35,463 matches
-
această nouă rută. Deși guvernul francez a oferit un împrumut pentru a finanța această nouă rută în 1965 și experți iugoslavi au studiat și au crezut că acest proiect ar putea fi util, totuși nu a fost realizat niciodată. După independența statului Djibouti (1977), Franța a transferat proprietățile sale Guvernului din Djibouti, apărând astfel Căile Ferate Etio-Djiboutiene (prin 1982). În 2003 Comisia Europeană a pregătit un grant de 40 de milioane de euro pentru reabilitarea feroviară a căii ferate Djibouti-Etiopia. Datorită
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
aceste norme, precum și percepția de sine ca persoană de un anumit gen. Încă de la începuturile cercetării stereotipurilor de gen au fost identificate două mari grupuri de trăsături: grupul „competent”, asociat bărbaților, care include trăsături cum ar fi încrederea în sine, independența, controlul (tipul activ), și grupul expresiv-călduros, asociat femeilor, care include trăsături cum ar fi căldura, bunătatea, preocuparea pentru binele celorlalți (tipul empatic). Aceste trăsături reprezintă în mare parte și rezultatul percepțiilor de sine ale fiecărui gen în parte: bărbații se
Stereotip de gen () [Corola-website/Science/325272_a_326601]
-
În ordinul secret Flotei Combinate a Marinei japoneze Nr.1 din 1 noiembrie 1941, obiectivele campaniilor inițiale japoneze în războiul iminent au fost "(scoatere) britanicilor și americanilor din Indiile Olandeze Indiile și Filipine, (și) pentru a stabili o politică de independența economică și autoîntreținere." Imperiul din Japonia îndeplinit obiectivele sale strategice inițiale în primele șase luni ale războiului capturarând Filipinele, Thailanda, Malaezia, Singapore, Indiile de Est Olandeze, insula Waka, Insulele Gilbert, și Guam. Un obiectiv japonez a fost de a stabili
Campania din insulele Solomon () [Corola-website/Science/325296_a_326625]
-
resentiment, ostilitate, resemnare, „împlinire” (induse prin complexul Eva-Pandora); 2. pasiuni conservate, diminuate, caracterizate prin „sindromul bonsai”, teama femeilor de a se dezvolta, teama de nonconformism și 3. pasiuni autentice, cele ale „virginei” (femeii neatinse de legile patriarhale): forța emoțională, curajul, independența, dinamismul, integritatea, vitalitatea, excelența, prudența (înțelepciunea practică), temperanța. Daly resemnifică sensurile acestor concepte, întorcându-se la rădăcinile lor etimologice. Eticile materne se încadrează în familia eticilor virtuții. Ele accentuează mai puțin pe aspectele normative (“ce trebuie să fac”) și mai
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
economice, mână de lucru antrenată și resurse naturale însemnate. Principalele acțiuni militare au fost cea din 1811-1818, împotriva Arabiei wahhabite, apoi cea din 1820, în estul Sudanului, ambele victorioase. A urmat o a treia campanie, împotriva grecilor care luptau pentru independență, în care armata egipteană a colaborat cu puterea otomană. Campania s-a soldat cu înfrângerea navală de la Navarino (octombrie 1827), în fața forțelor navale anglo-franco-ruse. Urmează neînțelegeri cu puterea otomană, care nu își ținuse promisiunea ca, în schimbul ajutorului egiptean, să ofere
Muhammad Ali al Egiptului () [Corola-website/Science/325301_a_326630]
-
Vâlcilor. Călător prin istoria milenară a plaiurilor vâlcene, vol I, II, Râmnicu - Vâlcea, Editura Conphys, 2007, pag. 403). Pentru Obislavul propun și următoarea formă: Obi + Slavu = slavii de la Obi ( fluviu in vestul Siberiei, Federația Rusă). Contribuția grădiștenilor pentru Războiul de independență din 1877 a constat în jertfe umane ( 8 morți), sume de bani ( 281 lei și 78 bani), 9 care cu câte 4 boi rechiziționate, transporturi cu atelajele locuitorilor, etc.( Corneliu Tamaș, Petre Bardașu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu - Bălcești, Contribuția județului
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
jertfe umane ( 8 morți), sume de bani ( 281 lei și 78 bani), 9 care cu câte 4 boi rechiziționate, transporturi cu atelajele locuitorilor, etc.( Corneliu Tamaș, Petre Bardașu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu - Bălcești, Contribuția județului Vâlcea la susținerea războiului de independență, 1877 - 1878, Bălcești pe Topolog, 1977) Din corpul de voluntari al lui Gheorghe Magheru, format în anul 1886, au făcut parte și 16 grădișteni. . ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Rm Vâlcea, editura Fortuna, 2010). Răscoala
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și 10 civili ( împușcați de armata maghiară din diferite vini). Ocupantul a ars biblioteca ( peste 1000 volume), a rechiziționat 96 perechi de boi și a obligat locuitorii la diferite corvezi. În anul 1920 este construit monumentul eroilor din războiul de independență și primul război mondial, cel din fața Primăriei. ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). În Al Doilea Război Mondial Grădiștea pierde în luptă 74 de fii. Aceștia au luptat în Regimentul 2 Dorobanți. ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
