37,049 matches
-
istoria artei, tom 23, 1976 Catul Bogdan - între vituozitate și poezie, în Artă, nr. 6, 1977 Momente din evoluția contemporană a sculpturii monumentale din România, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 25, 1978 Sculptură modernă și conceptul de monument, în Studiul 2, decembrie 1981 (catalog) Brâncuși și tema sărutului, în Artă, nr. 7, 1981 La Peinture des années 20 et leș débats autour du concept de tradition, I, ÎI, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XIX
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
de l’Art, tome XXVII, 1991 “Extazul realității vii, trăite.....”. Un pictor uitat: Constantin Pantelimon, în Artă, nr. 3, 1988 Paciurea, Eminescu și himerele, în Artă, nr. 5, 1989 Însemnări despre avangardă românească, în Artă, nr. 6-8, 1990 Paciurea, le monument d’Eminescu et Rodin, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXVII, 1991 Brâncuși și filmul, în Cinema, nr. 4, aprilie 1990 Provocările lui Mircea Spătaru, în Luceafărul, 9 mai 1990 George Apostu și “resculpturalizarea” sculpturii, în Viața
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
Castelul baronului Istvan Ugron sau „castelul-calendar” se află în localitatea Zău de Câmpie, în județul Mureș. Ansamblul castelului Ugron este prezent pe lista monumentelor istorice, cu codul . Istvan Ugron, proprietarul castelului, a fost ambasadorul Austro-Ungariei în Rusia. Așa a cunoscut-o pe una din fiicele tarului Nicolae al II-lea al Rusiei și s-a îndrăgostit nebunește de ea. Povestea celor doi a fost
Castelul Ugron din Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/319669_a_320998]
-
o dată exactă. Convingerea bazată pe calendarul civilizației Maya cum că lumea se va termina brusc pe 21 decembrie 2012 este o concepție greșită, datorită practicii mayașe de folosire doar în cinci locuri în inscripțiile calendaristice pe termen lung. Pe unele monumente există date mayașe calculate departe în trecut și în viitor, dar nu există nicio datare a sfârșitului lumii. Dacă un calcul mayaș calendaristic pe termen lung se termină în 2012 asta nu înseamnă că lumea se va sfârși, ci doar
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
Paris, cu Ary Scheffer, dar a abondonat pictura în favoarea sculpturii, pe care a studiat-o cu Antoine Étex și J.-F. Soitoux, artă de care s-a ocupat apoi exclusiv. Printre lucrările sale celebre se numără "Francesca da Rimini" (1852), "Monumentul lui Martin Schongauer" (1863), "Le Vigneron" (1870) și "Vercingetorix" (1872). Cea mai cunoscută lucrare a sa este însă Statuia Libertății din New York. O replică a statuii, de mai mici dimensiuni, este instalată la Paris, pe "Île des Cygnes" de pe Sena
Frédéric Auguste Bartholdi () [Corola-website/Science/319710_a_321039]
-
mici dimensiuni, este instalată la Paris, pe "Île des Cygnes" de pe Sena, în timp ce statuia originală, care a servit de model, se află expusă tot în Paris, și anume în Grădina Luxemburg. Tot la Paris există și Flacăra Libertății din Paris, monument reprezentând doar flacăra, în mărime naturală, a Statuii Libertății din New York.
