37,049 matches
-
a doua și a treia însă au rămas în manuscris, din cauza decesului prematur din data de 26 septembrie 1909. În activitatea publicistică pe care a practicat-o, Apcar Baltazar a fost preocupat într-un mod deosebit de problemele de restaurare ale monumentelor istorice. El s-a poziționat împotriva înlocuirii frescelor tradiționale bisericești cu imaginile fasonate după moda cea nouă a sfinților chipeși, care nu sunt autentici românești și care nu au nici măcar un caracter decorativ specific unei picturi murale. Artistul a militat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
elementele care au avut contact în mod istoric cu arta românească au rămas ceramica, desenele de pe scoarțele românești, cusăturile și crestăturile în lemn. Recomandările lui Apcar Baltazar au fost prezervarea nealterată a motivelor populare și a modului de tratare a monumentelor românești medievale și bizantine, instrucțiuni pe care și el însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-a făcut la cele două biserici, unde a obținut contracte de execuție. Frescele menționate mai sus ca și o multitudine
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
același timp principii de urmat. Elocvent ca exemplu este articolul său intitulat " Spre un stil românesc", care a fost publicat în luna noiembrie 1908 în "Viața românească". Așa cum s-a mai spus, artistul a identificat componenta artei bizantine existentă în monumentele medievale, din România. A recomandat-o cu ardoare, dar nu ca un element de împrumut lăsat neasimilat și ieșit din context. A respins de la început motivul brâurilor în torsadă din picturile murale din vechile biserici românești, ca element decorativ aplicat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Theodor Pallady și a spus adevăruri despre alți pictori mediocri. Articolele sale le-a semnat cu pseudonimele Ioan Groza și Spiridon Antonescu, în special în ziarul "Voința Națională" și prin revistele "Convorbiri Literare" și "Viața Românească", precum și în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". O mare parte din toate considerațiile sale s-au confirmat de-a lungul timpului. Prima cronică a fost publicată în ziarul "Voința națională" în ediția din 7 - 20 noiembrie 1903, într-o rubrică intitulată "Convorbiri artistice". La această rubrică
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Valea Loarei, în inima unui vast parc, în comuna Sully-sur-Loire, departamentul Loiret. Este un castel construit în stilul Renașterii, dar care este totodată și un superb exemplu de fortăreață medievală. Proprietate a departamentului Loiret, în anul 1962 a fost clasat Monument Istoric. Situat pe malul stâng al Loarei, castelul-fortăreață este menționat în 1102, atunci când controla un pod peste Loara, pod dispărut în secolul al XIV-lea. De-a lungul secolelor a aparținut la trei familii: primii seniori de Sully, familia Trémoille
Castelul Sully-sur-Loire () [Corola-website/Science/315582_a_316911]
-
avioanele NAȘĂ Ț-38 Talon au zburat pe deasupra scenei, în formațiunea tradițională omul lipsa. Toate acestea au fost transmise în direct de mai multe televiziuni naționale. Familiile membrilor echipajului "Challenger" au organizat Centrul Challenger pentru Educație în Științele Spațiale că monument permanent în memoria acestora. Cincizeci și două de centre de educație au fost înființate de organizații non-profit. În Huntsville, Alabama, oraș cunoscut pentru asocierea să cu NAȘĂ, cea mai nouă școala gimnazială din sistemul școlar al orașului a fost denumită
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
înmormântați de familiile lor la Cimitirul Național Arlington în morminte individuale. Specialistul misiunii, lt. col. Ellison Onizuka a fost înmormântat la Cimitirul Național Memorial al Pacificului din Honolulu, Hawaii. Rămășițele neidentificate ale echipajului au fost înhumate într-un mormânt comun de la Monumentul Navetei Spațiale "Challenger" din Arlington la 20 mai 1986. Comisia Prezidențială de Anchetă a Accidentului Navetei Spațiale "Challenger", cunoscută sub numele de comisia Rogers după președintele sau, a fost înființată pentru investigarea dezastrului. Pe langă identificarea cauzei accidentului ca fiind
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
