34,131 matches
-
C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, București: Editura Politică. *** (1973). Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu secretar general al Partidului Comunist Român președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. București: Editura Politică. *** (1975). Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. București: Editura Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Academieĭ Române. Stăniloae, D. (1939). Ortodoxie și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism, reacționism, antisemitism. București: Editura "Cuvântul Liber". Ureche, G. (1955). Létopisețul țărâi Moldovei. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
funcționarea învățământului primar și normal din 27 mai 1939. *** (1948). Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 177 din 3 august 1948. *** (1968). Lege nr. 11 din 13 mai 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 62 din 13 mai 1968. *** (1978). Lege nr. 28 din 21 decembrie 1978 Legea educației și învățămîntului, publicată în Buletinul Oficial nr. 113 din 26 decembrie 1978. *** (1995). Legea învățământului Legea Nr. 84 din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
University Press. Lakoff, G. și Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Lazăr, M. (2002). Paradoxuri ale modernizării: elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești. Cluj-Napoca: Limes. Lenin, V.I. (1964). Revoluția socialistă și dreptul națiunilor la autodeterminare. În Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented. Priceton: Princeton University Press. Lewis
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce qui a évolué vers une tradition nationale de se souvenir du passé collective; d) le régime communiste installé au lendemain de la Seconde Guerre mondiale a signifié la disparition de la mémoire nationale et son remplacement par un programme à orientation socialiste de se souvenir dans un contexte idéologique caractérisé par l'antinationalisme (1947-1965); e) la deuxième partie de communisme roumain a connu une tournure nationaliste, qui a conduit à la réappropriation de l'héritage national, résultant dans la création d'une
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statul trebuie să asigure locuri de muncă și diminuarea inflației; Începând din anul 1983, țările europene au ieșit treptat din criza economică declanșată de șocurile petroliere datorită abandonării parțiale a politicii statului-providență. Au existat unele state occidentale unde influența ideilor socialiste a făcut ca statul să intervină mai mult în procesele economice: în Franța, între anii 1944-1946, au avut loc numeroase naționalizări (Banca Națională a Franței, cărbunele, gazul, electricitatea, transporturile aeriene etc.); în Anglia, între anii 1946-1950, au fost naționalizate Banca
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ofertei; investiții în producția de bunuri de consum și în servicii; preocupare pentru calitatea mărfurilor; concurență între producători care sunt interesați să obțină profitul maxim; libera inițiativă; existența proprietății private; intervenția limitată și stimulativă a statului în economie; c) Modelul socialist: economii dirijate Modelul economic socialist a fost aplicat în statele comuniste. Principalele caracteristici ale modelului economic socialist sunt: planificarea centralizată a economiei, prin planuri anuale și cincinale fără a se ține cont de posibilitățile reale; intervenția statului în procesele economice
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
bunuri de consum și în servicii; preocupare pentru calitatea mărfurilor; concurență între producători care sunt interesați să obțină profitul maxim; libera inițiativă; existența proprietății private; intervenția limitată și stimulativă a statului în economie; c) Modelul socialist: economii dirijate Modelul economic socialist a fost aplicat în statele comuniste. Principalele caracteristici ale modelului economic socialist sunt: planificarea centralizată a economiei, prin planuri anuale și cincinale fără a se ține cont de posibilitățile reale; intervenția statului în procesele economice; economia are la bază proprietatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
producători care sunt interesați să obțină profitul maxim; libera inițiativă; existența proprietății private; intervenția limitată și stimulativă a statului în economie; c) Modelul socialist: economii dirijate Modelul economic socialist a fost aplicat în statele comuniste. Principalele caracteristici ale modelului economic socialist sunt: planificarea centralizată a economiei, prin planuri anuale și cincinale fără a se ține cont de posibilitățile reale; intervenția statului în procesele economice; economia are la bază proprietatea de stat sau proprietatea colectivă; prețurile nu se formează liber, în funcție de de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pentru calitatea mărfurilor; crize de subproducție; creștere economică de tip extensiv (dezvoltare bazată pe creșterea cantitativă a resurselor antrenate în activitatea economică); ineficacitatea, deoarece bunurile nu sunt produse în raport cu cererea existentă, ci pe baza planurilor întocmite de birocrați; Modelul economic socialist nu s-a impus însă în toate țările din Europa de Est. De exemplu, în Iugoslavia s-a dezvoltat socialismul de piață, preluat parțial și în Ungaria. Acest socialism de piață se caracteriza prin: autonomie pentru întreprinderile industriale; interesul pentru profit; dezvoltarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
