34,737 matches
-
filiu!” Invocarea aerului, focului divin, a vieții mistice sugerează În planul imaginarului o nostalgie de armoniile cerești, un dor de ascensiune pe care Heliade, printr-un transfer ușor de priceput, le pune la temeliile creației poetice. A scrie Înseamnă a urca spre starea adamiană a limbii, a face să vorbească lumina și a pune vorbirii, cum zice tot el, o lumină. Această lumină nu poate fi, În planul profan al filologiei, decît latinitatea. Starea adamiană a limbii este aceea din preajma limbii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ei predilect este privirea. Privirea dintîi, matinală, inocentă și privirea din urmă, bolnavă, corupătoare, aceea ce confundă natura cu arta și se hrănește cu clișeele cele mai uzate ale poeziei. * Cu Legendele istorice, Basmele, Macedonele, Bolintineanu coboară pe uscat și urcă spre nord. Părăsește lumea Bosforului. Nu-și părăsește temele (Îndeosebi tema erotică), Însă În sfera imaginației lui intră, acum, alt peisaj și, normal, alte subiecte. Desconsiderînd poemele dintîi, critica tradițională a lăudat blestemele și ritmurile iuți ale baladelor. Acestea sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui se află doar acea „cămară de misteri” la care suavul Bolintineanu nu obosește să viseze... Pereche, sînii ascund o vale făgăduitoare de mari delicii. Tresărind, ei comunică emoția interioară. Mișcarea grațioasă, abia perceptibilă, a sinilor este semnul că simțurile urcă spre beție, iar poezia spre senzualitate. „Deschiderea” sinului are consecințe profunde: universul material delirează, Îndrăgostitul intră În starea de răsfăț și, sub puterea ei, se hotărăște pentru actul suprem: răpirea, căci: „Îți deschid frumosul sîn... ........................................... Fericit cel ce răpește Tinerele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Gheorghe Asachi: Soția la modă. Poemul are un caracter mai apăsat programatic: „iar eu zic: c-o moldovancă, să rămîn tot moldovan!”... Junele boier se plînge altuia de soția ce-a deprins noua modă europeană. Ea nu vrea să se urce Într-o caretă „pe resoare”, vrea caretă pe arcuri. O apucă des „istericalele” și, cînd acceptă să plece la moșie, pune În trăsură o Întreagă uzină cosmetică: „cutii, o tualetă, un vazon cu floricele, săculețe, gavanoase, cutii cu două capele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Însuși un pățit și, dacă dăm crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct, În viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua cununiei și, ca să-și recapete drepturile, Pann urcă de mai multe ori Dealul Mitropoliei: „Arătînd la judecată Că ea pe alt a voit Și cu mine cununată Cu minciuni s-a pomenit. Judecata porni silă Cu bici a o-nfricoșa, GÎndind că va prinde milă Asupra mea ea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este contractat tonic; produce o rezistență la curgere care este mică dar suficientă pentru a devia bila secretată în vezicula biliară. In cursul golirii vezicii biliare are loc o reducere a tonusului sfincterului Oddi și o contracție peristaltică ritmică ce urcă până la sfincterul Oddi. Au loc contracții peristaltice anterograde și retrograde. Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în duoden. Evacuarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un grad mai mare de detaliu (fig. 92). Artera renală se divide în mai multe artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fig. 102). La vârful ansei filtratul este izoton cu mediul, la valoarea de 1200 mOsm/l. Partea inferioară a ramului ascendent al ansei are permeabilitate mare pentru Na și Cl, moderată pentru uree și este practic impermeabilă pentru apă. Pe măsură ce urcă spre regiunile mai puțin concentrate ale medularei, Na+ și Clvor difuza pasiv prin membrană. Segmentul gros al ansei, care începe cam la jumătatea superioară a ansei și se continuă cu tubul contort distal este alcătuit dintr-un epiteliu cilindric unistratificat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
