34,199 matches
-
Poroșenko, în timpul vizitei domniei sale la București. De asemenea, o parte din acțiunile cultural-educative organizate sunt derulate în parteneriat cu Vicariatul Ortodox Ucrainean, de la Sighetu Marmației. -Am fi interesați să cunoaștem care este aportul Uniunii Ucrainenilor din România în cadrul Consiliului pentru Minorități Naționale din țara noastră. -Anul acesta, Uniunea Ucrainenilor din România desfășoară peste 120 de acțiuni organizate în țară și străinătate, ce au ca scop promovarea unei imagini veridice a activității comunităților ucrainene din România pe plan intern și internațional, dar
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
120 de acțiuni organizate în țară și străinătate, ce au ca scop promovarea unei imagini veridice a activității comunităților ucrainene din România pe plan intern și internațional, dar și promovarea și apărarea drepturilor privind exprimarea identității religioase a persoanelor aparținând minorității ucrainene. Se cuvine să amintim unele dintre cele mai importante acțiuni culturale organizate de UUR, și anume: Olimpiada de Limba și Literatura Ucraineană, ,,Concursul de recitare și interpretare a poeziei ucrainene”, Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă la ucraineni
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
Marmației. Nu mai puțin importante au fost și alegerile locale din 5 iunie 2016, unde Uniunea Ucrainenilor din România a obținut un număr important de mandate, în special în localitățile cu populație majoritar ucraineană, astfel, sperăm noi, drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale vor fi în continuare respectate în toate instituțiile publice din țara noastră.
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
cea de la noi. În Moldova mai ales, se adaugă obiceiul petrecerii lunilor de vară la mănăstiri (Neamț, Secu, Văratec, Agapia, Durău, Sihăstria), cum o atestă corespondența epocii, de pildă cea a lui Vasile Alecsandri. Din nou, e vorba de o minoritate avută, care se retrăgea din calea vipiei estivale în zone rurale, când nu evada în străinătate, „la băi”. Moda frecventării acestor izvoare de sănătate acvatică, dar și de distracții mult mai puțin igienice, pe care le atestă pretutindeni asocierea între
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
Negocierile din cadrul procesului de aderare a Șerbiei la Uniunea Europeană, care au debutat de doar câteva luni, au înregistrat un obstacol major, în condițiile în care Croația a cerut măsuri ferme pentru un mai bun tratament aplicat minorității sale din Șerbia și respectarea tuturor drepturilor etnicilor croați. Nemulțumirea autorităților croate vizavi de tratamentul la care sunt supuși etnicii săi din Șerbia se referă la mai multe aspecte: în primul rând, la datele statistice, care sunt relevante - la recensământul
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
este un motiv pentru Zagreb de a reclama expulzările (mai ales din Voivodina, unde croații sunt în număr mai mare). Croația mai afirmă, printre altele, că etnicii săi nu beneficiază de drepturi firești în Șerbia, ca Belgradul face presiuni pentru că minoritatea croată din Bunjevac să se desprindă de rădăcinile ei, că croații sunt slab reprezentați în cadrul organismelor centrale sârbe. De altfel, chiar în luna februarie a.c. a avut loc un episod care a agravat aceste circumstanțe: europarlamentarul croat Marijana Petir a
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
aceste circumstanțe: europarlamentarul croat Marijana Petir a atras atenția că doar cu două zile înainte de deschiderea capitolelor de negociere, singurul post de radio care emitea în limba croată în Șerbia, Radio Subotica, a fost închis, încălcându-se astfel flagrant dreptul minorității croate de a avea mass-media în limba maternă. Acest aspect a generat reacția promptă a comisarului european pentru Extindere, Johannes Hahn, care a atenționat Belgradul asupra faptului că „Șerbia trebuie să asigure mijloacele media în limba minorităților, Guvernul având obligația
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
astfel flagrant dreptul minorității croate de a avea mass-media în limba maternă. Acest aspect a generat reacția promptă a comisarului european pentru Extindere, Johannes Hahn, care a atenționat Belgradul asupra faptului că „Șerbia trebuie să asigure mijloacele media în limba minorităților, Guvernul având obligația de a sprijini financiar emisiunile de acest tip, conform recomandărilor Consiliului Europei și Convenției pentru Protecția Minorităților”. Să nu fi știut autoritățile sârbe toate acestea atunci când s-a închis postul de radio?... Semnalele croate sunt similare cu
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
european pentru Extindere, Johannes Hahn, care a atenționat Belgradul asupra faptului că „Șerbia trebuie să asigure mijloacele media în limba minorităților, Guvernul având obligația de a sprijini financiar emisiunile de acest tip, conform recomandărilor Consiliului Europei și Convenției pentru Protecția Minorităților”. Să nu fi știut autoritățile sârbe toate acestea atunci când s-a închis postul de radio?... Semnalele croate sunt similare cu cele pe care le emitea în urmă cu patru ani și România față de Șerbia. Atunci, țara noastră a condiționat intrarea
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
s-a închis postul de radio?... Semnalele croate sunt similare cu cele pe care le emitea în urmă cu patru ani și România față de Șerbia. Atunci, țara noastră a condiționat intrarea statului vecin în marea familie europeană de respectarea drepturilor minorității românești, avertizând că se va opune aderării țării vecine dacă nu vor fi luate în considerare cererile țării noastre pentru respectarea drepturilor civile fundamentale ale etnicilor români din Șerbia. Sub imperiul acestei atitudini ferme, țara vecină a semnat un Protocol
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
fi luate în considerare cererile țării noastre pentru respectarea drepturilor civile fundamentale ale etnicilor români din Șerbia. Sub imperiul acestei atitudini ferme, țara vecină a semnat un Protocol care vizează măsuri concrete de protejare a drepturilor și identității persoanelor aparținând minorității române de pe cuprinsul statului sârb. Documentul conține angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, care variază de la reprezentarea parlamentară la autorizațiile de construire a unor biserici sau asigurarea dreptului la educație în limba maternă. Protocolul precizează expres asumarea