însă în toate țările din Europa de Est. De exemplu, în Iugoslavia s-a dezvoltat socialismul de piață, preluat parțial și în Ungaria. Acest socialism de piață se caracteriza prin: autonomie pentru întreprinderile industriale; interesul pentru profit; dezvoltarea producției agricole; Modelul economic socialist a eșuat; după 1989, a început tranziția spre economia de piață. Tranziția fostelor state comuniste spre capitalism a fost dificilă; au fost elaborate două strategii ale reformei economice: terapia de șoc aplicarea reformelor economice în bloc într-un flux continuu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
clasă” (între burghezie și proletariat). Rusia a devenit un stat comunist în urma revoluției din octombrie 1917, când puterea a fost preluată de Lenin. După moartea lui Lenin, conducerea Uniunii Sovietice a fost preluată de Stalin (1924/1929 1953). Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (U.R.S.S.) a fost înființată în anul 1922 din inițiativa lui Lenin; constituția sovietică din 1924 prevedea egalitatea tuturor republicilor componente și dreptul lor la secesiune; cele 15 republici ale Uniunii Sovietice sunt: Moldova, Estonia, Lituania, Letonia (din 1940
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de la înființare, și s-a retras în 1961; RDG (1950); Mongolia (1962), Cuba (1972),Vietnam (1978); China nu a făcut parte niciodată din această organizație; Iugoslavia a avut statut de stat asociat (din 1964); în ciuda eforturilor de integrare între economiile socialiste, C.A.E.R.-ul nu a devenit „piața comună a Europei de Est”; prăbușirea regimurilor comuniste a condus la dispariția C.A.E.R.ului în iunie 1991; Regimuri pragmatice sunt dictaturi de consolidare națională, de modernizare și de conservare a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1965 1989) Regimul lui Ceaușescu se poate împărți în două etape: 1965 1971 = perioadă de destindere, de liberalizare; 1971 1989 = perioadă de socialism dinastic; În 1965 a fost adoptată cea de-a treia constituție comunistă prin care se proclama Republica Socialistă Română. Tot din 1965 s-a revenit la denumirea de P.C.R. Între P.C.R. și P.M.R. nu există practic nici o diferență, primul continuând firesc activitatea celui de-al doilea. Această redenumire a fost făcută la dorința lui Ceaușescu care dorea să
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
național țărăniștii au renunțat la această doctrină și au devenit adepți ai protecționismului. 2. pe plan social, național-țărăniștii considerau că țărănimea este singura categorie socială de care depindea existența statului. 3. pe plan politic, național-țărăniștii erau adepții democrației parlamentare. Mișcarea socialistă în 1918, Partidul Social Democrat din România se transformă în Partidul Socialist; socialiștii au ieșit din război foarte divizați; în 1921, Federația Partidelor Socialiste din România se retrage din Partidul Socialist; în 1927, prin unificarea partidelor socialiste, se formează Partidul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
protecționismului. 2. pe plan social, național-țărăniștii considerau că țărănimea este singura categorie socială de care depindea existența statului. 3. pe plan politic, național-țărăniștii erau adepții democrației parlamentare. Mișcarea socialistă în 1918, Partidul Social Democrat din România se transformă în Partidul Socialist; socialiștii au ieșit din război foarte divizați; în 1921, Federația Partidelor Socialiste din România se retrage din Partidul Socialist; în 1927, prin unificarea partidelor socialiste, se formează Partidul Social Democrat; lideri P.S.D.: Ion Flueraș, Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca; influența partidelor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
socială de care depindea existența statului. 3. pe plan politic, național-țărăniștii erau adepții democrației parlamentare. Mișcarea socialistă în 1918, Partidul Social Democrat din România se transformă în Partidul Socialist; socialiștii au ieșit din război foarte divizați; în 1921, Federația Partidelor Socialiste din România se retrage din Partidul Socialist; în 1927, prin unificarea partidelor socialiste, se formează Partidul Social Democrat; lideri P.S.D.: Ion Flueraș, Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca; influența partidelor de stânga asupra vieții politice românești a fost limitată; Partiul Comunist din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pe plan politic, național-țărăniștii erau adepții democrației parlamentare. Mișcarea socialistă în 1918, Partidul Social Democrat din România se transformă în Partidul Socialist; socialiștii au ieșit din război foarte divizați; în 1921, Federația Partidelor Socialiste din România se retrage din Partidul Socialist; în 1927, prin unificarea partidelor socialiste, se formează Partidul Social Democrat; lideri P.S.D.: Ion Flueraș, Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca; influența partidelor de stânga asupra vieții politice românești a fost limitată; Partiul Comunist din România disensiunile dintre socialiștii moderați care optau
