36,350 matches
-
pe care este definită o funcție, formula 2, numită "normă" având următoarele proprietăți: Norma definește o distanță formula 11. Astfel, orice spațiu normat este spațiu metric. Un spațiu normat în care orice șir Cauchy este convergent se numește spațiu Banach. a) Următoarele aplicații sunt norme pe formula 12 b) Fie formula 16 și formula 17 Atunci formula 18 este spațiu normat în raport cu norma dată prin formula 19
Spațiu vectorial normat () [Corola-website/Science/309761_a_311090]
-
a fi convergent (același șir, în mulțimea numerelor reale este convergent și are ca limită numărul e. În schimb, mulțimea numerelor reale este spațiu metric complet. 1. Fie formula 40 un grup comutativ și formula 41 o funcție ce satisface proprietățile: Atunci aplicația formula 45 este o metrică pe "G". 2. Următoarele aplicații sunt distanțe pe formula 46
Spațiu metric () [Corola-website/Science/309769_a_311098]
-
este convergent și are ca limită numărul e. În schimb, mulțimea numerelor reale este spațiu metric complet. 1. Fie formula 40 un grup comutativ și formula 41 o funcție ce satisface proprietățile: Atunci aplicația formula 45 este o metrică pe "G". 2. Următoarele aplicații sunt distanțe pe formula 46
Spațiu metric () [Corola-website/Science/309769_a_311098]
-
procedura de ortonormalizare Gram-Schmidt, se arată: Teoremă. Orice spațiu prehilbertian separabil "V" are o bază ortonormală. Identitatea lui Parseval conduce imediat la următoarea teoremă: Teoremă. Fie "V" un spațiu prehilbertian separabil și {"e"} o bază ortonormală a lui "V". Atunci aplicația este o aplicație liniară izometrică "V" → "l" cu imaginea densă. Această teoremă poate fi privită ca o formă abstractă a seriilor Fourier, în care o bază ortonormală arbitrară joacă rolul seriei de polinoame trigonometrice. Se observă că mulțimea de indecși
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
Gram-Schmidt, se arată: Teoremă. Orice spațiu prehilbertian separabil "V" are o bază ortonormală. Identitatea lui Parseval conduce imediat la următoarea teoremă: Teoremă. Fie "V" un spațiu prehilbertian separabil și {"e"} o bază ortonormală a lui "V". Atunci aplicația este o aplicație liniară izometrică "V" → "l" cu imaginea densă. Această teoremă poate fi privită ca o formă abstractă a seriilor Fourier, în care o bază ortonormală arbitrară joacă rolul seriei de polinoame trigonometrice. Se observă că mulțimea de indecși poate fi luată
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
mulțime numărabilă. În particular, se obține următorul rezultat din teoria seriilor Fourier: Teoremă. Fie "V" spațiul prehilbertian formula 41. Atunci secvența (indexată pe mulțimea numerelor întregi) de funcții continue este o bază ortonormală a spațiului formula 41 cu "L" ca produs scalar. Aplicația este o aplicație liniară izometrică cu imaginea densă. Ortogonalitatea șirului {e} se deduce imediat din faptul că dacă j ≠ k, atunci Șirul este normal prin construcția lui, pentru că are coeficienții aleși de așa natură încât norma este 1. În cele
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
particular, se obține următorul rezultat din teoria seriilor Fourier: Teoremă. Fie "V" spațiul prehilbertian formula 41. Atunci secvența (indexată pe mulțimea numerelor întregi) de funcții continue este o bază ortonormală a spațiului formula 41 cu "L" ca produs scalar. Aplicația este o aplicație liniară izometrică cu imaginea densă. Ortogonalitatea șirului {e} se deduce imediat din faptul că dacă j ≠ k, atunci Șirul este normal prin construcția lui, pentru că are coeficienții aleși de așa natură încât norma este 1. În cele din urmă, faptul
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
dens, în "norma produsului scalar", rezultă din faptul că șirul generează un subspațiu dens în spațiul funcțiilor periodice continue definite pe formula 46 cu norma uniformă. Acesta este conținutul teoremei lui Weierstrass privind densitatea uniformă a polinoamelor trigonometrice. Unele tipuri de aplicații liniare "A" dintr-un spațiu cu produs scalar "V" în alt spațiu cu produs scalar "W" au relevanță: Din punctul de vedere al teoriei spațiilor cu produs scalar, nu este necesară distincția între două spații izometric izomorfe. Teorema spectrală furnizează
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
fie cunoscut ca "e"; cu capitalizare "continuă", valoarea contului va atinge 2,7182818.... Mai general, un cont care pornește de la un leu, și produce (1+"R") lei la dobândă simplă va da "e" lei la dobândă continuă. Numărul "e" are aplicații și în teoria probabilităților, unde apare într-un mod fără o legătură evidentă cu creșterea exponențială. Presupunând că un jucător joacă la un joc mecanic cu probabilitatea de câștig de 1 din n, el jucând de n ori. Atunci, pentru