-și lua viața. E împiedicat însă de moartea neprevăzută a unui cunoscut ("băiat potolit"), al cărui cadavru tocmai atunci se întâmplase să fie scos din apă. Priveliștea leșului "ciugulit de gângănii", descris cu minuție naturalistă ("furnicile și începură să se urce pe picioare și pe pântece; câteva făcuseră din buric un mușuroi; una cerca să pătrundă sub pleoapa trasă, iar alta și pătrunsese în nara plină de noroi"), îl înspăimântă pe virtualul sinucigaș, care ajunge să-și regrete intenția necugetată și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cătă spre Repedea; nici urmă de pod; sub picioare, hâdă, se căsca prăpastia râpei". Cu moartea în suflet, Eminescu părăsește orașul tinereților sale, își ia rămas bun de la Creangă (într-o scenă melodramatică, în care plâng amândoi abundent) și se urcă în tren, căutând-o iar pe Veronica imaginară. La atât se rezumă, de fapt, "subiectul" romanului, semn că inventivitatea epică a prozatorului se limitează tot la imaginarea convențională de scene și situații (melo)dramatice, în marginea documentului, pe fondul confruntării
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Strada se termina, înainte de a urca pe pod, cu o micuță prăvălie care vindea bragă și dulciuri, mai ales copiilor în trecerea lor spre școală și țăranilor veniți la târg. Ceea ce-mi amintesc eu și încep să reconstitui cât mai veridic despre Tache, Ianke și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
în care „m” este în poziție inițială: → cuvinte monosilabice: mie moș mor măr mai miel mac mal moț → cuvinte bisilabice: mama mâna medic mura mere mâner masă mare mata 39 → cuvinte în care „m” este final: săpăm zidim sunam salam urcăm cântam uram lacom tărâm → cuvinte în care „m” este median: amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume Complicarea jocului: Se va realiza reprezentarea grafică conform specificului metodei analitico-sintetice descrisă în perioada preabecedară. ¾ „REPETA DUPĂ MINE ȘI SPUNE CE
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
brebenel. „Sunt copilul primăverii, vin cu primele miresme port și nume de fetica!” suspina brândușa mică. De la mine-și ia culoarea marea, cerul necuprins! Dintr-un colț, o viorea Suspina de fericire, Măi aprinsă că o stea, Soarele pe cer urcând, Le surâde cald și blând. Luna martie Martie-a venit Zăpadă se topește Prin grădini acum Iarbă se ivește. Dragii de copii, Veseli și zglobii, Poartă mărtișoare Cruci și inimioare. Micul ghiocel Că un clopoțel Alb și frumușel Răsare și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ducu și cu Dinu Dau de două ori pe zi Dura, dura prin grădină Două mingi portocalii. Față fierarului Fănică, Face fasole făcăluita. Fără foc și fără fum, Fiindcă focul face fum. Încărcat cu-n sac de cas Un măgar urca pe coasta Să se ducă la orașCând gonit de vreo năpasta, Coborând hai-hui urcușul, Sare-n drum un iepuraș! Se oprește măgărușul Și sfârșit de-atâta cale, Zice cumpănindu-și sacul Greu la deal! Ba -i greu la vale, Că
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite, cu bivoli sălbatici, turme de bizoni, șamani, șerpi, șoimi irochezi și alte păsări exotice, între care se distinge, fioros, Marele Eagle, ce „urcă spre piscuri semețe, / Ciocul plin de pești și de șerpi să și-l șteargă de stânci”. Nu rareori, contemplația și confesiunea au ca suport o reflexivitate fără accent personal, fără relief. SCRIERI: Drum prin zodii, București, 1938; Cer troglodit, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
Tudor Teodorescu-Braniște, apărând pozițiile unui raționalism nedogmatic, ale democrației de tip occidental și combătând sistematic totalitarismul fascist, ca și pe cel comunist. Revista era strâns legată de marele ziar independent „Adevărul” și continua o mai veche tradiție, ale cărei origini urcau spre finele secolului al XIX-lea, prin „Adevărul literar” (1893-1895), „Adevărul ilustrat” (1895-1897) și „Adevărul de joi” (1898-1899). Tradiția democrată, simpatia pentru popor, pentru „talpa țării”, spiritul antidogmatic al acestor reviste se vor regăsi peste două decenii la A. l.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
dreaptă și înaltă, orice preocupare idealistă sunt chemate de noi cu căldură și vor fi primite frățește cu brațele și cu inimile deschise” (Cealaltă Renaștere). Revista avea patru pagini, care vor spori cu timpul, ajungând în 1937 la 18. Tirajul urcă până la cifra, enormă pentru acei ani, de 20 000 de exemplare, ceea ce făcea din ea „cea mai răspândită din publicațiile culturale”, cum consemna după un an de la apariție Emil D. Fagure. Acestuia îi succedă la conducere dramaturgul A. de Herz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
