35,463 matches
-
fost de acord că, deși multe lucruri au fost realizate în această perioadă, având în vedere baza pe care parteneriatul a avut început și schimbările de pe piața învățământului superior, ar fi mai bine pentru fiecare instituție să urmeze o cale independența. " London School of Business and Finance face parte din Grupul LSBF, grup ce include și London College of Contemporary Arts (LCCA), platforma de învătământ online InterActive, Finance Business Training (FBT), School of Fashion and Design (SFDLondon), LSBF School of English
London School of Business and Finance () [Corola-website/Science/326692_a_328021]
-
L’Indepéndence Roumaine ("Independența română") a fost un cotidian român în limba franceză înființat de Frédéric Damé și Émile Galli și publicat în București, România, începând cu anul 1876. "L’Indepéndence Roumaine" ("Independența română"), cu subtitlul "Quotidien politique, économique et littéraire" ("Cotidian politic, economic
L’Indépendance Roumaine () [Corola-website/Science/326714_a_328043]
-
L’Indepéndence Roumaine ("Independența română") a fost un cotidian român în limba franceză înființat de Frédéric Damé și Émile Galli și publicat în București, România, începând cu anul 1876. "L’Indepéndence Roumaine" ("Independența română"), cu subtitlul "Quotidien politique, économique et littéraire" ("Cotidian politic, economic și literar"), a fost un ziar înființat de Frédéric Damé și Émile Galli, redactat în limba franceză și publicat în București, România, începând cu anul 1876, cu apariție zilnică
L’Indépendance Roumaine () [Corola-website/Science/326714_a_328043]
-
teritoriul Armeniei cu granițele așa cum au fost recunoscute de președintele american Woodrow Wilson și de Tratatul de la Sèvres. După sovietizarea Armeniei în 1920, ramurile FRA din diaspora s-a opus dominației sovietice și s-a alăturat forțelor care militau pentru independența țării. FRA s-a implicat activ în crearea condițiilor pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale armenești. FRA nu a putut activa însă și pe teritoriul RSS Armenești, unde Dashnaktsutiun a fost interzisă până în 1991. După obținerea independenței în 1991, FRA
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
care militau pentru independența țării. FRA s-a implicat activ în crearea condițiilor pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale armenești. FRA nu a putut activa însă și pe teritoriul RSS Armenești, unde Dashnaktsutiun a fost interzisă până în 1991. După obținerea independenței în 1991, FRA a devenit unul dintre cele mai importante și active partide din Armenia, având ca rival principal Mișcarea Națională Panarmeană. În 1994, președintele țării, Levon Ter-Petrosyan, a scos în afara legii FRA și ziarul de opoziție "Yerkir". Ter-Petrosyan a
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
FRA a înființat o filială în Nagorno-Karabah. În ianuarie 1991, Dashnaktsutiun a câștigat alegerile parlamentare și a condus regiunea de-a lungul întregii perioade a Războiului din Nagorno-Karabah . Dashnakii au sprijinit în mod activ năzuințele armenilor din regiune pentru obținerea independenței (Artsakh, după cum o numesc armenii). FRA a sprijinit armata din Nagorno-Karabah prin trimiterea de voluntari și asigurarea aprovizionării cu arme, muniții, ajutor medical și sprijin moral și mediatic . Șamil Basaev, liderul cecenilor musulmani, a trimis la rândul lui voluntari în
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
Enver Pașa a încercat să formeze o organizație secretă prin intermediul căreia să asigure transferul ajutorului militar rus către Turcia. Această încercare s-a încheiat la rândul ei cu un eșec. Pe 30 iulie 1921, în condițiile în care Războiul de Independență al Turciei nu se încheiase încă, Enver a hotărât să se reîntoarcă în Anatolia. Pentru aceasta, s-a deplasat la Batumi, mai aproape de graniță. Mustafa Kemal nu dorea ca fostul ministru să se alăture mișcării pe care o conducea și
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
Wu de Est și Jin de Est - Jiankang; Jin de Vest - Chang'an După ce Cao Cao reunifică nordul în anul 208, fiul său proclamă dinastia Wei în anul 220. La scurt timp, rivalii lui Wei, Shu și Wu își proclamă independența, ceea ce duce China în perioada celor Trei Regate. Această perioadă a fost caracterizată de o descentralizare treptată a statului care a existat în timpul dinastiilor Qin și Han și o creștere a puterii clanurilor mari. Deși cele Trei Regate au fost
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Koppes (1876, Amsterdam - 1953, Ploiești) a fost un inginer olandez care a lucrat în domeniul petrolier la Ploiești începând 1890. a devenit celebru după ce la 10 martie 1906 a fondat asociația sportivă Atletic Club United Ploiești, cu sediul în Stradă Independenței. "..."La 11 Aprilie 1904, s-au întrunit în număr mare, la cercul militar central (local), membrii fondatori ai societății de sport din județul Prahova, înființată prin munca și stăruința colonelului Hirjeu din Ploesti. Erau prezenți peste una sută de membrii
Jacob Koppes () [Corola-website/Science/326801_a_328130]
-
că de la 1 octombrie 1908 se dă în antrepriza bufetul Societatei de Sport din Prahova pe un period de 3 ani. Licitațiunea va avea loc în ziua de 26 august orele 10 dimineață în localul Societatei de Sport din Bulevardul Independenței"." (Ziarul Prahova) Licitația avea să fie câștigată de .