E (constantă matematică) () [Corola-website/Science/309772_a_311101]
-
de distribuția binomială, strâns legată de teorema binomială. Probabilitatea de a câștiga de "k" ori dintr-un milion este; În particular, probabilitatea de câștig de "k"=0 ori este Aceasa este foarte aproape de următoarea limită pentru 1/"e": O altă aplicație a lui "e", descoperită și ea parțial de Jacob Bernoulli împreună cu Pierre Raymond de Montmort este problema pălăriilor. Aici "n" musafiri sunt invitați la o petrecere, și la intrare fiecare își lasă pălăria la garderobă unde fiecare este pusă în
E (constantă matematică) () [Corola-website/Science/309772_a_311101]
-
câmp magnetic. Corespunzător diferitelor definiții adoptate pentru aceste unități, au rezultat versiuni diferite ale sistemului de unități CGS în electromagnetism: "sistemul de unități CGS electrostatic", "sistemul de unități CGS electromagnetic", "sistemul de unități Gauss" și "sistemul de unități Heaviside-Lorentz". În aplicații domină astăzi "sistemul internațional de unități" (SI), derivat din "sistemul de unități MKS", bazat pe unitățile mecanice metru, kilogram, secundă, și completat cu unități de măsură pentru celelalte mărimi fizice fundamentale. În studiile teoretice continuă să fie folosite cu precădere
Sistemul de unități CGS în electromagnetism () [Corola-website/Science/309778_a_311107]
-
rezumă valorile celor trei constante pentru sistemele de unități utilizate în electromagnetism. Tabelul rezumă ecuațiile fundamentale ale electrodinamicii (ecuațiile lui Maxwell) și definiția câmpului electromagnetic (forța Lorentz), folosind constantele electromagnetice definite anterior. Sistemele de unități utilizate curent sunt SI (în aplicații) și sistemul Gauss (în studii teoretice); în electrodinamica cuantică acesta din urmă cedează locul sistemului raționalizat Heaviside-Lorentz. Tabelul rezumă comparația între unitățile SI și Gauss, pentru mărimile mecanice și electromagnetice de bază.
Sistemul de unități CGS în electromagnetism () [Corola-website/Science/309778_a_311107]
-
Proiectări pentru Automatizări, ea fiind una modulara, structurată în jurul microprocesorului 8080. Au urmat modelele perfecționate ECAROM 880, ECAROM 881 și ECAROM 881 F. Datorită structurii modulare, sistemele ECAROM 880/881 sunt foarte flexibile și permit obținerea unei variante optime pentru aplicațiile dorite prin asamblarea unui număr de plachete specifice în jurul magistralei A (universală). Conectarea la procesul industrial a calculatorului se face prin magistrală B (de proces). Calculatoarele ECAROM folosesc un sistem de operare special creat pentru ele, numit XTR-80. Interacțiunea cu
ECAROM () [Corola-website/Science/309800_a_311129]
-
are o proprietate foarte utilă, și anume cea că multe relații și operații ce se efectuează în mod curent asupra originalului "f"("t") corespund unor relații și operații mai simplu de efectuat asupra imaginii "F"("s"). Transformata Laplace are multe aplicații importante în matematică, fizică, optică, inginerie electrică, automatică, prelucrarea semnalelor și teoria probabilităților. În matematică, este folosită la rezolvarea ecuațiilor diferențiale și integrale. În fizică, este folosită la analiza sistemelor liniare invariante în timp cum ar fi circuite electrice, oscilatori
Transformată Laplace () [Corola-website/Science/309834_a_311163]
-
π. Se observă că această funcție este o versiune periodică a funcției identitate. Se vor calcula coeficienții Fourier pentr această funcție. Se observă că "a" sunt 0 deoarece formula 26 sunt funcții pare. Deci seria Fourier pentru această funcție este: O aplicație a acestei serii Fourier este calculul funcției Riemann zeta la "s" = 2; Conform teoremei lui Parseval, avem: de unde rezultă: formula 30. Ecuația undei descrie mișcarea unei coarde vibrante, care poate fi ținuta fixă de capete. Soluția acestei probleme necesită dezvoltarea în
Serie Fourier () [Corola-website/Science/309816_a_311145]
-
terminat lucrarea. Fourier a definit inițial seriile Fourier pentru funcții reale de argument real, și folosindu-se de funcțiile sinus și cosinus ca bază a descompunerii. Multe alte transformări de tip Fourier au mai fost definite, extinzând cu alte noi aplicații ideea inițială de reprezentare a oricărei funcții periodice ca suprapunere de armonice. Această arie generală de studiu este uneori numită analiză armonică. Metoda lui Fourier de calcul al coeficienților seriei este foarte practică și potrivită problemei pe care o tratează
Serie Fourier () [Corola-website/Science/309816_a_311145]
-
la ghișeul unei bănci. În domeniul Tehnologiei Informației IT pentru această procedură se mai folosesc și termenii englezi login (scris uneori în două cuvinte: "log în") și logon ("log on"). Odată autentificat, utilizatorul are voie să execute și comenzile/tranzacțiile/aplicațiile care cer autentificare, în cadrul unei sesiuni autentificate. Cand autentificarea utilizatorului nu mai e necesară, acesta poate închide sesiunea prin comandă/procedura numită în general logoff ("log off") sau logout ("log ouț"), dar poate de obicei continuă lucrul în regim neautentificat