, cu hramul „"Cuvioasa Paraschiva"” din parohia Pianu de Sus, comuna Pianu, județul Alba, datează din anul 1761, menționat în inscripția cu litere chirilice pe grinda care desparte altarul de naos. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice, . Se presupune, după informațiile oamenilor bătrâni, că prima biserică a Pianului a fost pe același loc și făcută din „"grădele"” (nuiele împletite în jurul unor țăruși înfipți în pământ și apoi tencuite cu pământ). În jurul acesteia, s-a edificat noua
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
au făcut și cănd, iar acum cu ajutorul lui Dumnezeu ridicatu-s-au din temelie cu osîrdia cinstiților preoți popa Moisi, popa Dumitru, popa Ion, cu toată cheltuiala satului, cu lemnul, cu șindrila, cu zugrăveala, anul 1761...”". Ea reprezintă nu numai un valoros monument de arhitectură, evocator pentru lăcașurile de lemn dispărute de pe întreaga vale a Pianului, dar și un document istoric, ce completează conscripția lui Bucow, care nu înregistrează străvechile așezări ale Pianului, și nici edificiul de cult, existent cu certitudine. După ce-
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
musulmani (1 persoană) și armeano-catolici (1 persoană). În orașul Putila se află Muzeul memorial al scriitorului ucrainean Iuri Fedkovici (1834-1888). Casa a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. La aproximativ 60 de metri de muzeu se află un monument de arhitectură (Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae", construită în 1885 pe un teren donat de Iuri Fedkovici) . În această localitate s-a desfășurat în anii 1995 și 2004 Festivalul de folclor huțul.
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
Hipodromul face parte integrantă din Parcul Nicolae Romanescu și se află în extremitatea sudică a orașului Craiova. În momentul de față, Parcul Nicolae Romanescu, deci si Hipodromul, este monument național, înscris la pozitia 98 - cod LMI 2004: DJIIaA 07924 pe lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004 al ministrului culturii și cultelor, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România. Acesta ocupă
Hipodromul Craiova () [Corola-website/Science/315665_a_316994]
-
face parte integrantă din Parcul Nicolae Romanescu și se află în extremitatea sudică a orașului Craiova. În momentul de față, Parcul Nicolae Romanescu, deci si Hipodromul, este monument național, înscris la pozitia 98 - cod LMI 2004: DJIIaA 07924 pe lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004 al ministrului culturii și cultelor, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România. Acesta ocupă aproximativ 20,50 de hectare din totalul de 96 de hectare ale parcului
Hipodromul Craiova () [Corola-website/Science/315665_a_316994]
-
Parcul Nicolae Romanescu, deci si Hipodromul, este monument național, înscris la pozitia 98 - cod LMI 2004: DJIIaA 07924 pe lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004 al ministrului culturii și cultelor, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România. Acesta ocupă aproximativ 20,50 de hectare din totalul de 96 de hectare ale parcului și a fost conceput în contextul unui moment în care în Anglia și Franța cursele de cai erau foarte populare
Hipodromul Craiova () [Corola-website/Science/315665_a_316994]
-
XV-lea, refăcută în anul 1694, greco-catolică până în 1948, an când Biserica Română Unită a fost interzisă de către autoritățile comuniste, iar patrimoniul acesteia dat Bisericii Ortodoxe. Biserica are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI . A nu se confunda cu biserica de zid din Lupșa, cu hramul Nașterea Fecioarei, monument istoric care datează din 1421, aflat sub codul LMI . are o mare importanță istorică datorită vechimii, 1429 și
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
acesteia dat Bisericii Ortodoxe. Biserica are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI . A nu se confunda cu biserica de zid din Lupșa, cu hramul Nașterea Fecioarei, monument istoric care datează din 1421, aflat sub codul LMI . are o mare importanță istorică datorită vechimii, 1429 și implicării în ridicarea sa a familiei cneziale Cândea de Lupșa. Izvoarele documentare au reținut intenția de a o dărâma, a generalului austriac
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
cu hramul „Sf. Nicolae”, comuna Berghin, județul Alba, este un lăcaș ridicat în anul 1688. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Strămoșescul lăcaș de lemn al acestei așezări a fost ridicat în secolul al XVII-lea, în spiritul tradițiilor străvechi, constructive și decorative. În modeste proporții, înfățișează planul dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Forma originală a bisericii
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
