34,136 matches
-
ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se scrie despre tine, dar e interesant să vezi și tu interviul după ce este dichisit. Poate îți mai aduci aminte de ceva, nu de alta... De ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în perioada următoare, publicând recenzii în revistă și cronici în cotidianul local la care lucrai în acei ani. Romanul Lumea în două zile (1975) al lui George Bălăiță a fost prima piatră de încercare majoră în tentativa mea de a convinge în ipostaza de critic: Ateneu/decembrie 1979, Carpica/1979, România literară/28 octombrie 1982, SLAST/1986. Marin Preda a fost prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
tip neinteresant? Da. Sunt un om neinteresant! Sunt un om simplu! Un om al muncii! Cum se împacă folkul cu profesia? Sunt cel mai bun avocat dintre folkiști și cel mai bun folkist dintre avocați! Dar cu familia? I-am convins pe toți! Care a fost, de fapt, șansa vieții tale? Când am învățat alfabetul! Sper să nu-mi fi rămas străină nicio literă. ION TUDOR IOVIAN: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ajutat să redeveniți campioana de temut? Ca și altă dată, soțul și antrenorul meu, Dorin Melinte. Lui îi datorez, de altfel, aproape totul. A renunțat la cariera lui de sportiv și a alergat alături de mine trei ani, reușind să mă convingă că pot și că trebuie să dau mai mult. Dacă nu era el, rămâneam o atletă oarecare, care se menaja în continuare și obținea, poate, rezultate bune doar pentru palmaresul intern. 121 Că a avut dreptate, o dovedesc și opiniile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au fost identificate urme materiale ce se pot încadra în cultura și civilizația strămoșilor noștri daci și romani, le vom prezenta pe cele mai semnificative. În rândurile precedente am consemnat deja situații și obiecte rezultate în urma cercetărilor de suprafață, ce conving asupra existenței unei civilizații geto-dacică numită clasică în literatura de specialitate, adunate pe parcursul mai multor decenii din locurile amintite: La Bucur, Pe Casadie, Pe Bahnă, în zona hotarului Umbrărești-Barcea din lunca Bârladului, Pe Boiereasca, loc situat la nord de moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi emanat de la autorități, la începuturile integrării satelor în formele de organizare statală medievală, s-au distrus ori s-au pierdut în urma nesfârșitelor adversități întâmpinate de-a lungul secolelor. Că satul a avut documente care nu s-au păstrat ne convingem din situații de mai târziu, când le găsim menționate în diverse mărturii hotarnice și procese, confirmând existența lor, dar fără să le putem afla în arhivele de stat ori particulare, dovadă că au dispărut. Nici măcar actul din 1 septembrie 1704
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în lungul lor, hotarele obștii umbrăreștene separă și se intersectează cu hotare ale unor sate și moșii mai mici (a se vedea în anexă planul obștii arhaice a Umbrăreștilor), unele dintre ele acum dispărute. Că astfel au stat lucrurile ne convingem din mărturiile documentare din care am reprodus deja, la care adăugăm și un act de la Vasile Lupu din 9 aprilie 1639. Domnitorul întărea niște stăpâniri de sate și moșii lui Ștefan, căpitanul de Tecuci, și altora, specificând că hotarele satelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș. Abia acum văd
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu cele necesare vieții protectorilor și familiilor lor, prin cedarea unei părți din produsele muncii, de regulă a zecea parte, de unde și termenul dijmă, zeciuială, plus anumite munci ocazionale, multă vreme neprecizate cantitativ. Că astfel au stat cândva treburile, ne conving și repetatele mențiuni documentare ca dijma din produse și chiar anumite munci „să fie după obicei”, adică după legea veche, nescrisă, obiceiul pământului. Căci este știut că sintagma nu reprezintă „creația unui moment oarecare din trecut, ci produsul unui îndelung
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de inginerul hotarnic Fotache Ghețu, pe care se găsește însemnată „o piatră hotar despărțitoare Umbrăreștilor de josu despre Țigănei”, la apus de Bârlad, în dreptul satului Torcești. Dar și prin modul cum a decurs transmiterea stăpânirii satului și moșiei Țigăneii ne convingem de existența lui la est de Siret și nu la vest, cum se găsește localizat în lucrarea menționată mai sus. Nici o mărturie și nici un plan hotarnic nu situează locul acesta pe malul de vest al Siretului, adică pe teritoriul comunei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și care au putut fi văzute de noi reiese că toate stăpânirile din Boziești, ca și acelea din Umbrărești, s-au transmis din urmași în urmași, neînregistrându-se acte de vânzare-cumpărare decât foarte târziu, în epoca modernă, așa cum ne vor convinge datele pe care le vom expune în cele ce urmează. În Bozieștii de Jos, după moartea lui Grigore Miclescu, apare cu stăpânire fiul său mai mare, Gavril Miclescu, ajuns și el până la dregătoria de mare logofăt al Moldovei. Prin diata
