KorAP: Find »[drukola/base=amestec & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1366 1367 1368 ...1482 >

37,045 matches

Corola-website/Law/85324_a_86111

unui amestec ternar de fibre, la analiza amestecului ternar, se aplică în mod obișnuit valorile indicate folosite în metodele de analiză a amestecurilor binare de fibre. Având în vedere că în toate cele patru variante ale analizei chimice cantitative a amestecurilor ternare de fibre au fost prevăzute două dizolvări (folosind două eșantioane diferite - în primele trei variante - și un singur eșantion - în cazul celei de-a patra variante) și presupunând că E1 și E2 reprezintă precizia celor două metode pentru analiza

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
ternare de fibre au fost prevăzute două dizolvări (folosind două eșantioane diferite - în primele trei variante - și un singur eșantion - în cazul celei de-a patra variante) și presupunând că E1 și E2 reprezintă precizia celor două metode pentru analiza amestecurilor binare, precizia rezultatelor pentru fiecare component este ilustrată în tabelul următor: Variante Fibra componentă 1 2 și 3 4 a b c E1 E2 E1+ E2 E1 E1+ E2 E2 E1 E1+ E2 E1+ E2 Dacă se folosește cea de-

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
Se dau rezultatele individuale și media aritmetică, fiecare cu exactitate de o zecimală. V.4. De câte ori este posibil, se precizează pentru fiecare component precizia metodei, calculată în conformitate cu tabelul de la pct. IV. ANEXA II EXEMPLE DE CALCULARE A PROCENTELOR COMPONENȚILOR ANUMITOR AMESTECURI TERNARE DE FIBRE FOLOSIND UNELE DIN VARIANTE DESCRISE LA PCT. I.8.1 DIN ANEXA I Se consideră un amestec de fibre a cărui analiză calitativă a relevat următoarele componente: 1. lână cardată, 2. poliamidă, 3. bumbac nealbit. VARIANTA 1

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
pentru fiecare component precizia metodei, calculată în conformitate cu tabelul de la pct. IV. ANEXA II EXEMPLE DE CALCULARE A PROCENTELOR COMPONENȚILOR ANUMITOR AMESTECURI TERNARE DE FIBRE FOLOSIND UNELE DIN VARIANTE DESCRISE LA PCT. I.8.1 DIN ANEXA I Se consideră un amestec de fibre a cărui analiză calitativă a relevat următoarele componente: 1. lână cardată, 2. poliamidă, 3. bumbac nealbit. VARIANTA 1 Folosind această variantă, în care se iau două eșantioane diferite și se îndepărtează un component (a = lână) prin dizolvare din

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
poliamidă + bumbac): (r1) = 1,4166 g; 3. Masa uscată a celui de-al doilea eșantion după tratarea prealabilă: (m2) = 1,8000 g; 4. Masa uscată a reziduului obținut după tratarea cu acid formic (lână + bumbac): (r2) = 0,9000 g. Tratarea amestecului cu soluție alcalină de hipoclorit de sodiu nu determină nici o pierdere de masă a fibrei de poliamidă, în timp ce bumbacul pierde 3%, astfel încât d1 = 1,0 și d2 = 1,03. Tratarea cu acid formic nu determină pierderi de masă în cazul

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
d3 = d4 = 1,0. Dacă în formula de la pct. I.8.1.1. din anexa I se introduc valorile obținute în urma analizei chimice și factorii de corecție, se obține următorul rezultat: (lână) (poliamidă) (bumbac). Procentele diferitelor fibre pure uscate din amestec sunt următoarele: Lână 10,30% Poliamidă 50,00% Bumbac 39,70% Aceste procente trebuie corectate conform formulelor indicate la pct. I.8.2. din anexa I, pentru a ține seama de reprizele convenționale și de factorii de corecție pentru pierderile

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
lână cardată 17,0%, poliamidă 6,25% și bumbac 8,5%. De asemenea, este menționată pierderea de masă a bumbacului nealbit în urma tratării prealabile cu eter de petrol și apă, care este de 4%. Astfel: (lână) (poliamidă) (bumbac). Așadar, compoziția amestecului este următoarea: Poliamidă 48,4% Bumbac 40,6%. Lână 11,0% 100%. VARIANTA 4 Se consideră un amestec de fibre pentru care analiza calitativă a relevat prezența următoarelor componente: lână cardată, viscoză și bumbac nealbit. Presupunând că se folosește varianta

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
a bumbacului nealbit în urma tratării prealabile cu eter de petrol și apă, care este de 4%. Astfel: (lână) (poliamidă) (bumbac). Așadar, compoziția amestecului este următoarea: Poliamidă 48,4% Bumbac 40,6%. Lână 11,0% 100%. VARIANTA 4 Se consideră un amestec de fibre pentru care analiza calitativă a relevat prezența următoarelor componente: lână cardată, viscoză și bumbac nealbit. Presupunând că se folosește varianta 4, adică se îndepărtează succesiv două componente ale amestecului dintr-un singur eșantion, se obțin următoarele rezultate: 1

