37,049 matches
-
este un monument închinat domnului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), realizat în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și amplasat în Parcul Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău, în Republica Moldova. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
este un monument închinat domnului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), realizat în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și amplasat în Parcul Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău, în Republica Moldova. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
amplasat în Parcul Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău, în Republica Moldova. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de E. A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de E. A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi. Monumentul avea, în total, 11,20 metri înălțime. Soclul era compus din 5 pietre monolite și avea 6 metri înălțime. Statuia are 5,20 metri înălțime. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare - Domnitor al Moldovei. 1457-1504
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
astfel la Chișinău, ca bun cultural scos din URSS. În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare și instalare a unui postament nou, care ar corespunde ideii autorului. În anul 1972, conducerea țării și-a propus să scape de monumentul „incomod”, vrând să scoată monumentul din oraș, dar după protestele patrioților, a fost lăsat în Grădina Publică, însă a fost mutat cu 18 metri în adâncul parcului și a fost amplasat pe un postament sărac din ciment. Monumentul lui Ștefan
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
cultural scos din URSS. În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare și instalare a unui postament nou, care ar corespunde ideii autorului. În anul 1972, conducerea țării și-a propus să scape de monumentul „incomod”, vrând să scoată monumentul din oraș, dar după protestele patrioților, a fost lăsat în Grădina Publică, însă a fost mutat cu 18 metri în adâncul parcului și a fost amplasat pe un postament sărac din ciment. Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
scape de monumentul „incomod”, vrând să scoată monumentul din oraș, dar după protestele patrioților, a fost lăsat în Grădina Publică, însă a fost mutat cu 18 metri în adâncul parcului și a fost amplasat pe un postament sărac din ciment. Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat în anii 1942 și 1945, iar în anul 1990 de către Combinatul de Restaurare al Ministerului Culturii din Moldova. În 1990, monumentul a fost reamplasat. Noul soclu a fost executat tot din piatră de
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
adâncul parcului și a fost amplasat pe un postament sărac din ciment. Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat în anii 1942 și 1945, iar în anul 1990 de către Combinatul de Restaurare al Ministerului Culturii din Moldova. În 1990, monumentul a fost reamplasat. Noul soclu a fost executat tot din piatră de Cosăuți de către arhitectul Eugen Bernardazzi, fiul lui Alexandru Bernardazzi. O dată cu reinstalarea monumentului, au fost restabilite și inscripțiile inițiale.
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
1945, iar în anul 1990 de către Combinatul de Restaurare al Ministerului Culturii din Moldova. În 1990, monumentul a fost reamplasat. Noul soclu a fost executat tot din piatră de Cosăuți de către arhitectul Eugen Bernardazzi, fiul lui Alexandru Bernardazzi. O dată cu reinstalarea monumentului, au fost restabilite și inscripțiile inițiale.
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
tehnica ulei pe pânză, într-o gamă restrânsă de culori, în care predomină griurile colorate, se află expus la Muzeul de Artă din Constanța. Casa Papatriandafil din municipiul Călărași, str. Sf. Nicolae 50, construită în 1905 este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Călărași cu Cod LMI CL-II-m-B-14662. În prezent acest monument zace în paragină în urma modificărilor substanțiale realizate de Bancorex în anii 1990, în vederea deschiderii unei sucursale bancare, modificări ce nu au mai fost finalizate din cauza falimentului din 1999
Tache Papatriandafil () [Corola-website/Science/319133_a_320462]
-
predomină griurile colorate, se află expus la Muzeul de Artă din Constanța. Casa Papatriandafil din municipiul Călărași, str. Sf. Nicolae 50, construită în 1905 este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Călărași cu Cod LMI CL-II-m-B-14662. În prezent acest monument zace în paragină în urma modificărilor substanțiale realizate de Bancorex în anii 1990, în vederea deschiderii unei sucursale bancare, modificări ce nu au mai fost finalizate din cauza falimentului din 1999 a acestei bănci. În prezent monumentul se află în patrimoniul Ministerului Sănătății
Tache Papatriandafil () [Corola-website/Science/319133_a_320462]
-
Cod LMI CL-II-m-B-14662. În prezent acest monument zace în paragină în urma modificărilor substanțiale realizate de Bancorex în anii 1990, în vederea deschiderii unei sucursale bancare, modificări ce nu au mai fost finalizate din cauza falimentului din 1999 a acestei bănci. În prezent monumentul se află în patrimoniul Ministerului Sănătății care plănuiește să mute sediul Direcției de Sănătate Publică Călărași în această locație.