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
din Șerbia. Sub imperiul acestei atitudini ferme, țara vecină a semnat un Protocol care vizează măsuri concrete de protejare a drepturilor și identității persoanelor aparținând minorității române de pe cuprinsul statului sârb. Documentul conține angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, care variază de la reprezentarea parlamentară la autorizațiile de construire a unor biserici sau asigurarea dreptului la educație în limba maternă. Protocolul precizează expres asumarea de către Șerbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat și criteriile politice de
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
autorizațiile de construire a unor biserici sau asigurarea dreptului la educație în limba maternă. Protocolul precizează expres asumarea de către Șerbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat și criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ și protecția minorităților naționale. Părțile au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situației minorității românești de pe tot teritoriul Șerbiei, cum ar fi necesitatea asigurării posibilității de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficiențelor înregistrate în ceea ce privește accesul
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
maternă. Protocolul precizează expres asumarea de către Șerbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat și criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ și protecția minorităților naționale. Părțile au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situației minorității românești de pe tot teritoriul Șerbiei, cum ar fi necesitatea asigurării posibilității de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficiențelor înregistrate în ceea ce privește accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română, angajarea în administrație, problematică proprietăților
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
care a început negocierile pentru accederea în Uniunea Europeană, atingându-și scopul, a rămas doar un cumul de angajamente pe hârtie. Asociațiile românilor din Șerbia și politicieni din România reclamă în continuare nerespectarea de către Șerbia a prevederilor Protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale și informează periodic statele UE despre faptul ca „Șerbia menține aceeași linie rigidă în ceea ce privește respectarea angajamentelor asumate la Bruxelles în anul 2012. În acest moment, acordul nu este respectat de către partea sârbă”. Așadar, nici după patru ani... În acest
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
aceste cifre oficiale sunt permanent contestate, întrucât este binecunoscut faptul că, potrivit statisticilor neoficiale ale organizațiilor românești din Șerbia, numărul real al românilor ar fi de pește 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
faptul că, potrivit statisticilor neoficiale ale organizațiilor românești din Șerbia, numărul real al românilor ar fi de pește 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute de prin toate mijloacele de statul sârb, care
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat mereu aplicarea regulilor internaționale în domeniul minorităților, cu precădere în ce-i privește pe români. Este de notorietate, de altfel, apelul pe care Biserică Ortodoxă Sârbă l-a facut la adresa cetățenilor, care au fost îndemnați să se declare sârbi, „pentru binele patriei și al ortodoxiei”. Aceste recensăminte
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
privește pe români. Este de notorietate, de altfel, apelul pe care Biserică Ortodoxă Sârbă l-a facut la adresa cetățenilor, care au fost îndemnați să se declare sârbi, „pentru binele patriei și al ortodoxiei”. Aceste recensăminte disproporționate, în evidență defavoare a minorității românești, îi determină chiar pe unii specialiști sârbi să le pună sub semnul întrebării, iar unele publicații afirmă răspicat că recensămintele sunt „dătătoare de confuzii și greu de explicat din punct de vedere demografic”. În aceste condiții, organizațiile românești au
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
au contestat oficial recensământul din 2002 în fața guvernului sârb și la OSCE. Mai mult, aceste organisme fac demersuri neîncetate pentru că „vlahii” din Valea Timocului să meargă la primăriile din zona pentru a completa formularul prin care se declară membri ai minorității române, pentru a menține și consolida comunitatea și pentru a-i da importantă cuvenită în interiorul statului sârb.
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
țării vecine de a adera la Uniunea Europeană a schimbat oarecum abordarea. Au intrat în scenă trei factori externi implicați în determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc): România, ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
implicați în determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc): România, ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului - introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, cu luarea în
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, cu luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune - iar Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Knut Vollebaek, a insitat că partea sârbă să introducă studiul limbii române cu elemente de cultură națională în școlile din estul Șerbiei. Ce s-a întamplat în realitate? Aceeași politică. De exemplu, în 2012 au fost depuse sute de
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
afirmă dumnealui, o să le deschidă ochii asupra pericolului semnării acestui formular și chiar dacă au făcut-o, să-și reconsidere gestul. Fiindcă noul formular indică faptul că elevul trebuie să fie apartenent al etniei române dacă vrea să învețe limba română”. *„Minoritatea română din Șerbia și dreptul la educație în limba maternă” (Mihaela Teodor, Academia Română - Institutul de Economie Mondială)
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]