. Dacă bugetul nu se votează în timp util, puterea executivă va îndestula serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat. Art. 114. Regularea definitivă a socotelilor trebuie să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și sancționa de Domn. Dacă bugetul nu se votează în timp util, puterea executivă va îndestula serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat. Art. 114. Regularea definitivă a socotelilor trebuie să fie prezentată Adunării cel mai târziu în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exercițiu. Art. 115. Legile de finanțe se publică în Monitorul oficial ca și celelalte legi și regulamente de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
armata regulată, sau din miliții, sau din garda cetățenească, conform legilor speciale. Art. 119. Militarilor nu se pot lua gradurile, onorurile și pensiunile decât numai în virtutea unei sentințe judecătorești și în cazurile determinate de lege. Art. 120. Contingentul armatei se votează pe fiecare an. Legea care fixează acest contingent nu poate avea tărie pe mai mult decât pe un an. Art. 121. Garda cetățeană este manținută în Statul României. Organizațiunea ei este regulată de o lege specială. Art. 122. Numai în virtutea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ziua punerii în vigoare a Constituțiunii de față sunt abrogate toate dispozițiunile din legi, decrete și reglemente și alte acte contrarii cu cele așezate de ea. Art. 131 [130]. Consiliul de Stat va înceta de a exista de îndată ce se va vota legea menită a prevedea autoritatea chemată de a-l înlocui în atribuțiunile sale. Curtea de Casațiune [se] va pronunța ca și în trecut asupra conflictelor de atribuțiuni. Art. 132 [131]. Se vor face în cel mai scurt timp legi speciale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
unește cu opiniunea principelului de Bismarck exprimată asupra acestei cestiuni. Scopul Rusiei este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa să se insereze în protocol. Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod precis votul lor, comitele Șuvaloff zice că pentru guvernul său observațiunile adresate de către delegații români ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă opiniune, sprijinită de d. d’Oubril, este acceptată de Congres, d-nii plenipotențiari ai Rusiei observând însă că adeziunea lor la remanierea proiectului de către colegii lor austro ungari nu implică nicidecum consimțimântul lor la principiele propunerii. Președintele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După o observație a comitelui Șuvaloff relativă la Articolul II comitele de Saint Vallier zice că principiul singur a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru durata Comisiunii europene. [...] protocolul nr. 14 Ședința din 6 iulie (24 iunie) 1878 [...] Alteța-Sa citește
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
recunoaște dreptul românilor la o indemnitate de rezbel; sub ce titlu s-ar impune un sacrificiu României, care a luat o parte strălucită la rezbel? Serbia se află asupra acestui din urmă punct în aceleași condițiuni aproape; plenipotențiarii Franței vor vota în contra capitalizării tributului. Comitele Saint-Vallier adaogă: sub rezerva că teritoriele concedate vor avea o sarcină proporțională a datoriei. Comitele Andrássy face aluzie la Art. 5 al Tratatului de la San Stefano, care a fost reamintit acum și care tratează despre o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dezbate între România și Turcia, zice că Congresul a rămas străin de această stipulațiune și la o cerere analogă făcută de către Serbia, dară că capitalizarea tributului ar aduce dificultăți, discuțiuni și ar fi preferabil a [o] înlătura, și plenipotențiarii austro-ungari votează în același sens ca plenipotențiarii francezi. Președintele observă că unanimitatea Congresului ar fi necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar fi contra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sancționăm ce urmează: lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, CAROL 1, ia