Frédéric Auguste Bartholdi () [Corola-website/Science/319710_a_321039]
-
fiind prezent chiar și Hachikō. Statuia a fost reciclată pentru eforturile de război din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar Societatea pentru Refacerea Statuii Hachikō l-a însărcinat pe Takeshi Ando, fiul artistului original, cu ridicarea unui nou monument. Statuia a fost finalizată în august 1948 și reprezintă astăzi un loc popular de întâlnire. Este poziționată în apropierea "Hachikō-guchi" ("Ieșirea Hachikō"), una dintre cele cinci căi de acces către Gara Shibuya. "The Japan Times", ziar japonez de limbă engleză
Hachikō () [Corola-website/Science/319726_a_321055]
-
asupra mormântului stăpânei sale, Maria Cristina Cesario Santana, care a fost una dintre cei peste 630 de oameni omorâți de inundațiile din Brazilia ale anului 2011 și alunecărilor de teren din 17 ianuarie 2011 din Carioca. În Snake Gully, Australia, Monumentul "Dog on the Tuckerbox" (Câinele pe cutia de mâncare) este inspirat dintr-un poem al șoferului unui camion, Bullocky Bill, care celebrează viața unui câine mitic al tiristului care a păzit cu loialitate "tuckerbox"-ul omului (cutie de prânz) până la
Hachikō () [Corola-website/Science/319726_a_321055]
-
Țiolkovski" din Rusia cu sprijinul Federației Cosmonauticii din Rusia, a Asociației internaționale a fondurilor păcii, a Institutului de Istorie a Științelor Naturii și Tehnicii "S.I. Vavilov" al Academiei de Științe a Rusiei, a Consiliului Central al Societății de protecție a monumentelor de istorie și cultură, a Ligii internaționale de protecție a culturii, a Fondului culturii din Rusia, a Universității Umanitare Moderne, a Agenției aviacosmice din Rusia. La lucrările secțiilor și ale ședinței plenare au participat mai mult de 900 de persoane
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
de "Alunișu", iar satul Valea Rea pe cea de "Stejarii". În 1968, comunele au revenit la județul Argeș, reînființat. Comuna Tutana a fost atunci desființată și satele ei incluse în comuna Băiculești. În comuna Băiculești se află mănăstirea Tutana, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național datând din secolele al XV-lea-al XVIII-lea, format din biserica „Sfântul Atanasie” (sfârșitul secolului al XV-lea, refăcută în 1582, 1778 și 1837), ruinele turnului clopotniță (1582-1588), ruinele chiliilor (secolele al XV
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
secolului al XV-lea, refăcută în 1582, 1778 și 1837), ruinele turnului clopotniță (1582-1588), ruinele chiliilor (secolele al XV-lea-al XVIII-lea) și zidul de incintă (secolul al XVI-lea). În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este gara Băiculești (1880), clasificată tot ca monument de arhitectură.
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
1582, 1778 și 1837), ruinele turnului clopotniță (1582-1588), ruinele chiliilor (secolele al XV-lea-al XVIII-lea) și zidul de incintă (secolul al XVI-lea). În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este gara Băiculești (1880), clasificată tot ca monument de arhitectură.
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
al XV-lea-al XVIII-lea) și zidul de incintă (secolul al XVI-lea). În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este gara Băiculești (1880), clasificată tot ca monument de arhitectură.
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
Decebal. Reprezentări ale stindardului dacilor apar și printre prăzile de război sculptate la baza Columnei. În municipiul Orăștie, în județul Hunedoara, în locul în care din Drumul european E68 se desprinde șoseaua ce duce spre Costești - Sarmizegetusa Regia, a fost ridicat monumentul „Izvorul de Aur al Dacilor”, realizat de către sculptorul Nicolae Adam. În partea superioară a acestui ansamblu monumental, la înălțimea de opt metri, este reprodus un „Draco”, cu o lungime a capului de lup de 1,2 m, iar cea a
Draco () [Corola-website/Science/319785_a_321114]
-
dintre Viena și Bratislava, în „Parcul arheologic ” din Austria Inferioară, care se întinde pe teritoriul satelor de astăzi Petronell-Carnuntum și Bad Deutsch-Altenburg. Carnuntum a apărut ca o tabără a armatei romane. Numele său este aproape întotdeauna găsit cu „K” pe monumente, și este derivat din „Kar”, „Karn” („piatră”, „piatră de hotar”). Această denumire apare pentru prima dată în istorie în timpul domniei lui Augustus (6 d.Hr.), atunci când Tiberius l-a făcut baza sa de operațiuni în campaniile împotriva regelui Maroboduus al
Carnuntum () [Corola-website/Science/319843_a_321172]
-