Jacob Koppes () [Corola-website/Science/326801_a_328130]
-
sau Rosetti-Roznovanu, (n. 1 martie 1834, Roznov - d. 2 octombrie 1904, Roznov) a fost un ofițer și politician român, membru al familiei nobiliare Rosetti. Gheorghe Ruset-Roznovanu a fost ispravnic al județului Neamț între anii 1871-1876, a participat la Războiul de Independență având comanda Brigăzii 4 Călărași și ulterior, după retragerea din armată, a fost ales deputat și senator din partea Partidului Conservator. Gheorghe Ruset-Roznovanu s-a născut la 1 martie 1834 la Roznov, părinții săi fiind Alecu Ruset-Roznovanu și Ruxandra Callimachi. Alecu
Gheorghe Ruset Roznovanu () [Corola-website/Science/326859_a_328188]
-
făcând și ea parte din familia Rosetti) ceea ce a permis numirea sa, în anul 1860, la comanda Regimentului 4 Infanterie de Linie și ulterior, între 1862-1863, la Regimentului 1 Lăncieri. Avansat la gradul de colonel, a luptat în Războiul de Independență având comanda Brigăzii 4 Călărași ce a acționat în sectorul de front cuprins între Grivița și Vidin. Gheorghe Ruset-Roznovanu s-a retras din armată la terminarea războiului și a desfășurat o importantă activitate politică de partea Partidului Conservator. A reprezentat
Gheorghe Ruset Roznovanu () [Corola-website/Science/326859_a_328188]
-
a fost cel mai estic stat elenistic, situat în Asia Centrală între 255 î.Hr./246 î.Hr., când satrapia seleucidă Bactria își proclamă independența, până în 125 î.Hr. La maxima sa întindere în 180 î.Hr. teritorii vaste din Afganistan, Iran, Kârgâzstan, Pakistan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan se aflau în componența regatului elenistic. Limbile oficiale erau greaca și bactriana, utilizate pe întregul teritoriu al regatului. Limba
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
se aflau în componența regatului elenistic. Limbile oficiale erau greaca și bactriana, utilizate pe întregul teritoriu al regatului. Limba bactriană este o limbă indo-iraniană moartă. Diodotus , satrap al Bactriei, secesionează de Imperiul Seleucid, autoproclmându-se regele Diodotus I al Bactriei. Anul independenței este incert, existând două date 255 î.Hr., în timpul domniei lui Antioh al II-lea sau 246 î.Hr., conteporan cu al treilea război sirian. Diodotus I este urmat la tron de fiul său, Diodotus al II-lea, care este asasinat în
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
În timp ce de-a lungul celei mai mari părți a secolului al XX-lea panturcismul nu a mai avut un impact politic deosebit, după prăbușirea Uniunii Sovietice în ultimii ani ai secolului trecut, cele mai multe popoare turcice au reușit să-și câștige independență și membrii lor și-a extins în mod considerabil ambițiile politice și economice. În zilele noastre, noile mișcări și organizații panturcice își concentrează eforturile pe integrarea economică a celor șapte state independente turcice și pe o posibilă integrare politică asemănătoare
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
Cele 17 articole enumerate în document repetau, în mare măsură, acordul semnat de Mitropolitul Gedeon în 1686, în urma căruia Mitropolia Ucrainei trecea sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. Principatul Moldovei trebuia să recunoască puterea supremă a Moscovei, păstrându-și statutul de independență și tradițiile neamului. Privilegiile boierimii nu s-au schimbat. Moldovei urma să i se retrocedeze teritoriile acaparate de turci și transformate în raiale. Acordul a fost salutat de majoritatea populației Moldovei, deși unii boieri optau pentru rămânerea sub influența otomană
Tratatul de la Luțk () [Corola-website/Science/326891_a_328220]
-
Bătălia navală de la Navarino a avut loc pe 8 octombrie 1827, în timpul Războiului de Independență al Greciei (1821 - 1832), în golful Navarino (Pylosul zilelor noastre), pe țărmul de vest la Peninsulei Peloponez, în Marea Ionică. O flotă combinată otomano-egipteană a fost distrusă de forța navală aliată a Imperiului Britanic, Regatului Franei și Imperiului Rus. Este
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
mai fost nevoie de două intervenții militare: a Rusiei în războiul din 1828 - 1829 și a Franței prin campania din Moreea. Prin aceste două intervenții militare, otomanii au fost obligați să se retragă din sudul Greciei, și a fost asigurată independența acesteia. Contextul istoric bătăliei de la Navarino a fost determinat de Războiul de Independență al Greciei. Acest conflict începuse în 1821 prin revolta naționaliștilor greci - Eteria - împotriva Imperiului Otoman, care stăpânea Grecia de aproape trei sute de ani. În 1827, rebeliunea grecilor