pentru Sine și moștenitorii Săi titlul de Rege al României. Art. 2. Moștenitorul Tronului va purta titlul de Principe Regal. Această lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința sa de la 14 martie 1881 și s-a adoptat cu unanimitate de 99 voturi. Președinte, C.A. Rosetti (L.S.A.D.) Secretar, C. Poroineanu Această lege s-a votat de Senat, în ședința din 14 martie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de Principe Regal. Această lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința sa de la 14 martie 1881 și s-a adoptat cu unanimitate de 99 voturi. Președinte, C.A. Rosetti (L.S.A.D.) Secretar, C. Poroineanu Această lege s-a votat de Senat, în ședința din 14 martie 1881 și s-a adoptat cu unanimitate de 40 voturi. Președinte, Dimitrie Ghika (L.S.S.) Secretar, D. Pișcă Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Ministru Cultelor și al Instrucțiunii Publice, B. Conta Ministru Justiției, D. Giani No. 710 raportul Consiliului Miniștrilor către M.S.R. Domnul Măria-Ta Corpurile Legiuitoare, ecou fidel al voinței unanime a națiunii, atât de des manifestată, au luat inițiativa și au votat astăzi, în unanimitate și fără nici o deosebire de partid, proiectul de lege prin care România se proclamă Regat și Măria-Ta Regală, ca și moștenitorii Tăi, iei titlu de Rege al României. Miniștrii Măriei-Tale Regale, pătrunși de aceleași simțimânte ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
continuarea unei politice leale și oneste, menținând cele mai bune relațiuni cu toate puterile și inspirând o egală încredere ca și în trecut. Aceasta este semnificarea, acesta este scopul Regatului român. Astfel l-au înțeles Corpurile Legiuitoare, astfel l-au votat, cu o unanimitate de care românii au dat de mai multe ori dovezi că o pot avea pentru orice faptă mare și națională. Aceastea sunt și considerațiunile cari îndeamnă pe Consiliul de Miniștri să Te roage plecat a binevoi să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
au recunoscut toate faptele noastre naționale și cred că Europa nu se poate căi de aceasta. d. președinte: Manifestările dv. nu mai cer să îndeplinim cealaltă formalitate cerută de regulament în privința propunerilor. Această propunere este susținută în unanimitate. Urgența ați votat-o, ați aclamat-o. (Aplauze.) Prin urmare, trecem în secțiuni. Suspend ședința pentru o jumătate de oră. (Ședința se redeschide la 3 ore, sub președinția d-lui președinte C.A. Rosetti.) d. președinte: D-lor deputați, s-a depus pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și mai mult ordinea de lucruri interioare, va fi pentru sine însăși îndemnată a înainta cu mai multă stăruință pe calea progresului și a întăririi și, pentru statele monarhice ce o încongioară, o garanție de liniște și de stabilitate. Să votăm dar cu toții proiectul de lege pregătit în acest scop. Trăiască Regatul României! Trăiască Majestățile-Lor Regele și Regina! (Aplauze prelungite.) Raportor, D. Lecca proiect de lege Art. 1 România ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol I, ia pentru Sine și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Se citește Art. 1.[...] Sp pune la vot Art. 1 și se primește în unanimitate. Se pune la vot Art. 2 și se primește în unanimitate. Se pune la vot proiectul de lege în total: Votanți . . . . . . 99 Majoritate . . . . 50 Au votat pentru 99 și anume: D-nii: A. Agioglu, Șt. Bechianu, C. Boerescu, T. Boiu, P. Buescu, M. Burileanu, A.P. Calimachi, T. Călinescu, Dumitrescu-Cămărașu, G. Cantili, D. Căpreanu, D. Cariagdi, P. Carp, C.Gr. Cerchez, P. Chenciu, P. Cernătescu, Ioan Codrescu, Costescu-Comăneanu, V.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