Autentificare () [Corola-website/Science/309396_a_310725]
-
locală. În cazul în care numele de utilizator și parolă se potrivesc, utilizatorul este autentificat. Acesta este în principiu modelul folosit la autentificări cu "login" pe tradiționalele sisteme multiutilizator, unde a fost reprodus de nenumărate ori pe diverse pachete de aplicații. Acest model are următoarele puncte slabe:
Autentificare () [Corola-website/Science/309396_a_310725]
-
receptoare cu coheror Branly. <br>Revenit în România își construiește imediat un post TFF de amator, cu puterea de 8 kW, și prin acest lucru putând fi considerat pionerul radiotelegrafiei românești. În plan didactic, Emil Giurgea funcționează la catedra de "Aplicații ale căldurii și electricității" la Facultatea de științe a Universității din București. De asemenea, publică o serie de articole în periodicele profesionale românești. <br>În anul 1914, o dată cu declanșarea primului război mondial, deși România era o neutră, conducerea politică și
Emil Giurgea () [Corola-website/Science/309373_a_310702]
-
considerare lipsa de cunoștințe de aerodinamică a vremii. Turbina sa a reușit să producă o putere de 11 cai putere, foarte mult pentru zilele respective. Din turbina sa s-a inspirat Frank Whittle. În 1914 Charles Curtis a realizat prima aplicație practică a unei turbine cu gaze. În 1918 General Electric, unul din cei mai mari producători, inclusiv din zilele noastre, își începe producția de turbine cu gaze. În 1930 englezul Frank Whittle brevetează proiectul unei turbine cu gaze pentru propulsia
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
îmbunătățesc viteza în dauna acestui atribut (crește necesarul de memorie temporară alocată). Optimizarea algoritmilor depinde în mod frecvent de proprietățile mașinii pe care algoritmul va fi executat. De exemplu, cineva ar putea optimiza cod pentru eficiență în domeniul timp în aplicații pentru calculatoare personale cu cantități apreciabile de memorie, în același timp cod ce trebuie introdus în dispozitive mici și cu puțină memorie la dispoziție probabil va trebui făcut să funcționeze mai lent pentru a economisi spațiu. O modalitate simplă de
Eficiența algoritmilor () [Corola-website/Science/309410_a_310739]
-
-i împingă pe clienți să cumpere), se încearcă principiul „"pull"” (clienții potențiali sunt atrași să participe la crearea paginilor web ale firmei, dar bineînțeles tot cu scopul de a-i determina să cumpere). Tabelul de mai jos, conține perechi de aplicații similare, cu implementări caracteristice web 1.0 și Web 2.0: Tehnicile folosite de Web 2.0 sunt o combinație de tehnici care datează încă de la sfârșitul anilor 1990, dar care abia în zilele noastre (2007) cunosc o răspândire deosebit de
Web 2.0 () [Corola-website/Science/309432_a_310761]
-
Internet, cum ar fi pierderea confidențialității datelor private și altele. Câteva exemple de rețele sociale: Web 2.B este o extensie a web 2.0 dedicată web-ului de afaceri, business-to-business (B2B). Acest termen se aplică unui site sau o aplicație online bazată pe principiile Web 2.0, dar care este axată pe serviciile oferite companiilor, în scopul de a genera afaceri.
Web 2.0 () [Corola-website/Science/309432_a_310761]
-
importantă și unanim acceptată din cadrul fizicii teoretice și astrofizicii abia în perioada dintre 1960 și 1975, cunoscută astăzi ca "Epoca de aur a relativității generale", devenind baza teoretică a existenței și descrierii găurilor negre, făcând posibilă și clarificarea deplină a aplicațiilor astrofizice ale acestora (quasari). În același timp, măsurători din ce în ce mai precise efectuate asupra sistemului solar au confirmat puterea de predicție a teoriei, iar cosmologia relativistă a devenit verificabilă prin teste direct observabile. Relativitatea generală se înțelege cel mai bine prin analiza
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
în mișcare liberă, conurile luminoase pot fi utilizate pentru a reconstrui metrica semiriemanniană a spațiu-timpului, cel puțin până la un factor scalar pozitiv. În termeni matematici, aceasta definește o structură conformă. Relativitatea restrânsă este definită în absența gravitației, astfel că, în aplicațiile practice, este un model potrivit pentru situațiile în care gravitația poate fi neglijată. Introducând și gravitația în ecuație, și presupunând universalitatea căderii libere (mișcările geodezice), se aplică un raționament analog celui din secțiunea anterioară: nu există sistem de referință inerțial
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]