37,049 matches
-
ȘI SFINȚINDU-SE DIN NOU LA 27 FEBRUARIE 1938. LUCRĂRIRE S-AU EXECUTAT DUPĂ PLANUTILE ARHITECTULUI PAUL SMĂRĂNDESCU, CU CHELTUIALA LUI ȘI A SOȚIEI SALE ELISABETA, NĂSCUTĂ C.P RĂDULESCU. În data de 9 decembrie 2008, s-a constatat că Monumentul de la Cimitirul Bellu al Familiei Arhitectului Paul Smărăndescu, realizat în 1929, conceput și semnat de Arhitectul Paul Smărăndescu, a fost vandalizat, în sensul că atât capacele din bronz ale celor două candele la stânga și la dreapta catafalcului, cât și o
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș datează din anul 1771 . Are hramul „Sfântul Dumitru”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Larga este atestată la 1593 ca domeniu al Cetății Gherla. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” se pare că a fost ridicată pe la 1604, întrucât incizia de deasupra ușii, confirmă pe la 1802 o reparație și nu o
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
dintre acestea. Împreună cu "la Conciergerie", "Capela Sfântă" este unul dintre vechile vestigii ale palatului regal din "Île de la Cité" care se întindea pe locul unde se află acum Palatul Justiției din Paris. În prezent, "Sfânta Capelă" este gerată de către Centrul Monumentelor Naționale din Franța, căruia i-a fost atribuită, cu titlu de donație prin "Hotărârea din 2 aprilie 2008". În medie, vreo 800.000 de vizitatori, de peste 40 de naționalități diferite, pășesc în fiecare an în acest monument gotic. Splendida "", capodoperă
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
gerată de către Centrul Monumentelor Naționale din Franța, căruia i-a fost atribuită, cu titlu de donație prin "Hotărârea din 2 aprilie 2008". În medie, vreo 800.000 de vizitatori, de peste 40 de naționalități diferite, pășesc în fiecare an în acest monument gotic. Splendida "", capodoperă a artei gotice, se află încorsetată între zidurile "Palatului Justiției". Unii autori consideră că ea marchează apogeul acestei arte. Planurile "Sfintei Capele" sunt probabil datorate lui Pierre de Montreuil, care a construit-o într-un timp record
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
, comuna Gârda de Sus, județul Alba, datează din secolul XIX (1825). Are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica a fost construită în anul 1825 de către Gligor Todor, ajutat de restul satului. Din zestrea bisericii fac parte și două icoane de la 1780 și 1798 pictate de Simion Silaghi, cel care a pictat și biserica de lemn din
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
altar al credinței în veșnicie a fost înălțat în centrul satului. De atunci, această bijuterie în lemn a fost uitată și doar vremelnicii căutători de comori tăinuite ale neamului i-au trecut cu pioșenie pragul șubrezit de ploi. În istoria monumentului, anul 1988 reprezintă momentul incontestabilei sale renașteri, prin strămutarea în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș, operație extrem de dificilă efectuată cu trudă și dăruire de către colectivul de specialiști ai Muzeului județean Argeș, cu cheltuiala episcopiei și cu blagoslovenia ierarhului Calinic Argeșeanul. În această
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
, localizată în satul Bărbălătești, comuna Valea Iașului, județul Argeș, a fost construită în anul 1801. Hramul bisericii este "Nașterea Sfâmtului Ioan Botezătorul" și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice LMI 2004 sub codul: . Comuna Valea Iașului este integrată în Regiunea Sud-Muntenia și se găsește în partea de nord - vest a județului Argeș, fiind formată din nouă sate: Bădila, Bărbălătești, Borovinești, Cerbureni, Mustățeșli, Ruginoasa, Ungureni, Valea Iașului, Valea Uleiului
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
Argeșului fiind P.S. Episcop Iosif Gafton, protoereu pr. Ghițu Vasile, preot paroh Banică Vasile prin osteneala și sârguința celor 60 de familii ale acestei enorii. S-a sfințit astăzi 1 iulie 1979 de către P.S. Episcop Vicar Gherasim Piteșteanu".” Biserica este monument istoric, construită în formă de corabie, compusă din altar, naos, pronaos și pridvor, cu o turlă închisă, așezată pe naos și pridvor, acoperită cu șiță. Corpul bisericii în suprafață de 67 mp (L = 15 m, l = 4,60 m), este