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
democrației parlamentare. Mișcarea socialistă în 1918, Partidul Social Democrat din România se transformă în Partidul Socialist; socialiștii au ieșit din război foarte divizați; în 1921, Federația Partidelor Socialiste din România se retrage din Partidul Socialist; în 1927, prin unificarea partidelor socialiste, se formează Partidul Social Democrat; lideri P.S.D.: Ion Flueraș, Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca; influența partidelor de stânga asupra vieții politice românești a fost limitată; Partiul Comunist din România disensiunile dintre socialiștii moderați care optau pentru tradiția socialistă occidentală și socialiștii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
prin unificarea partidelor socialiste, se formează Partidul Social Democrat; lideri P.S.D.: Ion Flueraș, Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca; influența partidelor de stânga asupra vieții politice românești a fost limitată; Partiul Comunist din România disensiunile dintre socialiștii moderați care optau pentru tradiția socialistă occidentală și socialiștii extremiști care doreau să îmbrățișeze modelul bolșevic s-a accentuat la Congresul general al Partidului Socialist de la București (8-12 mai 1921); P.C.R. nu a găsit aderență în România din mai multe motive: puternicul sentiment de proprietate specific
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de stânga asupra vieții politice românești a fost limitată; Partiul Comunist din România disensiunile dintre socialiștii moderați care optau pentru tradiția socialistă occidentală și socialiștii extremiști care doreau să îmbrățișeze modelul bolșevic s-a accentuat la Congresul general al Partidului Socialist de la București (8-12 mai 1921); P.C.R. nu a găsit aderență în România din mai multe motive: puternicul sentiment de proprietate specific țăranilor; numărul relativ mic de muncitori; susținerea unor idei care contraveneau intereselor naționale; linia politică antiromânească adoptată de comuniști
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la cea de-a X-a sesiune a Adunării Generale, din 14 decembrie 1955. În 1967, Corneliu Mănescu a fost ales președintele celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., fiind primul demnitar din țările socialiste care a ocupat această funcție. Una dintre cele mai importante inițiative românești în cadrul O.N.U. a fost propunerea ca deceniul 1970 1980 să fie denumit „Deceniul de dezarmare al Națiunilor Unite”. România s-a implicat activ în operațiuni de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
deocamdată interesul nu este la înălțimea cerințelor, am propus factorilor diriguitori ai județului realizarea unui simpozion în ciment. Ar fi o premieră nu numai în țară, ci și în lume, pentru că nicăieri nu s-au abordat astfel de lucrări. Țările socialiste au tot felul de simpozioane - metal, lemn, piatră - care au dat roade, așa încât și noi putem realiza unul care să se distingă, ba chiar să se detașeze de celelalte. Bine ar fi să fie cu participare internațională, chiar dacă ansamblul îl
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și Ateneul Cultural, reprezentat de George Bacovia, Grigore Tabacaru, Ion Luca, Alexandru Gheorghiu Doinaru, I.I. Stoican și Alexandru Șendrea, până la gruparea scriitorilor băcăuani din jurul noului Ateneu, reprezentată de poeți, prozatori și dramaturgi, afirmați ca scriitori moderni nu sub „pulpana” realismului socialist, cum ar fi vrut regimul comunist, ci sub influența suprarealismului, care a reprezentat haina „portocalie” în evoluția vieții spirituale din ultima jumătate de secol. Despre toți am scris și publicat în gazetele locale, ori din Iași și București, articole și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
hotarului întreg”. Alți preopinenți le stabilesc originea în cadrul obștilor țărănești primitive, ceea ce pare mai verosimil. Unele controverse se datoresc și faptului că autorii și-au conceput și emis teoriile sub influența ideologiilor de moment, pre- și postpașoptistă, poporanistă și semănătoristă, socialistă și comunistă. Cea mai negativă, prin consecințe, a fost generată de ideologia furioasă din perioada colectivizării forțate a agriculturii, când se punea accentul pe teoria ascuțirii luptei de clasă, trăită și de autorul acestor rânduri. De notorietate devenise atunci, în cadrul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]