35,068 matches
-
INTRARE A CIRCUITELOR BALAST-LAMPĂ PENTRU UN TIP DE BALAST DAT Randamentul energetic al circuitului balast-lampă este determinat de puterea maximă la intrarea în circuit. Această valoare depinde de puterea lămpii și de tipul de balast; de aceea, puterea maximă a circuitului balast-lampă a unui balast dat este definit ca puterea maximă a circuitului balast-lampă, cu diferite niveluri pentru fiecare putere a lămpii și pentru fiecare tip de balast. Termenii folosiți în prezenta anexă corespund definițiilor din standardul european EN 50294 al
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
al circuitului balast-lampă este determinat de puterea maximă la intrarea în circuit. Această valoare depinde de puterea lămpii și de tipul de balast; de aceea, puterea maximă a circuitului balast-lampă a unui balast dat este definit ca puterea maximă a circuitului balast-lampă, cu diferite niveluri pentru fiecare putere a lămpii și pentru fiecare tip de balast. Termenii folosiți în prezenta anexă corespund definițiilor din standardul european EN 50294 al Comitetul european de standardizare electrotehnică din decembrie 1998. ANEXA III PRIMA FAZĂ
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
fiecare putere a lămpii și pentru fiecare tip de balast. Termenii folosiți în prezenta anexă corespund definițiilor din standardul european EN 50294 al Comitetul european de standardizare electrotehnică din decembrie 1998. ANEXA III PRIMA FAZĂ Puterea maximă de intrare a circuitelor balast-lampă exprimată în W este precizată în următorul tabel: Categoriede balast Puterealămpii Putere maximă de intrarea circuitelor balast-lampă 50 Hz HF 1 15 W 13,5 W 25 W 18 W 16 W 28 W 30 W 24 W 40
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
din standardul european EN 50294 al Comitetul european de standardizare electrotehnică din decembrie 1998. ANEXA III PRIMA FAZĂ Puterea maximă de intrare a circuitelor balast-lampă exprimată în W este precizată în următorul tabel: Categoriede balast Puterealămpii Putere maximă de intrarea circuitelor balast-lampă 50 Hz HF 1 15 W 13,5 W 25 W 18 W 16 W 28 W 30 W 24 W 40 W 36 W 32 W 45 W 38 W 32 W 47 W 58 W 50 W
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
W 31 W 28 W 25 W 38 W 38 W 34 W 47 W Atunci când un balast este conceput pentru o lampă care se intercalează între două valori indicate în tabelul de mai sus, puterea maximă de intrare a circuitelor balast-lampă se calculează prin interpolarea liniară între cele două valori ale puterii maxime de intrare pentru cele două puteri ale lămpii care sunt cele mai apropiate în tabel. Astfel, dacă balastul unei lămpi din categoria 1 este evaluat pentru o
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
maxime de intrare pentru cele două puteri ale lămpii care sunt cele mai apropiate în tabel. Astfel, dacă balastul unei lămpi din categoria 1 este evaluat pentru o lampă de 48 W la 50 Hz, puterea maximă de intrare a circuitului balast-lampă este calculată astfel: 47 + (48 - 38) * (70 - 47)/(58 - 38) = 58,5 W ANEXA IV A DOUA FAZĂ Categorie de balast Puterea lămpii Putere maximă de intrarea circuitelor balast-lampă 50 Hz HF 1 15 W 13,5 W 23
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
de 48 W la 50 Hz, puterea maximă de intrare a circuitului balast-lampă este calculată astfel: 47 + (48 - 38) * (70 - 47)/(58 - 38) = 58,5 W ANEXA IV A DOUA FAZĂ Categorie de balast Puterea lămpii Putere maximă de intrarea circuitelor balast-lampă 50 Hz HF 1 15 W 13,5 W 23 W 18 W 16 W 26 W 30 W 24 W 38 W 36 W 32 W 43 W 38 W 32 W 45 W 58 W 50 W
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
W 29 W 28 W 25 W 36 W 38 W 34 W 45 W Atunci când un balast este conceput pentru o lampă care se intercalează între două valori indicate în tabelul de mai sus, puterea maximă de intrare a circuitelor balast-lampă se calculează prin interpolarea liniară între cele două valori de putere maximă de intrare pentru cele două puteri ale lămpii care sunt cele mai apropiate în tabel. Astfel, dacă balastul unei lămpi din categoria 1 este evaluat pentru o
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