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
parohial este situat Parcul Parohial Sihăstria”, amenajat să servească și ca ,Școală de vară”, având împrejmuirea rustică, din bulumaci de salcâm și scândură de brad, prevăzut la sud și vest.cu portițe pentru acces. În incinta parcului este ridicat un monument în cinstea tuturor eroilor martiri din toate timpurile și din toate locurile, jertfiți pe câmpurile de luptă, în lagăre, în închisori, pentru apărarea țării, a credinței noastre strămoșești, întregirea neamului, slava sfintei lui Dumnezeu Biserici, pentru dreptatea, demnitatea și libertatea
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
, localizată în satul Valea Faurului, comuna Mușătești, județul Argeș, a fost construită în anul 1727. Hramul bisericii este "Sfinții Voievozi" și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice LMI 2004 sub codul: . Biserica Sfinții Îngeri este încă în cult, fapt căruia i se datorează nu numai dăinuirea, ci și șantierul de reparații, din 1997. Din pisania ce-i consemna înălțarea, a fost preluat, în cele de renovare
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
, comuna Vad, județul Cluj, a fost construită în anul 1671 și are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost recent renovată și prin strădaniile părintelui Iustin Marchiș, originar din satul Calna. Prima mențiune documentară a satului: 1325, cu numele Kalna. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, valoros monument istoric, datează
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost recent renovată și prin strădaniile părintelui Iustin Marchiș, originar din satul Calna. Prima mențiune documentară a satului: 1325, cu numele Kalna. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, valoros monument istoric, datează din anul 1671. Pe portalul ușii de la intrare a fost incizată inscripția: "„văleat 1671 i cra[li]e Arde[a]lu c[r]aiu Mihai Apafi”". Păstrează urme din pictura murală, realizată la o dată necunoscută. A fost restaurată
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
Păstrează urme din pictura murală, realizată la o dată necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este sprijinită de șase
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Instalarea puterii sovietice a fost însoțită de ucideri, deportări și colectivizare forțată. Monumentul victimelor regimului sovietic, situat în curtea Bisericii, include listele victimelor supuse represiunilor sovietice în 1940-1941, 1944-1553 (150 persoane), locuitorilor comunei Ciudei împușcați în anii 1944-1945 de către „miliția populară” (9 persoane) și locuitorilor comunei Ciudei dați dispăruți în perioada 1940-1946 (3
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
s-a produs și dezrădăcinarea lor din punct de vedere spritual și cultural, triburile din est fiind diferite de cele din vest. Cu toate revendicările pretinse de amerindieni, până în prezent guvernul american n-a luat nici o poziție cu privire la deportarea lor. Monumentul „"Trail of Tears"” a fost ridicat abia în 1987. „"Trail of Tears"“ se referă la forma camuflată în care legiutorii nord-americani au căutat să deporteze cu forța pe amerindienii cherokeezi. Drumul spre rezervație fiind numit de indieni „"Nunna daul Tsuny
Drumul lacrimilor () [Corola-website/Science/315564_a_316893]
-
Stadionul Municipal este un stadion din Brăila, construit în 1974 pe locul fostului stadion Vasile Roaită, situat în parcul Monument, iar principalul beneficiar este clubul CF Brăila. Cea mai importantă întrebuințare a arenei sunt partidele de fotbal, dar stadionul poate susținute și competiții naționale și europene de dirt-trak datorită pistei de care dispune, sau concerte. Stadionul Municipal din Brăila a
Stadionul Municipal (Brăila) () [Corola-website/Science/315560_a_316889]
-
majoritatea populației comunei Bobești era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. În sat se află o biserică construită în anul 1622. În capela de lângă biserică sunt 4 morminte ale familiei Medvedev. De asemenea, există un monument memorial pentru evreii uciși în sat și în Broscăuții Noi. În cimitirul satului este amplasat un obelisc comemorativ unde sunt înscriși soldații căzuți pe front în cel de-al doilea război mondial.