16). Ideea inițială a bibliotecii are o latură poetică: autorii leagă conceptul general de funcțiunea clădirii. Acoperișul amplu este văzut ca o foaie de hârtie fixată Într-un capăt și prinsă cu o pioneză Într-un singur punct. Spațiul verde urcă peste acoperișul clădirii, golul obținut dedesubt fiind chiar biblioteca propriu-zisă. Conul, pioneza care străpunge platforma Înclinată a acoperișului verde, constituie un reper În peisaj și este simbolul tehnologiei. Acest tip de arhitectură este determinat de trăsăturile de bază ale terenului
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
răsar din apă generând un peisaj încântător. De pe Muntele Corcovado, Statuia impresionantă a lui Iisus Hristos privește protector orașul oferind o vedere spectaculoasă asupra Golfului Guanabara pe care o savurează toți turiștii care ajung aici. Numărul turiștilor care aleg să urce aici este de peste 300.000 pe an. Statuia lui Iisus Hristos este inclusă în lista Celor 7 minuni ale lumii de azi, iar pentru orașul Rio de Janeiro, este cu siguranță un simbol cunoscut pe întreg mapamondul, reprezentând în același
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
să fie în realitate altceva. O simplă inițiere în cea de-a patra dimensiune (un continuum spațio-temporal) de-a dezvălui Dealul drept altceva. Spectaculoasa idee o intuiește și un alt personaj al cărții. ,,Ciudat, chiar ciudat de tot, mormăi Leo. Urc de două zile și dealul la fel, urcă. Poate nici nu-i deal ci un simplu urcuș care urcă, forma pipăibilă a încăpățânării mele de a urca"69. Urcând dealul, el urcă odată cu tine... Chiar autorul romanului, prin mijlocirea primarului
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în cea de-a patra dimensiune (un continuum spațio-temporal) de-a dezvălui Dealul drept altceva. Spectaculoasa idee o intuiește și un alt personaj al cărții. ,,Ciudat, chiar ciudat de tot, mormăi Leo. Urc de două zile și dealul la fel, urcă. Poate nici nu-i deal ci un simplu urcuș care urcă, forma pipăibilă a încăpățânării mele de a urca"69. Urcând dealul, el urcă odată cu tine... Chiar autorul romanului, prin mijlocirea primarului Gheorghe Uium, sugerează că Dealul ar fi o
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dezvălui Dealul drept altceva. Spectaculoasa idee o intuiește și un alt personaj al cărții. ,,Ciudat, chiar ciudat de tot, mormăi Leo. Urc de două zile și dealul la fel, urcă. Poate nici nu-i deal ci un simplu urcuș care urcă, forma pipăibilă a încăpățânării mele de a urca"69. Urcând dealul, el urcă odată cu tine... Chiar autorul romanului, prin mijlocirea primarului Gheorghe Uium, sugerează că Dealul ar fi o amintire din viitor lăsată de semenii noștri întru rațiune ,,...dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și un alt personaj al cărții. ,,Ciudat, chiar ciudat de tot, mormăi Leo. Urc de două zile și dealul la fel, urcă. Poate nici nu-i deal ci un simplu urcuș care urcă, forma pipăibilă a încăpățânării mele de a urca"69. Urcând dealul, el urcă odată cu tine... Chiar autorul romanului, prin mijlocirea primarului Gheorghe Uium, sugerează că Dealul ar fi o amintire din viitor lăsată de semenii noștri întru rațiune ,,...dintr-o galaxie ștearsă din memorie..."70. ,,Lostul confirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
alt personaj al cărții. ,,Ciudat, chiar ciudat de tot, mormăi Leo. Urc de două zile și dealul la fel, urcă. Poate nici nu-i deal ci un simplu urcuș care urcă, forma pipăibilă a încăpățânării mele de a urca"69. Urcând dealul, el urcă odată cu tine... Chiar autorul romanului, prin mijlocirea primarului Gheorghe Uium, sugerează că Dealul ar fi o amintire din viitor lăsată de semenii noștri întru rațiune ,,...dintr-o galaxie ștearsă din memorie..."70. ,,Lostul confirmă că suntem, că
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cărții. ,,Ciudat, chiar ciudat de tot, mormăi Leo. Urc de două zile și dealul la fel, urcă. Poate nici nu-i deal ci un simplu urcuș care urcă, forma pipăibilă a încăpățânării mele de a urca"69. Urcând dealul, el urcă odată cu tine... Chiar autorul romanului, prin mijlocirea primarului Gheorghe Uium, sugerează că Dealul ar fi o amintire din viitor lăsată de semenii noștri întru rațiune ,,...dintr-o galaxie ștearsă din memorie..."70. ,,Lostul confirmă că suntem, că aparținem Marii Civilizații
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]