Tache Papatriandafil () [Corola-website/Science/319133_a_320462]
-
loc sfințirea și primirea hramului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în memoria primului întregitor al românilor și patron al evenimentului. Din 1975 lăcașul servește drept catedrală a Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. Catedrala Încoronării din Alba-Iulia este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . În curtea acestei biserici a avut loc în data de 15 octombrie 1922 ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. După ce Miron Cristea, Patriarhul României
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
Biserica de lemn "Sfinții Voievozi" se află în comuna Tanacu, județul Vaslui. Se regăsește în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004 a județului Vaslui la numărul 407, având codul Biserica se află în centrul satului. În partea de sud a bisericii se găsește clopotnița de lemn. Construcția este alcătuită din bârne transversale dreptunghiulare. Prezintă o absidă pentagonală
Biserica de lemn Sf. Voievozi din Tanacu () [Corola-website/Science/319165_a_320494]
-
Biserica de lemn din Surduc, comuna Copăcel, județul Bihor, datează din secolul XVIII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La 31 martie 1782 locuitorii din Surduc au înaintat o cerere spre a li se aproba construirea unei biserici noi în locul celei vechi, care era pe punctul de a se ruina. Este sigur că cererea le-
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
31 martie 1782 locuitorii din Surduc au înaintat o cerere spre a li se aproba construirea unei biserici noi în locul celei vechi, care era pe punctul de a se ruina. Este sigur că cererea le-a fost aprobată, astfel că monumentul de la Surduc poate fi datat în ultimele două decenii ale veacului al XVIII-lea. În 1887 biserica a fost reacoperită cu șindrilă, operație care a fost repetată după primul război mondial și mai apoi cu ocazia restaurării monumentului în anul
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
astfel că monumentul de la Surduc poate fi datat în ultimele două decenii ale veacului al XVIII-lea. În 1887 biserica a fost reacoperită cu șindrilă, operație care a fost repetată după primul război mondial și mai apoi cu ocazia restaurării monumentului în anul 1965. Biserica se află în mijlocul cimitirului, astfel că numai din motive tehnice, preîntâmpinarea pătrunderii umezelii la talpa edificiului, ea are pe laturile de sud, vest și nord ale navei prispe mărginite de „săgeți” (așa se cheamă stâlpii în
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
bihorene), grinzi prelungite și în spațiul „târnațului”. Căpriorii acoperișului sunt fixați în „cursurău”, cununa ce stă pe grinzile șarpantei. Podoaba de preț a bisericii din Surduc o formează paleta bogată a crestăturilor în lemn, mai cu seamă cele din exteriorul monumentului. „Cursurăul” este împodobit pe toată lungimea de sud a navei cu o mulțime de crestături sub forma unor „ocnițe” trilobate. Pe aceeași grindă se înscrie un al doilea registru de motive crestate identic, numai că sunt de dimensiuni mai mici
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
, comuna Copăcel, județul Bihor, datează din secolul XVIII(1745). Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Lucrările de istorie mai vechi afirmă că biserica de lemn din Bucuroaia s-ar fi construit în anul 1545. Că a existat de timpuriu biserică în această localitate, nu încape îndoială, dar că aceasta ar fi
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
respectivă și peretele de răsărit al încăperii este tăvănită. Un arc dublou interior și alte șapte exterioare susțin bolta semicilindrică a naosului. Decorul acestei biserici de lemn este destul de sărac și este firesc să fie așa, ținând cont de vechimea monumentului, de posibilitățile materiale ale unui sat sărac, cu pământuri neproductive. O scândură cu motive traforate, amintind canoanele artei baroce, este fixată de iconostas. Pictură se află doar la ușile diaconești („Sf. Mihail" și ,Sf. Nicolae") și cele împărătești ("Bunavestire"), zugrăvite
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
-lea atribuind ctitoria ei unuia dintre cei mai de seamă copiști români din zona Bihorului - Popa Ursu din Cotiglet. Bisericuța din Cotiglet are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și este înregistrată ca biserică de lemn în noua listă a monumentelor istorice sub codul . Ajuns la fața locului, vizitatorul are surpriza să constate că azi, biserica pare să aibă ""zidurile din piatră de râu clădită cu mortar"" iar clasarea ei ca biserică de lemn să fie doar o altă eroare umană
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
fost învelită în zidăria de piatră se poate face o astfel de legătură, altfel acesta murind cu aproape o sută de ani înaintea edificării prezentei biserici. De asemenea, astfel se justifică și înscrierea ei ca biserică de lemn în lista monumentelor istorice. Născut în primele decenii ale secolului al XVII-lea, în localitatea Dușești din părinți care se trăgeau din localitatea învecinată Topa de Sus, a trăit până în jurul anului 1700. În Cotiglet a îndeplinit funcția de preot. Se cunoaște faptul
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
biserică a schitului. Aflată într-un cadru natural aparte, într-o pădure situată la aproximativ 15 km nord de orașul Aleșd, biserica își îndeplinește pe mai departe rolul important pentru care, de altfel, a și fost edificată. Noua listă a monumentelor istorice înregistrează această biserică sub codul . Tradiția păstrată cu privire la biserica de lemn din Subpiatră spune că aceasta a fost cumpărată și adusă cu mai multe perechi de boi din Lugașu de Jos, sat aflat în apropiere, peste albia râului Crișul
Biserica de lemn din Subpiatră () [Corola-website/Science/319217_a_320546]
-
Cuza de la 1864, biserica de lemn din Șirineasa stă drept un martor prețios al eforturilor de emancipare și afirmare socială ale comunității. Semnificativ este și iconostasul sculptat filigran, a cărui vechime este neclară. Nu este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, deși o merită cu prisosință. Vechile izvoare istorice surprind ridicarea bisericii de lemn din Șirineasa de către Constantin Brâncoveanu și a soției sale Maria, în partea lor de moșie, în anul 7202 al erei bizantine, 1694 al erei noastre. Moșia
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
în 1937, biserica de lemn a devenit filie și capelă de cimitir. În ultimele decenii a fost părăsită și lipsită de orice protecție demnă unui spațiu de spirit și cultură. Chiar dacă nu are încă recunoașterea oficială ea stă drept un monument istoric semnificativ local și regional. Biserica se află într-un proces de degradare, care se poate stopa, salvând pentru posteritate valențele sale istorice, arhitecturale și culturale exemplare și îndrăznețe. este ridicată din bârne de stejar, fățuite, încheiate în cheotori bisericești
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]