34,387 matches
-
Myodes") se hrănesc cu diferite frunze, semințe și insecte, iar în hrana șoarecilor de câmp ("Microtus arvalis") au fost identificate circa 400 specii de plante. Șoarecii de munte ("Dinaromys") și șoarecii de zăpadă ("Chionomys") fac rezerve de hrană mari din frunze uscate și tulpini. Acestea sunt tăiate și lăsate să se usuce înainte de a fi transportate în culcușuri sau în crăpăturile din stâncării pentru a asigura hrană în lunile de iarnă, când frunzele proaspete sunt rare. Lemingii se hrănesc în mare
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
zăpadă ("Chionomys") fac rezerve de hrană mari din frunze uscate și tulpini. Acestea sunt tăiate și lăsate să se usuce înainte de a fi transportate în culcușuri sau în crăpăturile din stâncării pentru a asigura hrană în lunile de iarnă, când frunzele proaspete sunt rare. Lemingii se hrănesc în mare măsură cu mușchi și licheni, mai ales lemingii de pădure ("Myopus schisticolor"), care sunt aproape în întregime dependenți de una sau două specii de mușchi. Ei se hrănesc în timpul iernii mai ales
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
că omul fu zvârlit în închisoare"? "Așa-ți vădește forța cel mai tare"." " "Capitolul X" "Rugăciuni și încheierea cărții" "Din inimă să ridicăm azi mâna", "Căci mâine n-o va mai lăsa țărâna". "În toamnă"," nu privi înspre copac": "de frunze și de poame e sărac..." "Precum crengi goale", "mâinile-nălțăm"," Stăpâne", " Căci desfrunziți prea mult noi nu putem rămâne". ” , "Saadi" a cântat, de asemenea, și natura, și dragostea, folosind forma fixă a "gazelului" , Poetul care adus gazelul la culmi de
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), coada șoricelului ("Achillea impatiens"), arnică ("Arnica montana"), rogoz mare ("Cladium mariscus"), tămâiță ("Daphne cneorum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), gențiană mov ("Swertia perennis"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau "Waldsteinia
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
ul (din latina "petiolus" = pețiol, codiță) sau codița frunzei este un organ de obicei cilindric sau ușor turtit, monosimetric, flexibil, de lungime variabilă, care susține limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
ul (din latina "petiolus" = pețiol, codiță) sau codița frunzei este un organ de obicei cilindric sau ușor turtit, monosimetric, flexibil, de lungime variabilă, care susține limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
ul (din latina "petiolus" = pețiol, codiță) sau codița frunzei este un organ de obicei cilindric sau ușor turtit, monosimetric, flexibil, de lungime variabilă, care susține limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
turtit, monosimetric, flexibil, de lungime variabilă, care susține limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului frunzei, ca la călțunaș ("Tropaeolum majus") și atunci frunza este "peltată". Prin intermediul pețiolului frunza se prinde de ramură sau tulpină. Pețiolul are rolul de susținere
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului frunzei, ca la călțunaș ("Tropaeolum majus") și atunci frunza este "peltată". Prin intermediul pețiolului frunza se prinde de ramură sau tulpină. Pețiolul are rolul de susținere și îndepărtare de axă a limbului foliar pentru a-l expune luminii. Fiind flexibil, pețiolul mai
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului frunzei, ca la călțunaș ("Tropaeolum majus") și atunci frunza este "peltată". Prin intermediul pețiolului frunza se prinde de ramură sau tulpină. Pețiolul are rolul de susținere și îndepărtare de axă a limbului foliar pentru a-l expune luminii. Fiind flexibil, pețiolul mai îndeplinește și o funcție de rezistență și de protecție
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului frunzei, ca la călțunaș ("Tropaeolum majus") și atunci frunza este "peltată". Prin intermediul pețiolului frunza se prinde de ramură sau tulpină. Pețiolul are rolul de susținere și îndepărtare de axă a limbului foliar pentru a-l expune luminii. Fiind flexibil, pețiolul mai îndeplinește și o funcție de rezistență și de protecție, prin flexibilitatea sa amortizând loviturile