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
Lână 11,0% 100%. VARIANTA 4 Se consideră un amestec de fibre pentru care analiza calitativă a relevat prezența următoarelor componente: lână cardată, viscoză și bumbac nealbit. Presupunând că se folosește varianta 4, adică se îndepărtează succesiv două componente ale amestecului dintr-un singur eșantion, se obțin următoarele rezultate: 1. Masa uscată a eșantionului după tratare prealabilă: (m1) = 1,6000 g; 2. Masa uscată a reziduului obținut după prima tratare prealabilă cu soluție alcalină de hipoclorit de sodiu (viscoză + bumbac): (r1

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
chimică și factorii de corecție corespunzători, se obțin următoarele rezultate: (viscoză) (bumbac) (lână). Așa cum s-a indicat deja pentru varianta 1, aceste procente trebuie corectate conform formulelor de la pct. I.8.2. din anexa I. (lână) (viscoză) (bumbac). Așadar, compoziția amestecului este următoarea: Viscoză 48,6% Bumbac 40,8% Lână 10,6% 100%. ANEXA III TABEL CU AMESTECURI TERNARE TIPICE CARE POT FI ANALIZATE FOLOSIND METODELE COMUNITARE DE ANALIZĂ A AMESTECURILOR BINARE (cu scop ilustrativ) Amestec nr. Fibre componente Varianta (1

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
deja pentru varianta 1, aceste procente trebuie corectate conform formulelor de la pct. I.8.2. din anexa I. (lână) (viscoză) (bumbac). Așadar, compoziția amestecului este următoarea: Viscoză 48,6% Bumbac 40,8% Lână 10,6% 100%. ANEXA III TABEL CU AMESTECURI TERNARE TIPICE CARE POT FI ANALIZATE FOLOSIND METODELE COMUNITARE DE ANALIZĂ A AMESTECURILOR BINARE (cu scop ilustrativ) Amestec nr. Fibre componente Varianta (1) Numărul metodei comunitare și reactivi primul component al doilea component al treilea component 1 lână sau păr

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
8.2. din anexa I. (lână) (viscoză) (bumbac). Așadar, compoziția amestecului este următoarea: Viscoză 48,6% Bumbac 40,8% Lână 10,6% 100%. ANEXA III TABEL CU AMESTECURI TERNARE TIPICE CARE POT FI ANALIZATE FOLOSIND METODELE COMUNITARE DE ANALIZĂ A AMESTECURILOR BINARE (cu scop ilustrativ) Amestec nr. Fibre componente Varianta (1) Numărul metodei comunitare și reactivi primul component al doilea component al treilea component 1 lână sau păr viscoză, cupro sau fibre modale bumbac 1 și/sau 4 2 (soluție alcalină

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
lână) (viscoză) (bumbac). Așadar, compoziția amestecului este următoarea: Viscoză 48,6% Bumbac 40,8% Lână 10,6% 100%. ANEXA III TABEL CU AMESTECURI TERNARE TIPICE CARE POT FI ANALIZATE FOLOSIND METODELE COMUNITARE DE ANALIZĂ A AMESTECURILOR BINARE (cu scop ilustrativ) Amestec nr. Fibre componente Varianta (1) Numărul metodei comunitare și reactivi primul component al doilea component al treilea component 1 lână sau păr viscoză, cupro sau fibre modale bumbac 1 și/sau 4 2 (soluție alcalină de hipoclorit de sodiu) și

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
primul component, folosind primul reactiv. (1) JO L 185, 16.08.1971, p. 16. (2) JO L 173, 31.07.1972, p.1. (3) Valorile lui d sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din directivele privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. (4) Valorile lui d sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din directivele privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. (5) Valorile lui d sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din directivele privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. (6

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
07.1972, p.1. (3) Valorile lui d sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din directivele privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. (4) Valorile lui d sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din directivele privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. (5) Valorile lui d sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din directivele privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. (6) De câte ori este posibil, d3 trebuie determinat în prealabil, prin metode experimentale. 2

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
analiză a amestecurilor binare. (4) Valorile lui d sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din directivele privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. (5) Valorile lui d sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din directivele privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. (6) De câte ori este posibil, d3 trebuie determinat în prealabil, prin metode experimentale. 2

jrc189as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85324_a_86111]
Corola-website/Law/85325_a_86112

Acid sulfuric 0,26 N. 3.2. Azbest tratat: la azbestul în cauză folosit cu un creuzet Gooch se adaugă aproximativ de 5 ori masa acidului clorhidric diluat (1 volum acid clorhidric, d: 1,19 +3 volume apă). Se fierbe amestecul timp de aproximativ 45 de minute, se lasă să se răcească și se filtrează printr-o pâlnie Büchner. Se spală reziduul, mai întâi cu apă până când acidul clorhidric dispare din apa de spălat și apoi cu acetonă (3.6). Se