a avut loc pentru aproximativ 15.000 de spectatori. O placă inscripționată găsită aici susține că acesta a fost al patrulea amfiteatru ca mărime din întregul Imperiu Roman. Imensa „Heidentor” (poartă păgână) a fost ridicată între 354 și 361, drept monument triumfal în onoarea împăratului Constantius II. Singurul monument rămas din orașul militar este amfiteatrul. A fost localizat în afara taberei militare fortificate. Astăzi, un mic muzeu adiacent prezintă istoria gladiatorilor. Muzeul arheologic Carnuntinum se află în satul actual Bad Deutsch-Altenburg, aproape de
Carnuntum () [Corola-website/Science/319843_a_321172]
-
spectatori. O placă inscripționată găsită aici susține că acesta a fost al patrulea amfiteatru ca mărime din întregul Imperiu Roman. Imensa „Heidentor” (poartă păgână) a fost ridicată între 354 și 361, drept monument triumfal în onoarea împăratului Constantius II. Singurul monument rămas din orașul militar este amfiteatrul. A fost localizat în afara taberei militare fortificate. Astăzi, un mic muzeu adiacent prezintă istoria gladiatorilor. Muzeul arheologic Carnuntinum se află în satul actual Bad Deutsch-Altenburg, aproape de malul Dunării. Săpăturile cele mai importante din orașul
Carnuntum () [Corola-website/Science/319843_a_321172]
-
, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți , a fost construită în jur de 1757, refăcută în 1835 . Are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În conformitate cu Catagrafia localităților și monumentelor feudale din județul Mehedinți pe anul 1840, biserica din Brebina se ridica la anul 1756 pe moșia lui Hagii de către „d-na Anghelina și popa Iovan Popescu”. Informația catagrafiei este susținută
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți , a fost construită în jur de 1757, refăcută în 1835 . Are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În conformitate cu Catagrafia localităților și monumentelor feudale din județul Mehedinți pe anul 1840, biserica din Brebina se ridica la anul 1756 pe moșia lui Hagii de către „d-na Anghelina și popa Iovan Popescu”. Informația catagrafiei este susținută și de două icoane pe blat de lemn, „Soborul
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
Han. . Soclul în formă de trunchi de piramidă, în trei trepte, are înălțimea de 6 metri, iar statuia ce îl reprezintă pe Mihail Kogălniceanu în picioare, în poziție de orator, are 3 metri înălțime. Statuia lui Mihail Kogălniceanu este declarată monument de importanță A, .
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București () [Corola-website/Science/319852_a_321181]
-
un moment dat, la prăbușirea acestei vechi construcții"", în schimb, soarta acestei biserici de lemn vine, încă odată dacă este cazul, să arate riscurile la care sunt supuse aceste edificii. Deoarece biserica de lemn din Solona nu figura pe lista monumentelor istorice, specialiștii în domeniu au ocolit-o, studiile de specialitate oferind prea multe informații referitoare la aceasta. Construindu-se în anii de după evenimentele din 1989 în satul Solona o nouă biserică de zid, vechea biserică de lemn a rămas fără
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
în patru stive, la depărtare de aproximativ 5 metri de la locul pe care era construită biserica, ulterior acestea fiind arse. S-a recurs la această soluție pentru că deja comunitatea avea o altă biserică, vechea biserică de lemn nu era declarată monument istoric nebeneficiind astfel de fonduri pentru reparare din partea statului precum și datorită stării puternic deteriorate a clădirii. Starea precară și lipsa de bani au dus în final la dispariția ei. Potrivit articolului Biserica din Solona - incendiată de localnici! apărut în ziarul
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
în Japonia - exclusiv pe platforma PlayStation - un joc, adaptat destul de vag și imprecis după povestea Laikăi, intitulat "Planeta Laika". La 11 aprilie 2008, Rusia a dezvelit o statuie din bronz reprezentând-o pe Laika stând pe o rachetă. Un mic monument în onoarea sa a fost construit lângă centrul de cercetări științifice militare din Moscova ce a pregătit zborul Laikăi în spațiu. O zonă de sol de pe Marte a fost denumită neoficial, la 9 martie 2005, cu numele Laika, după misiunea
Laika () [Corola-website/Science/318997_a_320326]
-
(în ) fost înființată în 31 iulie 1798 în Alba Iulia, din inițiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Ignațiu Batthyány (1741-1798). Clădirea bibliotecii este monument istoric, . a fost amenajată în interiorul bisericii fostei mănăstiri a trinitarienilor, construită în stil baroc între anii 1719-1738. În anul 1784, în contextul reformelor religioase ale împăratului Iosif al II-lea, mănăstirea a fost dezafectată, cu intenția de a fi transformată
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
Buteo buteo"), corb ("Corvus corax"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"); reptile, amfibieni și insecte. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate), astfel:
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]