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]
-
cu același nume din județul Alba, a fost realizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, anul însemnat pe grinda susținătoare a tavanului cafasului fiind 1798. Biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul AB-II-m-A-00314 . Are 14,50 m lungime și 5,40 m lățime și prezintă stilul simplu hunedorean al bisericilor de lemn: navă, pronaos cu o clopotniță scundă, în interior altarul are o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
benevole pentru necesitatea săracei mănăstiri din satul Cioara, numită Plăișor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea , fiind nevoie să se înlocuiască, în satul Cioara, biserica veche, atestată de conscripția lui Bucow, cu 138 familii ortodoxe, se construiește, în cimitirul vechi, monumentul de astăzi, recuperându-se materialul lăcașului mănăstiresc, din nou stricat în 1788. Monumentul este astfel consemnat în pisanie : „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au făcut această sfântă biserică la anul 1798, fiind îndemnători Andrei Șuvaina, Gheorghe Socaciu, Teodor Șuvaina dascăl al
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
al XVIII-lea , fiind nevoie să se înlocuiască, în satul Cioara, biserica veche, atestată de conscripția lui Bucow, cu 138 familii ortodoxe, se construiește, în cimitirul vechi, monumentul de astăzi, recuperându-se materialul lăcașului mănăstiresc, din nou stricat în 1788. Monumentul este astfel consemnat în pisanie : „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au făcut această sfântă biserică la anul 1798, fiind îndemnători Andrei Șuvaina, Gheorghe Socaciu, Teodor Șuvaina dascăl al sfintei biserici” (scrisă pe o grindă a pronaosului); „popa Gheorghie” , (săpat pe o
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
deal, troița de forma obișnuită în Munții Apuseni, este sculptată cu rozete, pe umerași și în centru, și cu nervuri în frînghie pe brațe, ea depunând mărturie pentru arta cioplirii lemnului cu care fusese împodobit și lăcașul din Plăișor. În preajma monumentului, restaurat ultima dată în 1967, dăinuie stâlpii ciopliți ai Înălțării.
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
a determinat să se ocupe cu arta decorativă și cu arta veche românească și l-a ajutat să devină redactor la revista "Convorbiri Literare" la care Samurcaș se afla în grațiile conducătorilor junimiști ai publicației. Aplecarea lui Baltazar spre studiul monumentelor de artă medievală s-a datorat exclusiv lui Tzigara-Samurcaș, care prin prelegerile sale de istoria artelor, le-a insuflat studenților dragostea pentru trecutul și vestigiile României. Pictorul Baltazar a expus în mod constant, an de an, în cadrul expozițiilor pe care
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de articole laudative la adresa artistului și a decorațiunilor pe care acesta le-a făcut. În plus, l-a introdus ca redactor la revista "Convorbiri Literare", unde el se afla în grațiile conducătorilor junimiști ai publicației. Aplecarea lui Baltazar spre studiul monumentelor de artă medievală s-a datorat tot lui Tzigara-Samurcaș, profesor care le-a insuflat studenților prin prelegerile sale de istoria artelor dragostea pentru trecutul și vestigiile României. Tzigara-Samurcaș a fost de asemenea și printre primii profesori români care au semnalat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
unei vaste lucrări asupra vechei noastre picturi"”. Toate desenele pe care pictorul le-a făcut au o valoare de sine stătătoare datorată fineții execuției și dezvăluie calitățile de decorator ale artistului. Acesta a publicat în perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic intitulat "Frescurile de la Hurezi", bogat ilustrat, urma să fie publicat în trei părți în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". A publicat prima parte, partea a doua și a treia însă au rămas în manuscris, din cauza decesului prematur din data de 26 septembrie 1909. În activitatea publicistică pe care a practicat-o, Apcar Baltazar a fost preocupat într-un
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]