-ți comunica următorul fapt, național: Astăzi Camera, în urmă unei interpelări, a proclamat pe Măria-Sa Regală de REGE AL ROMÂNIEI. Îndată după aclamare Camera a trecut în secțiuni pentru a transforma propunerea în proiect de lege, care se va vota îndată. Trăiască România! Trăiască Majestățile Lor Regele și Regina! Președinte, C. A. Rosetti. (Aplauze unanime prelungite în Senat și în tribune.) D.G. LECCA: D-le președinte și d-lor senatori, ceea ce a făcut Camera suroră este un sentiment general al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și nu putem decât să punem în lucrare acel sentiment, aclamând pe Măria-Sa Regală Carol I de Rege al României. Să trăiască Măria-Sa Regală Carol I, Rege al României! (Aplauze.) Așteptăm să vină legea de la Cameră ca să o votăm și noi. (Aplauze.) d. președinte dim. ghica: Să trăiască Majestatea-Sa Carol I, Regele României! (Aplauze entuziaste și prelungite în Senat și în tribune.) înalt prea s.s. mitropolitul primat calinic: Domnule președinte. Domnilor senatori. în țara noastră română totdauna Biserica
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
din d-nii George Cantacuzino, George Lecca, Costin Brăescu, Eugeniu Stătescu și subscrisul întrunindu-se astăzi în număr complect a luat în cercetare proiectul de lege prin care România ia titlul de Regat și Domnul ei Carol I titlul de Rege, votat de onor. Adunare a Deputaților și adus în deliberare Senatului cu Domnescul Mesagiu no. 682. Comitetul delegaților a primit acest proiect de lege în unanimitate și mi-a făcut onorul a mă numi raportor. D-lor senatori, prin această lege
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
înfățișat înaintea Măriilor-Lor Regale și președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta, Sunt mândru și fericit că soarta m-a desemnat a veni din partea Senatului și Adunării Deputaților spre a da citire Măriei Voastre Regale legii ce s-a votat astăzi de ambele Corpuri Legiuitoare și prin care se încoronează dorințele întregii Românii. Apoi, d. președinte al Senatului a citit următoarele: lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol I, ia pentru Sine și moștenitorii Săi titlul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
comuniști, după ce a fost ținut pe margine și dat cu picătura ideologică, Eminescu risca să fie preluat și transformat în capital de către urmașii comuniștilor care fac glorie la Botoșani. Nu aici s-a născut jignitorul slogan fesenist "Țara lui Eminescu votează cu Iliescu". Și atunci trebuiau separate scopurile de mijloace. Eminescu nu trebuia să devină un astfel de scop, sau mai curând un mijloc de a ajunge la scopul care și așa a fost atins. Am izolat interesele politice, dându-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
2073, adică peste șaizeci de ani, încât mă văd obligat să mă prezint atunci la o altă schimbare de carte de identitate, pentru a nu primi o amendă, și cine știe ce vremuri or mai fi pe atunci și, eventual, să nu voteze alții pentru mine!) mă simt excelent, chiar dacă mă dor, din când în când, oasele, schimb ochelarii mai des, sunt din ce în ce mai exigent cu femeile frumoase și mult mai îngăduitor cu lumea din care bucuriile curente dispar. Literatura poate fi o expresie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să candideze la șefia Uniunii Scriitorilor, punându-l în postura de perdant sigur, aruncându-l în dispute sterile, în timp ce "galeria" se prăpădea de râs, își fabrica anecdote, avea "material" pentru bârfă...! Mare parte, ajunsă la urne, nici nu l-a votat! Cezar Ivănescu era un om de o singurătate înfiorătoare. I-o simțeai, chiar atunci când poetul se situa în mijlocul unei lumi fremătătoare. Mai rar, ca în cazul lui Cezar Ivănescu, ca Scylla și Caribda să "ființeze" într-un singur om! Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
destinului cu vocile stridente ale intereselor iar Luca Pițu, la intersecția vremurilor, a observat totul suflând în fluierul intransigenței. Cred că această postare l-a făcut enervant pentru multă lume, colegii săi, universitarii ieșeni, au pregătit Marea Revoluție din Decembrie votând, în mare parte, în 1989, eliminarea sa din universitate și trimiterea pe tarlalele învățământului... preuniversitar. Atunci, grozăvindu-ne noi în fața propriilor conștiințe, Aurel Dumitrașcu și eu, am trimis câte o scrisoare-protest pe adresa rectorului Universității din Iași și a decanului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]