al XIXlea, aproximativ în caelași timp cu orinetările politice și sociale asemănătoare din țările dezvoltate occidentale. Pariciparea femeilor la marile evenimente istorice care au dus la nașterea României moderne (Revoluția Română din 1848, Unirea Principatelor Române din 1859, Războiul de Independență al României (1877-1878), constituirea statului național unitar (1918)) a atras după sine maturizarea relativ rapidă a organizațiilor de femei și integrarea lor în efortul general democratic pentru reformarea societății românești și pentru salvarea ființei naționale a românilor din provinciile aflate
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
din Moldova, transformându-se, în câțiva ani, într-un puternic centru de formare a unei întregi generații de femei în stare să-și câștige singure existența. Atelierele sale de croitorie pentru confecționarea de haine și lenjerie au sprijinit războiul de independență a României (1877-1878). Reuniunea și-a sporit mereu fondurile și numărul de membri, astfel încât în 1893 corpurile legiuitoare au recunoscut-o ca persoană juridică. Activitatea Reuniunii va fi continuată de Liga Femeilor din România (Iași 1894), înscriind în statutele sale
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
pentru celebrele sale tablouri: România revoluționară și România descătușânu-și lanțurile pe Câmpia Libertății. Maria Rosetti va fi alături de soțul ei în anii grei ai exilului, apoi, după revenirea în țară, va susține mișcarea pentru unirea Principatelor Române. În timpul războiului de independență (1877 - 1878), ea se va afla în fruntea Comitetului de femei din București care aduna ajutoare pentru front șui pentru familiile celor mobilizați; din inițiativa ei, au fost înființate două spitale pentru soldații răniți, unul la Craiova și altul la
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
abonați în toate provinciile românești și în străinătate. În paginile publicației sale, reproduce dezbaterile și rezoluțiile Congresului internațional al drepturilor femeilor, ținut la Paris între 25 iulie - 8 august 1878; ea a îndemnat comitetele de femei create în timpul războiului de independență (1877 - 1878), pentru susținerea frontului și devenite ulterior organizații permanente feministe, să cuprindă în programele lor, pe lângă obiective filantropice, și obiective economice, politice și culturale (Cestiunea femeilor). Articolele semnate de ea, alături de acelea ale liderilor politci cu vederi democratice, despre
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
de ascensiunea fascismului în Europa. Adela Xenopol (1861-1939) Adela Xenopol (1861 - 1939); scriitoare, publicistă, una dintre cele mai consecvente apărătoare ale ideilor feminismului liberal românesc. Primele sale scrieri, apărute sub titlul Încercări literare (Iași, 1888), sunt închinate eroilor războiului de independență (1877 - 1878) și mamelor care și-au pierdut fiii pe front. Între anii 1896 - 1898, editează la Iași revista lunară Dochia, urmărind “să apere, să susție și să cerceteze drepturile femeii” . Strângând în jurul revistei personalități culturale ale vremii (V. A
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
a reprezentat un stat medieval (republică maritimă) din Italia, axat în jurul orașului Anconă, situat la Marea Adriatică, a cărui independența a durat din secolul al XI-lea până în anul 1532. După căderea Imperiului Român de Apus în anul 476, orașul Anconă a fost succesiv atacat de către goți, longobarzi și sarazini, insă și-a regăsit ulterior puterea și importanța. A fost
Republica Ancona () [Corola-website/Science/324522_a_325851]
-
dintre orașele aflate în cadrul Pentapolis de sub guvernarea exarhului de Ravenna Exarhatul de Ravenna, unitate administrativă făcând parte din Imperiul bizantin. Odată cu cucerirea nordului Italiei de către francii carolingieni, a devenit reședința mărcii de Anconă. După anul 1000, Anconă a devenit treptat independența, în cele din urmă transformându-se într-o importantă republică maritimă, adeseori ciocnindu-se cu interesele vecinei Veneția. Republică oligarhica, Anconă a fost guvernată de șase "Bătrâni", aleși de către cele trei "terzieri" în care orașul era divizat : Sân Pietro, Porto
Republica Ancona () [Corola-website/Science/324522_a_325851]
-
către papalitate; donația, confirmată ulterior de fiul lui Pepin, Carol cel Mare în 774, a marcat începutul puterii temporale a papilor și constituirea Statului papal. Totuși, arhiepiscopatele de pe teritoriului fostului exarhat au dezvoltat tradiții de putere seculară locală și de independență, fapt care a contribuit la fragmentarea puterilor în Italia.