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
rolul de susținere și îndepărtare de axă a limbului foliar pentru a-l expune luminii. Fiind flexibil, pețiolul mai îndeplinește și o funcție de rezistență și de protecție, prin flexibilitatea sa amortizând loviturile de grindină și ploaie sau presiunea vântului și frunza nu se sfâșie ușor. În secțiune transversală, în funcție de specie, pețiolul poate avea contur circular, semicircular, semilunar, cordiform, în formă de "U" sau "V". Din punct de vedere morfologic, pețiolul poate fi: Dacă pețiolul lipsește, frunza se numește "sesilă". În acest
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
ploaie sau presiunea vântului și frunza nu se sfâșie ușor. În secțiune transversală, în funcție de specie, pețiolul poate avea contur circular, semicircular, semilunar, cordiform, în formă de "U" sau "V". Din punct de vedere morfologic, pețiolul poate fi: Dacă pețiolul lipsește, frunza se numește "sesilă". În acest caz baza limbului poate cuprinde tulpina între cei doi umeri ai săi și formează o frunză "amplexicaulă", ca la punguliță ("Thlaspi perfoliatum"). Dacă cei doi umeri ai bazei limbului sunt concrescuți înconjurând tulpina, astfel încât dau
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
semilunar, cordiform, în formă de "U" sau "V". Din punct de vedere morfologic, pețiolul poate fi: Dacă pețiolul lipsește, frunza se numește "sesilă". În acest caz baza limbului poate cuprinde tulpina între cei doi umeri ai săi și formează o frunză "amplexicaulă", ca la punguliță ("Thlaspi perfoliatum"). Dacă cei doi umeri ai bazei limbului sunt concrescuți înconjurând tulpina, astfel încât dau aparența că ea perforează limbul, frunza se numește "perfoliată" ca la urechea iepurelui ("Bupleurum rotundifolium"). Frunzele opuse de la același nod, la
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
caz baza limbului poate cuprinde tulpina între cei doi umeri ai săi și formează o frunză "amplexicaulă", ca la punguliță ("Thlaspi perfoliatum"). Dacă cei doi umeri ai bazei limbului sunt concrescuți înconjurând tulpina, astfel încât dau aparența că ea perforează limbul, frunza se numește "perfoliată" ca la urechea iepurelui ("Bupleurum rotundifolium"). Frunzele opuse de la același nod, la caprifoi ("Lonicera caprifolium"), sunt concrescute prin baza lor și se numesc "unite" sau "conate". Baza limbului mai poate fi "decurentă", când se prelungește pe tulpină
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
ai săi și formează o frunză "amplexicaulă", ca la punguliță ("Thlaspi perfoliatum"). Dacă cei doi umeri ai bazei limbului sunt concrescuți înconjurând tulpina, astfel încât dau aparența că ea perforează limbul, frunza se numește "perfoliată" ca la urechea iepurelui ("Bupleurum rotundifolium"). Frunzele opuse de la același nod, la caprifoi ("Lonicera caprifolium"), sunt concrescute prin baza lor și se numesc "unite" sau "conate". Baza limbului mai poate fi "decurentă", când se prelungește pe tulpină în jos printr-o aripă.
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
avea gravat cu litere de aur următorul text: O altă placă situată pe partea stângă consemna localitățile mai de seamă pe unde a luptat "Divizia 1 Cavalerie". La bază pe a doua treaptă se afla un aranjament cu sabie și frunze de stejar. Accesul - posibil inclusiv auto pâna în vecinatatea monumentului, se face din DN11 din centrul satului Oituz spre dreapta de pe sensul spre Brașov, pe un drum sătesc ce urcă pe Dealul Coșna. Ordinea de bătaie a marilor unități de
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
gât era format din 19 vertebre și are aprox. 14 metri lungime. Datorită craniului mic și mai adâncit, aparținea unui grup de euhelopide mai primitive. Lungimea mare a gâtului său îl făcea capabil pe acest dinozaur să se hrănească cu frunzele arborilor din pădurile dese. Alte variante despre hrana acestuia ar fi că se hrănea în principal cu plante ce creșteau până la înălțimi mici. Mamenchisaurus a trăit acum aproximativ 160 sau 155 de milioane de ani în urmă.
