37,317 matches
-
directă și cordială. Contase, însă, fără Berlin. Abdul Hamid întîrzia audiența cerută de ambasadorul austriac (lucru destul de obișnuit la el: revanșă a slăbiciunii sale asupra problemelor de fond și tentativă de a mai tăia din prestigiul ambasadorilor). Marchizul Pallavicini se plîngea de acest lucru Baronului Marshall Von Bieberstein, mărturisindu-i, neîndemînatic, ce anume lăsau să se întrevadă instrucțiunile de la Viena. Într-o clipă, colegul său și Wilhelmstrasse, la pîndă, au văzut ce folos puteau să tragă. Marshall este imediat primit de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să aibă repercusiuni deosebite. Un profesor de la Universitatea din Innsbruck era unul dintre adepții zgomotoși ai teoriilor lui Darwin. Cursurile sale, foarte frecventate, aveau un ecou foarte larg. La Viena acest lucru n-a fost prea bine văzut. Nunțiul se plînse lui Aehrenthal și considera că obținuse cîștig de cauză: chemarea la ordine a profesorului de către rector și amenințarea cu mutarea și chiar cu suspendarea activității. O interpelare în parlament, din partea unui deputat creștin social a provocat o contraofensivă a elementelor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
român? Aduceți toate acestea la cunoștința ambasadei franceze! " Am făcut-o deja de mai multe ori, dar cei de la palatul Farnese parcă sînt "paralizați". Un fost președinte al consiliului este ceva "tabu", nu îndrăznim să semnalăm faptul, spre a ne plînge la Quai-d'Orsay; poate că vocea alarmată a României aliate, atît de greu încercată în prezent, va fi ascultată la Paris pînă la a provoca, conform dorinței Italiei, rechemarea lui Caillaux pe solul francez. Luînd în considerație motivele sale, am
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
comun cu rușii de la Moscova și Petersburg? Nu vorbim aceeași limbă și sîntem de altă rasă!". În 1920, Ucraina se prezentase la Conferința de pace cu o delegație importantă, iar șeful ei, Contele Tiskievici, nu mai contenea să mi se plîngă de neînțelegerea ce o arăta guvernul britanic: "Poate pentru că lui Lloyd George îi este rușine retrospectiv și prea tîrziu de modul în care l-a abandonat pe țar și familia sa cînd era în măsură să-i salveze și să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
trăiește pe baza unor tradiții seculare și a unor edicte vechi, niciodată abolite, era acea uimitoare manevră: regele Angliei poate exercita, la adresa lordului primar un drept de "mustrare". Îi poate adresa un mesaj, redactat în franceza veche, pentru a se plînge de comportamentul lordului primar (anume "de a fi ofensat pe regele României, bunul său frate"). Regele trimite acest mesaj la primărie printr-un colonel al casei sale, îmbrăcat pentru circumstanță ca un cavaler din secolul al XVI-lea, călare, însoțit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că această deziluzie era făcută din toate speranțele nerealizate ale unei Românii desprinse de această Mică Antantă care devenise "muleta"216 care exaspera taurul fascist. În afara nemulțumirii sîcîitoare de a ne vedea mergînd tot alături de Londra și Paris Italia se plîngea de unele gesturi diplomatice din partea Franței (cum a fost denunțarea, în toamna lui 1918, a acordului cu privire la Tunis), relațiile italo-franceze erau marcate de fricțiuni continue. Fascismul suferea de un complex de inferioritate față de Franța, ce se traducea printr-o stare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe lîngă Legația Italiei de la București, atunci cînd nu se izbea de o ostilitate fățișe, întemeiate pe harță personală (cum a fost cazul cu titularul legației de la București, în 1931, despre ale cărui intrigi împotriva mea a trebuit să mă plîng și despre care am aflat la MAE italian, de la niște înalți funcționari doritori să-l "lichideze" pe acest coleg puțin stimat al lor). Presa fascistă, o dată intrată pe făgașul șefului de orchestră directorul biroului de presă de la președinția consiliului nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
inițialele numitului Gaetano Polverelli, gazetăraș fără valoare personală, dar director de presă al cabinetului Ducelui, în care, sub pretextul că laudă Bulgaria, se scria printre alte răutăți: "România, țară de proxeneți și lăutari". Mussolini, la care am alergat să mă plîng, mi-a răspuns, ridicînd din umeri: "De ce le citiți? Eu nu-mi pierd timpul cu așa ceva; nu au nici o valoare. Nu există!... Zadarnic am obiectat, aducîndu-i la cunoștință atîtea alte articole înjurioase la adresa României. Credeți că Italia nu are dușmani
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Bucovina, Plai de basme și de stele, Te-a scris dorul cu lumina Pe cerul inimii mele... Cu penel de vis subțire Crești în patru zări: grădină, Prag sfințit de mănăstire, Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-aud plângând străină, Până-n stepele sibire, Bucovina, Bucovina... Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