maximă de intrare pentru cele două puteri ale lămpii care sunt cele mai apropiate în tabel. Astfel, dacă balastul unei lămpi din categoria 1 este evaluat pentru o lampă de 48 W la 50 Hz, puterea maximă de intrare a circuitului balast-lampă este calculată astfel: 45 + (48 - 38) * (67 - 45)/(58 - 38) = 56 W 1 JO C 274, 28.09.1999, p. 10. 2 JO C 368, 20.12.1999, p. 11. 3 Avizul Parlamentului European din 20 ianuarie 2000 (nepublicat
jrc4601as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89767_a_90554]
-
interval de 15 %; - numărul de cilindri al motoarelor dotate cu dispozitive de post-tratare. 8.1.4. Metoda de aspirare a aerului atmosferic/supraalimentat 1 8.1.5. Tipul și conceperea camerei de combustie: - cameră de precombustie; - cameră turbionară; - cameră cu circuit deschis. 8.1.6. Configurația, dimensiunile și numărul supapelor și orificiilor: - capătul cilindrului; - peretele cilindrului; - carterul motorului. 8.1.7. Sistem de alimentare cu carburant: - injector cu pompă; - pompă în linie; - pompă de distribuție; - element unic; - injector de unitate. 8
jrc4576as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89742_a_90529]
-
România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită. Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990. Bancnotele sunt prezentate în ordinea lansării pe piață. Au apărut, în ordine, bancnotele de 500 lei (1991
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, de calitate „proof”, pentru colecționare, cu valoare nominală de 200 lei, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. La 25 iunie 2012, Banca Națională a României pune în circulație o
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
în văile râurilor Sâmbre și Meuse, valonii belgieni au pus bazele uneia dintre cele mai importante regiuni industriale și minere din Europa. Pentru a scurtă calea până la Marea Nordului și pentru că Antwerpen (Anvers), importantul oraș belgian, să poată fi introdus în circuitul navigabil al râului Meuse, valonii au construit Canalul Albert. Acesta unește portul din Antwerpen (Anvers) cu portul din Maastricht în Olanda. Convenția dintre Belgia și Olanda, semnată la 12 mai 1863, a stabilit statulul internațional al râului Meuse și a
Meuse () [Corola-website/Science/297334_a_298663]
-
ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, de calitate „proof”, pentru colecționare, cu valoare nominală de 200 lei, dedicată aniversării urcării pe tron a voievodului Mircea cel Bătrân.
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Wolfgang von Trips, Jochen Rindt, Ronnie Peterson, Gilles Villeneuve sau Ayrton Senna. Un Mare Premiu este extins pe durata a trei zile, timp în care au loc "antrenamentele libere", "sesiunea de calificări" și "cursa" propriu-zisă. Întrecerea are loc doar pe circuite special amenajate pentru curse și care sunt închise circulației publice. Antrenamentele libere au loc vinerea (două sesiuni) și sâmbăta (o sesiune). Cele două sesiuni de vineri durează 90 de minute, iar sesiunea de sâmbătă 60. În timpul lor piloții au dreptul
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
care sunt închise circulației publice. Antrenamentele libere au loc vinerea (două sesiuni) și sâmbăta (o sesiune). Cele două sesiuni de vineri durează 90 de minute, iar sesiunea de sâmbătă 60. În timpul lor piloții au dreptul să parcurgă câte ture de circuit doresc. În timpul sesiunilor de vineri echipele pot nominaliza un al treilea pilot pe lângă cei doi "de cursă", dar nu pot folosi mai mult de două monoposturi simultan. Sesiunea de calificări are loc sâmbăta după-amiaza, iar scopul ei este de a
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
iar scopul ei este de a stabili grila de start pentru cursa de duminică. Sesiunea durează aproximativ o oră și este împărțită în trei etape. În "prima etapă" - care durează douăzeci de minute - participă toți piloții, numărul de tururi de circuit pe care aceștia îl parcurg fiind nelimitat. În clasamentul etapei se ține cont de cel mai rapid tur parcurs de fiecare pilot în parte. La finalul celor douăzeci de minute șapte piloți, cei cu cei mai slabi șapte timpi, sunt
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