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]
sau egal cu 200 000 UI/kg. 2. Principiul Proba este supusă unei reacții de hidroliză la cald, sub acțiunea unei soluții de hidroxid de potasiu în mediu de etanol și în prezența unui antioxidant sau în atmosferă de azot. Amestecul este extras cu 1,2-dicloretan. Extrasul se evaporă până la uscare și se tratează cu eter de petrol. Soluția este supusă cromatografiei pe o coloană de oxid de aluminiu (pentru produsele din grupul B, cromatografia este necesară numai în anumite cazuri

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]
o probă test, direct proporțională cu conținutul estimat de retinol, astfel: 0,1-1,0 g pentru concentrate (conținut peste 20 000 UI/ g); 3,0-5,0 g pentru preamestecuri (conținut între 400 și 20 000 UI/ g); 10-20 g pentru amestecuri minerale; 30 g pentru produse din grupul A. Proba test se introduce imediat într-un balon de 500 ml cu dop rodat. 5.2. Hidroliza și extracția 7 Se adaugă succesiv la proba test 40 ml etanol (3.1), 2

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]
o lună. 3.2. Acid sulfuric 0,2 N. 3.3. Bisulfit de sodiu, Na2S2O5, pur. 3.4. Soluție de fericianură de potasiu 20 % (p/v) p.a. 3.5. Soluție de hidroxid de potasiu 25 % (p/v) p.a. 3.6. Amestec oxidant: se amestecă 2 ml soluție de fericianură de potasiu (3.4) cu 48 ml soluție de hidroxid de potasiu (3.5). Acest amestec nu poate fi păstrat mai mult de 4 ore. 3.7. Izobutanol p.a. 3.8. Soluție

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]
p/v) p.a. 3.5. Soluție de hidroxid de potasiu 25 % (p/v) p.a. 3.6. Amestec oxidant: se amestecă 2 ml soluție de fericianură de potasiu (3.4) cu 48 ml soluție de hidroxid de potasiu (3.5). Acest amestec nu poate fi păstrat mai mult de 4 ore. 3.7. Izobutanol p.a. 3.8. Soluție de acetat de sodiu 2,5 N. 3.9. Preparat multienzimatic conținând protează, fosfatază și amilază (de exemplu, Clarase). 3.10. Etanol 96 % (v

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]
probă) Se introduc 5 ml din filtratul A într-un tub de centrifugare (4.2) și 5 ml din filtratul B într-un alt tub (4.2). 5.2. Oxidarea Se adaugă soluțiilor T, A și B 5 ml de amestec oxidant (3.6) și, după un minut, 10 ml izobutanol (3.7). Se închid tuburile și se agită puternic timp de 5 secunde. Se lasă deoparte un minut și se centrifughează pentru a separa straturile. Din fiecare tub se transferă

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]
diluată de acid metafosforic, este extrasă cu cloroform. Faza lichidă se tratează cu o soluție de 2,6-diclorofenol-indofenol pentru a transforma acidul ascorbic în acid dehidroascorbic și apoi cu o soluție de 2,4-dinitrofenilhidrazină. Hidrazona formată este extrasă cu un amestec de acetat de etil, acid acetic glacial și acetonă. Soluția este cromatografiată pe o coloană de gel de siliciu, eluatul este evaporat până la uscare, iar reziduul este dizolvat în acid sulfuric diluat. Densitatea optică a soluției se măsoară cu ajutorul spectrofotometrului

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]
ml acid sulfuric (25 ml acid sulfuric p.a., d:1,84, diluat prin completare cu apă până la 100 ml). Păstrată la rece, această soluție este activă timp de o săptămână. 3.7. Azot, sau 3.8. Anhidridă carbonică. 3.9. Amestec de acetat de etil p.a./acid acetic glacial/acetonă: 96/2/2 în volum. 3.10. Amestec de diclormetan p.a./acid acetic glacial: 97/3 în volum. 3.11. Gel de siliciu, granulometrie: 0,05-0,2 mm. 3.12. Gel

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]
100 ml). Păstrată la rece, această soluție este activă timp de o săptămână. 3.7. Azot, sau 3.8. Anhidridă carbonică. 3.9. Amestec de acetat de etil p.a./acid acetic glacial/acetonă: 96/2/2 în volum. 3.10. Amestec de diclormetan p.a./acid acetic glacial: 97/3 în volum. 3.11. Gel de siliciu, granulometrie: 0,05-0,2 mm. 3.12. Gel de siliciu H cu diviziuni Stahl pentru cromatografia în strat subțire. 3.13. Acid sulfuric diluat: se

jrc190as1973 by Guvernul României (1973) [Corola-website/Law/85325_a_86112]