și clopotniță, aceste elemente fiind adăugate fie în secolul al XIX-lea, fie în timpul reparațiilor din anul 1916. Se presupune că actualele arce transversale ale bolților le-au înlocuit pe cele originale, sculptate după obiceiul vremii în care fusese înălțat monumentul. O clopotniță îngustă, de secțiune pătrată, cu marginile interioare ale deschiderilor cu decor sculptat. În scopul cuprinderii sub același acoperiș a prispei, adăugată pe latura de sud, a fost modificată șarpanta, lărgindu-se, drept care se văd, din afară, bolțile semicilindrice
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
, comuna Noșlac, județul Alba, datează din anul 1776 . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . a fost inițial ridicată în satul Gheja, înglobat astăzi în orașul Luduș. Astfel, pe un Strastnic, aflat în patrimoniul său, este următoarea însemnare marginală: , S-au scris în Duminica Floriilor, această carte strastnic au cumpărat Crăciun
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
de Tours și Angers, vechea cetate, după ce a fost teatrul unor înverșunate dispute între Casele Anjou și Blois, a devenit domeniu al coroanei Franței sub Philippe-Auguste (secolul al XII-lea). Astăzi castelul Saumur aparține statului francez, fiind înscris pe lista Monumentelor Istorice din anul 1964. a cunoscut primele fortificații sub Thibaud le Tricheur, conte de Blois, în secolul al X-lea. Începand cu anul 966 apar și primii seniori de Saumur, Gelduin tată și fiu, care vor edifica o casă fortificată
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
, comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, datează din anul 1774 . Are hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”." Deși biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: atât autoritățile competente cât și comunitatea locală par total dezinteresate de salvarea acestei biserici. Prima mențiune documentară a satului: 1225 - terra Nema. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, acum monument istoric, a
Biserica de lemn din Nima () [Corola-website/Science/315706_a_317035]
-
listă a monumentelor istorice sub codul LMI: atât autoritățile competente cât și comunitatea locală par total dezinteresate de salvarea acestei biserici. Prima mențiune documentară a satului: 1225 - terra Nema. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, acum monument istoric, a fost construită în anul 1774, cu ajutorul baronului Taraskay Gabor, pe locul alteia mai vechi, menționată în conscripția de la 1733. Icoanele de pe iconostas au fost pictate în 1864. După tradiție, a fost împodobită cu pictură pe pânză aplicată, de
Biserica de lemn din Nima () [Corola-website/Science/315706_a_317035]
-
este un sat din municipiul Grootegast. În dialectul de Groningen al Germanei de Jos "Lutje" înseamnă "mic". Lutjegast a fost locul de naștere al exploratorului Abel Tasman. Deși casa lui de nastere nu mai există, el este comemorat cu un monument, plăci și un nume de stradă. Până în 1829 conacul numit Rikkerdaborg se află în Lutjegast.
Grootegast () [Corola-website/Science/315715_a_317044]
-
, municipiul Dej, județul Cluj,datează aproximativ din perioada 1822-1825.Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Pintic a fost construită între anii 1822-1825. Lăcașul este format din pronaos, naos și un altar poligonal. Pereții, din bârne de brad, așezate în cununi orizontale, încheiate la capete în
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
de către lăcătușul Hubats din Mediaș". În anul 1962 se introduce gazul metan pentru încălzirea bisericii, iar in 1965 curentul electric. Prin eforturile preotului Augustin Lăpădatu se construiește noua casă parohială la începutul anilor '80, iar la baza dealului este ridicat monumentul eroilor satului căzuți în cele două războaie mondiale. În 1991 se înlocuiește vechiul iconostas, actualul fiind executat de Ioan Căzilă, fiul celui care a pictat biserica. În anul 2002 biserica este tencuită din nou în exterior. Biserica este așezată în
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
, comuna Țaga, județul Cluj, datează aproximativ din perioada 1804-1808. Are hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . , comuna Țaga, monument istoric, a fost construită la începutul secolului al XIX-lea. Pictura: Deasupra ușii de intrare în pronaos se găsește o inscripție care vorbește de pictarea bisericii: „zugrăvitu-s-au această sfântă biserică în
Biserica de lemn din Năsal () [Corola-website/Science/315724_a_317053]