de start. A "doua etapă" a sesiunii de calificări ține cincisprezece minute, la ea participând doar cei șaptesprezece piloți rămași, timpii obținuți în prima etapa fiind șterși. Din nou fiecare pilot are dreptul la un număr nelimitat de ture de circuit, iar la finalul acestei etape ultimii șapte piloți ai clasamentului de etapă - fiecare pilot intră în acest clasament cu cel mai bun timp al său - sunt eliminați, ei urmând să ocupe locurile 11 - 17 pe grila de start. În fine
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
cu semnale luminoase care se află în cockpit, în zona volanului. Lumina roșie înseamnă că antrenamentul, sesiunea de calificări sau după caz cursa au fost oprite, iar pilotul este obligat să se retragă la boxe, lumina galbenă înseamnă pericol pe circuit, orice depășire fiind interzisă, iar lumina verde înseamnă că totul e în regulă. Restul steagurilor rămân neschimbate, ele fiind după cum urmează: Numărul de Mari Premii dintr-un sezon nu a fost fix de-a lungul anilor. Doar șapte curse au
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
au avut loc două Mari Premii, iar unul din ele a fost numit Marele Premiu al Europei. Marile Premii, unele dintre ele există înainte de a se inaugura Campionatul Mondial de Formula 1, nu sunt găzduite în fiecare an pe același circuit. Marele Premiu al Marii Britanii, de exemplu, deși a fost găzduit până în 1950 de același circuit, a alternat între anii 1963 și 1986 între Brands Hatch și Silverstone. Singura cursă care a fost introdusă în calendar în fiecare sezon este Marele
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
al Europei. Marile Premii, unele dintre ele există înainte de a se inaugura Campionatul Mondial de Formula 1, nu sunt găzduite în fiecare an pe același circuit. Marele Premiu al Marii Britanii, de exemplu, deși a fost găzduit până în 1950 de același circuit, a alternat între anii 1963 și 1986 între Brands Hatch și Silverstone. Singura cursă care a fost introdusă în calendar în fiecare sezon este Marele Premiu al Italiei. Întrecerile au avut loc exclusiv pe circuitul de la Monza, cu o singură
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
găzduit până în 1950 de același circuit, a alternat între anii 1963 și 1986 între Brands Hatch și Silverstone. Singura cursă care a fost introdusă în calendar în fiecare sezon este Marele Premiu al Italiei. Întrecerile au avut loc exclusiv pe circuitul de la Monza, cu o singură excepție: în 1980 Marele Premiu al Italiei a fost găzduit la circuitul de la Imola, gazdă a Marelui Premiu al Statului San Marino până în 2006. Una dintre cele mai noi curse în calendarul competițional, găzduită în
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
Silverstone. Singura cursă care a fost introdusă în calendar în fiecare sezon este Marele Premiu al Italiei. Întrecerile au avut loc exclusiv pe circuitul de la Monza, cu o singură excepție: în 1980 Marele Premiu al Italiei a fost găzduit la circuitul de la Imola, gazdă a Marelui Premiu al Statului San Marino până în 2006. Una dintre cele mai noi curse în calendarul competițional, găzduită în Bahrain, este primul Mare Premiu din Orientul Mijlociu cu un circuit foarte avansat din punct de vedere tehnologic
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
Premiu al Italiei a fost găzduit la circuitul de la Imola, gazdă a Marelui Premiu al Statului San Marino până în 2006. Una dintre cele mai noi curse în calendarul competițional, găzduită în Bahrain, este primul Mare Premiu din Orientul Mijlociu cu un circuit foarte avansat din punct de vedere tehnologic construit în plin deșert. Împreună cu noile curse din China și Turcia, Marele Premiu al Bahrainului oferă noi oportunități de dezvoltare a francizei Formula 1, în timp ce noile sale dotări ridică ștacheta pentru celelalte circuite
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
circuit foarte avansat din punct de vedere tehnologic construit în plin deșert. Împreună cu noile curse din China și Turcia, Marele Premiu al Bahrainului oferă noi oportunități de dezvoltare a francizei Formula 1, în timp ce noile sale dotări ridică ștacheta pentru celelalte circuite de pe glob. "Cu caractere aldine sunt piloții care au câștigat cel puțin un titlu mondial" "Cu caractere aldine sunt echipele care au câștigat cel puțin un titlu mondial la piloți sau constructori"
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]