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
1829 și a Franței prin campania din Moreea. Prin aceste două intervenții militare, otomanii au fost obligați să se retragă din sudul Greciei, și a fost asigurată independența acesteia. Contextul istoric bătăliei de la Navarino a fost determinat de Războiul de Independență al Greciei. Acest conflict începuse în 1821 prin revolta naționaliștilor greci - Eteria - împotriva Imperiului Otoman, care stăpânea Grecia de aproape trei sute de ani. În 1827, rebeliunea grecilor părea că va fi înăbușită. Sultanul Mahmud al II-lea a reușit să
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
stăpâneau erau de fapt sub controlul otomanilor. Înfrângerea revoluție elene părea doar o chestiune de timp. În acest moment crucial, soarta grecilor a fost salvată de decizia Marilor Puteri (Regatul Unit, Franța și Rusia) de intevenție în conflict. Războiul de Independență al Greciei a izbucnit după încheierea războaielor napoleoniene (1815). Puterile învingătoare erau hotărâte să se asigure că Revoluția Franceză nu avea să se mai repete și că nimeni nu va mai încerca să mai exporte idealurile acestei în toată Europa
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
delegația elenă la conferință. În același an, Alexandru I l-a forțat pe ministrul său de externe de etnie elenă Ioannis Kapodistrias (care avea să devină primul președinte al Primei Republici Elene) să demisioneze pentru că era un susținător al cauzei independenței Greciei. În 1824, țarul a propus puterilor europene un plan pentru autonomia Greciei. Pentru toată lumea a devenit clar că împăratul Rusiei nu era pregătit să acționeze de unul singur. În 1822, funcția de ministru de externe britanic a fost preluată
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
și doar 18 m adâncime), ceea ce îl face impractivabil pentru vasele de capacitate mare. Cel sudic este mult mai larg de 1.000 - 1.5000 m lărgime. Intrarea sudică era apărată de fortul otoman din Navarino (Pylos). În timpul Războiului de Independență al Greciei, portul a fost folosit de marina otomană ca bază operațională principală în Peloponez. O flotă numeroasă otomano-egipteano-algeriană, care fusese avertizată de britanici și francezi să nu se apropie de Grecia, a părăsit Alexandria pe 5 august 1827 și
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
ruși a venit însă prea târziu pentru ca otomanii să mai poată păstra controlul asupra Greciei. Grecii, încurajați de eșecurile militare repetate în fața puterilor europene dar și în fața armatei revoluționare elene, au refuzat să accepte orice altă soluție în afară de cea a independenței depline. În cele din urmă, aliații europeni au renunțat la susținerea suzeranității otomane asupra Greciei și, prin semnarea actului final al Confeinței de la Londra din 1832, au acceptat independența țării. Aliații au insistat însă ca nou proclamatul stat elen să
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
elene, au refuzat să accepte orice altă soluție în afară de cea a independenței depline. În cele din urmă, aliații europeni au renunțat la susținerea suzeranității otomane asupra Greciei și, prin semnarea actului final al Confeinței de la Londra din 1832, au acceptat independența țării. Aliații au insistat însă ca nou proclamatul stat elen să fie o monarhie, nu o republică. La sfârșitul aceluiaș an, sultanul a fost forțat să accepte propunerile aliaților și a semnat Tratatul de la Constantinopol prin care recunoștea în mod
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
dar, pe de altă parte, britanicii și austriecii l-au forțat pe tânărul sultan să îi recunoască lui Ali statutul de vicerege ereditar al Egiptului. Dinastia fondată de Ali a continuat să conducă Egiptul până la lovitura de stat din 1952. Independența de facto a egiptenilor față de Imperiul Otoman a fost înlocuită în scurtă vreme de controlul de facto exercitat de britanici asupra politicii egiptene. După construcția canalului Suez, care a devenit imediat principala rută maritimă către India Britanică, guvernele britanice (indiferent
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]