Mamenchisaurus () [Corola-website/Science/333850_a_335179]
-
prizonieri de germani au fost eliberați în următoarele zile și nu au fost internați în lagăre de prizonieri.Școala a fost citată prin Ordin de zi de către Maxime Weygand. Orașul Saumur a fost decorat cu „Crucea de război 1939-1945” cu frunze de palmier, în ordinul de decorare menționându-se faptul că localitatea a devenit un simbol al patriotismului francez. Printre soldații francezi căzuți în luptă s-a numărat organistul și compozitorul Jehan Alain .
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
Noua Guinee și Australia.Și-au primit numele de la adăpostul sub formă de umbrar, pe care masculii îl construiesc în perioada de împerechere. Pentru aceasta, masculul caută un spațiu deschis între copaci, pe care apoi îl curăță de crengi și frunze. După aceasta, construiește umbrarul din crenguțe alese cu grijă, pe care le înfige vertical în pământ. Forma construcției diferă în funcție de specia de pasăre-grădinar. Pasărea-grădinar cu fața neagră își construiește un adăpost rotund, cu formă de colibă, localizat frecvent în jurul tulpinii
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
ca fiind frumoasă cu părul blond, ochi albaștri, ten roz-trandafiriu și cu un "spirit vivace", ea a fost imortalizată în versuri de poetul Pierre de Ronsard. El a scris că el "ar dori să-i dea tot atâtea sărutări câte frunze au copacii din pădure". Înfățișarea ei a atras atenția reginei mamă care a invitat-o să se alăture grupului ei de elită, "l'escadron volant", un grup de spioni femei atractive și talentate care erau recrutate pentru a seduce bărbații
Isabelle de Limeuil () [Corola-website/Science/333905_a_335234]
-
inclus acolo și observațiile lui Conway Morris și lui Caron și au tras concluzia că multe din caracteristicile descoperite de ei nu ajută la clasificarea "Pikaiei" ca o cordată bazală. Când trăia, Pikaia era un animal comprimat, similar cu o frunză de salcie. Înota prin unduirea corpului, la fel ca un țipar. Spre deosebire de țipari, este probabil că "Pikaia gracilens" era un înotător încet. Avea o pereche de tentacule mari pe cap și o serie de prelungiri, care erau, probabil, branhii. În
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
era zeitatea pentru evidență (înregistrare) și măsurare. Seshat era reprezentată ca o femeie într-o piele de leopard care deține hieroglifa pentru „an” și o unealtă de scris în mână pentru a înregistra durata domniei faraonului. Pe cap are o frunză de canabis și flori. Cea mai veche dovadă a cunoștințelor de care aveau nevoie topografii este așa numitul „"Papirus Rhind"”, manual pentru calcularea triunghiurilor, trapezelor, cercurilor etc. Papirusul datează din anul 1700 î.Hr. Herodot (484 î.Hr. - 425 î.Hr.), numit de
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
atacă nu are întotdeauna succes. Bivolii africani se hrănesc în prima parte a nopții, iar apă beau seara și dimineața; în a doua parte a nopții rumegă și se odihnesc. Ziua stau retrași la umbra pădurii. Hrana constă din iarbă, frunze și lăstari și pasc mai ales în savane, consumând cantități mari de ierburi. Bivolii de pădure ("Syncerus caffer nanus"), includ în hrana lor o cantitate relativ mare de arbuști. Sunt animale poligame. Femelele ating maturitatea sexuală la 4,5-5 ani
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
un porumbel alb, reprezentând atât Duhul Sfânt cât și pacea. Multe felicitări de Crăciun prezintă tradiții de Crăciun, cum ar fi figuri sezoniere (de exemplu, Moș Crăciun, oameni de zăpadă sau reni), obiecte asociate cu Crăciunul cum ar fi lumânări, frunze de laur , globuri și pomi de Crăciun, precum și activități de Crăciun, cum ar fi cumpărături, colindat, petreceri și/sau alte aspecte ale sezonului, cum ar fi zăpada și faună sălbatică caracteristică nordului înghețat. Unele felicitări laice descriu scene nostalgice din
Felicitare de Crăciun () [Corola-website/Science/333185_a_334514]