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
Hainaut cu contesa Margareta I de Flandra. Bunica sa pe linie paternă a fost Alice de Namur. Balduin al V-lea purtase în 1190 un război împotriva unchiului său, Henric al IV-lea de Luxemburg, cu scopul de a instaura independența Namurului față de Luxemburg, iar în 1194, împăratul german Henric al VI-lea de Hohenstaufen declarase Namur ca fiind markgrafat (marchizat). Intenția lui Balduin fusese de a lăsa Namur fiului său Filip, dar ca fief al Hainaut. Cu toate acestea, Theobald
Filip I de Namur () [Corola-website/Science/324551_a_325880]
-
sa, Elisabeta de Hainaut, oferind comitatul Artois și alte teritorii flamande drept dotă, spre consternarea lui Balduin al V-lea de Hainaut. Când Ludovic al VII-lea a murit, Filip al II-lea August a început să dea semne de independență. Războiul dintre tânărul rege al Franței și fostul său protector, Filip de Alsacia, a izbucnit în 1180. Picardia și Île-de-France au fost devastate. Regele Filip refuza angrenarea într-o bătălie deschisă și căuta să transforme disputa într-un război de
Filip I de Flandra () [Corola-website/Science/324543_a_325872]
-
era necesar pentru ducii ulteriori să se autolegitimeze: normanzii își impuseseră puterea. De la 1067 sau 1068 până la 1091, Gaeta a fost guvernată de către familia normandă Ridello. Geoffroi Ridello a guvernat de la Pontecorvo, însă cei din Gaeta nu renunțaseră la amintirea independenței din trecut. Astfel, la moartea lui Iordan I de Capua, Gaeta s-a revoltat împotriva conducerii normande și la conducere a ajuns Landulf ca duce. Acesta s-a menținut cu succes la conducere până în 1103, dat fiind că principele normand
Ducatul de Gaeta () [Corola-website/Science/324585_a_325914]
-
în sudul Italiei și axată în jurul orașului Capua. Gastalzii și conții de Capua erau vasali ai ducilor și principilor de Benevento până la începutul anilor '40 ai secolului al IX-lea, atunci când gastaldul Landulf I a început să manifeste semne de independență. Această tendință a provocat un război civil în Benevento care nu a încetat vreme de zece ani și care s-a încheiat cu definitva independență a Capuei. În anul 910, principatele de Benevento și Capua au fost unite prin cucerirea
Lista principilor de Capua () [Corola-website/Science/324613_a_325942]
-
ai secolului al IX-lea, atunci când gastaldul Landulf I a început să manifeste semne de independență. Această tendință a provocat un război civil în Benevento care nu a încetat vreme de zece ani și care s-a încheiat cu definitva independență a Capuei. În anul 910, principatele de Benevento și Capua au fost unite prin cucerirea efectuată de Atenulf I și declarate inseparabile. În anul 982, principatele de Capua și Benevento au fost definitiv separate ca urmare a divizării operate la
Lista principilor de Capua () [Corola-website/Science/324613_a_325942]
-
din punct de vedere legal, i-a recunoscut mereu cel puțin titlul de "αρχον". Tatăl său a murit în 933 sau 934, astfel că Docibilis a devenit conducător unic al Gaetei. În această conjunctură, el a început să își manifeste independența față de Bizanț. El a renunțat la datarea imperială, prin care actele erau eliberate în funcție de domnia împăratului de la Constantinopol și, de asemenea, s-a aliat cu conducătorul longobard din Ducatul de Spoleto, Theobald I împotriva grecilor. La rîndul ei, soția sa
Docibilis al II-lea de Gaeta () [Corola-website/Science/324636_a_325965]
-
Neapole. În anul 840, în condițiile în care francii, prin trimisul lui Lothar I, Contard încercau ocuparea Napoli, cetățenii l-au ales pe Sergiu ca duce (sau "magister militum") de Neapole. Acest eveniment a marcat totodată un pas către completa independență față de Imperiul Bizantin, care nu mai era în stare să apere "Ducatus Neapolitanus" de incursiunile longobarzilor din Langobardia Minor. Sergiu a continuat prezervarea alianțelor pe care napolitanii le stabiliseră anterior cu sarazinii din Palermo. El i-a ajutat pe musulmani
Sergiu I de Neapole () [Corola-website/Science/324638_a_325967]
-
al II-lea, în două principate distincte: Benevento (cuprinzând actuala regiune Molise și Apulia de la nord de Taranto) și Principatul de Salerno. Câțiva gastalzi și conți locali, precum cel din Capua, au profitat de situația creată și și-au declarat independența. Criza a fost agravată de începerea ravagiilor din partea sarazinilor, la început aceștia fiind chemați în ajutor de către Radelchis, iar apoi de Siconulf în timpul lungului război dintre ei. Stimulați adeseori de către conducătorii creștini aflați în rivalitate, sarazinii au jefuit Napoli, Salerno
Ducatul de Benevento () [Corola-website/Science/324618_a_325947]
-
Ziua Independenței Finlandei (fi|itsenäisyyspäivä), este o sărbătoare națională publică în ziua de 6 decembrie to în care se celebrează Declarația de Independență a Finlandei față de Imperiul Rus, din anul 1917. Ziua Independenței s-a sărbătorit prima dată în 1919. În primii
Ziua Independenței (Finlanda) () [Corola-website/Science/324675_a_326004]