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de numeroși. Unul dintre aceștia, pe nume Grigore Suțu, dar altul decât ginerele beizadea, o convinge pe văduvă să încheie căsătoria cu el, deși diferența de vârstă dintre cei doi era apreciabilă în defavoarea soțului. Se întocmește un act în limba greacă, deoarece și acest Grigore Suțu era tot grec de la Fanar, intitulat chiar așa, „Tocmală de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce și face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care îl aveau toți cap și fiindcă i s-au tâmplat și moarte de au murit”, ceilalți fugari s-au lăsat convinși de către slujitorii domnești trimiși în urmărirea lor și s-au întors la locurile lor în țară, încercarea de înlocuire a domnului eșuând și de data aceasta. A fost ultima acțiune la care participă acești Costăchești în lupta dusă pentru aducerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de tată pentru fiica sa, Catinca, la 30 iulie 1795, izvod în care, pe lângă giuvaieruri și argintărie, sunt trecute ca zestre „moșia Torceștii și Țigăneii, la Tecuci pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făina pilcuită de „trei nule”, după expresia auzită de noi de la locuitorul Petrică Faur, ai cărui înaintași au fost angajați ca lucrători la moara respectivă, în perioada când funcționa la capacitatea maximă. Că era o adevărată fabrică de făină ne convinge și faptul că întreprinderea a fost dotată cu cale ferată obișnuită, nu îngustă, ce venea din gara Ivești până la o rampă de încărcare și descărcare a sacilor de grâu și făină. După 1929, probabil, ca urmare a crizei economice ori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că nu au fost cuprinse toate categoriile sociale ce beneficiau, potrivit uzanțelor epocii, de scutiri (cler, bătrâni, văduve etc.), dar și unor omisiuni din rândul birnicilor facilitate de boieri și autorități interesate. Că așa au stat lucrurile ne putem ușor convinge urmărind și comparând cifrele pe sate și pe stăpânii lor, parcurgând și alte documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
găsi în catagrafiile următoare. Se explică astfel numărul mic de locuitori înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral de locuitori, deci realitatea demografică, ne putem convinge urmărind și comparând cifrele referitoare la numărul locuitorilor din satele vecine, din această catagrafie, cu numărul din catagrafiile care au urmat. Iată, spre exemplu, cum două sate mari ca Lieștii și Șerbăneștii au, în 1774, un total de 121 case
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un amplu și admirabil tablou al potențialului și diversității economice din Moldova în vremea epocii de mijloc. Tabloul proiectat prin pana călătorilor străini poate fi considerat reprezentativ și în spațiul umbrăreștean, el înfățișând realități ce nu pot fi contestate. Ne conving de acest lucru documentele locului și timpului de care ne ocupăm. Este adevărat că actele scrise, prin care să ni se releve direct și la modul statistic gama și cantitatea de bogății și preocupări, lipsesc pentru o bună perioadă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Prin urmare, considerentele înfățișate mai sus, urmele materiale vechi, monezile diverse ca timp, ca emisiuni, ca valori, nu denotă ele toate existența aici a unei intense vieți economice și chiar o circulație de valori ? Că astfel au stat lucrurile ne convingem și urmărind cu atenție și cu interesul cuvenit puținele informații din izvoarele documentare scrise, atâtea câte posibilitățile ne-au îngăduit a le vedea până acum. Începem cu informația din zapisul pârcălabului Furdui de la Torcești, datat 1633. Dătătorul său recunoaște că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrul viilor” de la Nicorești ori de la Odobești de către boierii Conăchești, aceleași lucrări fiind necesare în toate plantațiile viticole ale vremii respective. Că la Umbrărești și Torcești, cultivarea viței de vie a fost o activitate cu continuitate și nu ocazională, ne conving documentele. Am văzut mai sus că sunt atestate vii în toate satele de pe teritoriul comunei actuale. Să urmărim alte informații documentare de mai târziu prin care se poate dovedi permanența de care am amintit. În contractul de arendă a moșiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sa față de eventuale oprimări. Și aceasta a fost situația majorității satelor din partea de sud a Moldovei intrate în stăpânire boierească ori mănăstirească. Că o astfel de stăpânire și dreptul de folosință decurgeau din obligația de a plăti prin dijmă, ne convingem urmărind surse documentare ce oglindesc asemenea situații. Sunt cazuri când chiar dregători în funcție nu se pot sustrage de la obligația dijmei atunci când folosesc structuri aflate în stăpânire ce implică o anume dependență. De exemplu, pe 20 aprilie 1712, domnul Nicolae
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la care fusese câștigat inițial și domnitorul Al. I. Cuza. Primul ministru al guvernului, Mihail Kogălniceanu, cel care, practic, purta întreaga răspundere pentru tot ceea ce putea să se întâmple într-o atare situație, căci era pericol de mari răzvrătiri țărănești, convinge pe domnitor să accepte aplicarea imediată, astfel că se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile boierești”. Că acestea reprezentau atunci împilarea și marea povară de care doreau țăranii să scape ne convingem și din pasajul jalbei țăranilor prezentată în Adunarea ad-hoc din Moldova care urmează: „suspinul, - durerea noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Într-o samă din anul 1794, anul cel mai fast, pare-se, al familiei respective, găsim notate detalii, după obicei, de cheltuielile și eforturile făcute în contul acestei biserici, însemnări din care redăm mai jos câteva detalii, pentru a ne convinge că se referă la construirea bisericii și nu la repararea celei vechi de pe vremea Costăcheștilor. Noua zidire se va face alături de cea veche, caz neobișnuit în astfel de împrejurări, părerea noastră fiind că biserica veche exista încă, dar în stare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]