Olivier Apert (ajutat de Ed Pasteganue) și publicate la Editura Belin din Paris, la începutul toamnei acesteia. Cei doi poeți au fost invitați să participe la un colocviu despre cenzură. S-a vorbit, bineînțeles, mai întâi despre cenzura politică, românii plângându-se, pe bună dreptate, de cât de năpăstuiți au fost în anii comunismului. Ce puteau face francezii decât să-i compătimească? După compătimirile de rigoare, au încercat și ei să aducă vorba despre dictaturile de dreapta care au existat în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Borbely în Observator cultural! — Așa e! — Păi vezi? — Văd... Ziceai că așa și pe dincolo! — Ai dreptate. Vezi că există totuși patrioți... Cotidianul, 9-10 martie 2002 Apără-mă, Doamne, de prieteni... E bine să ai prieteni, să ai cui te plânge, cui destăinui necazurile și suferințele. Dar și mai bine, zic eu, e să ai aliați de nădejde pe care să te bizui și cu care să poți întreprinde o acțiune, susține o luptă. Cum spune înțelepciunea populară (care are câte ceva
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Mușina își însușește termenul de „scriitor-negustor”, folosit în mai multe rânduri de Sorin Alexandrescu. Dar asta încă n-ar fi mare lucru: furtișaguri adolescentine. Ce m-a frapat cel mai tare a fost o frază a aceluiași Mușina, care se plângea că optzeciștii, lipsiți de curaj și de imaginație, n-au reușit niciodată să se emancipeze complet de sub tutela maeștrilor lor: Manolescu, Livius Ciocârlie, Mircea Martin, E. Simion, Mircea Zaciu. Cum se poate ca o generație de poeți și romancieri, căci
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
luat-o singur. Ai acceptat-o. Nu te-a obligat nimeni. Ai acceptat să scrii, la un interval regulat, un număr de pagini. Aproape toți cei care au făcut-o pe un timp mai îndelungat au sfârșit prin a se plânge. De la marele Caragiale și până la Pastenague, care mă privește în acest moment agasat, dacă nu chiar furios. Murmură printre dinți: — Spuneai că ai citit cele trei volume despre Jurnalul intim ale lui Eugen Simion și că ți-au plăcut... — Așa
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
261) Dar impulsul delirant dispare în momentul în care Aimée își dă seama că se pedepsise de fapt singură, ajungând printre delincvenți și prostituate: "Ceea ce mai "face" ea este să-și transfere asupra sieși obsesia, doar atunci simțind ușurarea afectivă (plânge) și căderea bruscă în delir, care caracterizează împlinirea pasiunii" (1975: 250). Lacan nu pare să fi întrevăzut implicațiile literare ale cazului său și tocmai acest aspect va fi atras, în epocă, atenția suprarealiștilor, Dalí numărându-se printre ei. Deși dedică
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în amintirea anilor în care păstorea pe la UTC și mai ieșea la cîte o agapă tovărășească alături de odraslele cizmarului și ale savantei. Nu e un reproș la adresa celor care-au petrecut-o pe Zoe spre dincolo. Fiecare are libertatea să plîngă pe cine dorește. E doar o frescă a societății, cu mari fotbaliști venerînd și după moarte tablourile familiei dictatoriale, care, în loc să le dea milioane de dolari, cum ar fi meritat, îi răsplătea cu butelii, diplome de studii, grade militare și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un pic mai la vale, Mircea Sandu ar fi putut descoperi și alte cugetări interesante. „Cine votează cu Blatter, suportă consecințele“, o teză lansată de filosoful scandinav Johansson. Sau: „Cînd n-ai un stadion ca lumea în țară, nu mai plînge că ratezi calificare după calificare“, idee preluată din opera unui gînditor rustic vrîncean, din școala pesedistă sau din înțelepciunea celor 13 000 de sate care n-au echipă de fotbal, pe care Nașu’ le tot invocă atunci cînd vrea să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
viziunea nostalgicilor, pe vremuri, nici nu era atît de rău: îți dădea Statul casă cu chirie și bilete la băi. Dacă n-ar fi fost scorpia de coana Leana și pîinea pe cartelă, mai că n-aveai de ce să te plîngi. în mijlocul acestui univers al absurdului confecționat de Dinel Staicu, la Podari au aterizat mai multe statui care n-au ce căuta acolo. Prima, a lui Mihai Viteazul, ca și cum unificatorul provinciilor românești ar fi raționalizat benzina în ’79 și ar fi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nu e interes, diviziunea celulară încetează și se moare cu frenezie. Dar ce înseamnă interes? Dacă l-am întreba pe același gînditor, în mod sigur, ar recurge, pentru răspuns, în stilu-i caracteristic, la izvorul nesecat al înțelepciunii românești: „Decît să plîngă mama, mai bine să plîngă mă-sa!“. Interesul scandinav, manifestat, ca orice lucrare nordică, prin foarte multă trudă, a fost ca Italia să se întoarcă în Peninsulă. Și s-a întors. Bastionul corectitudinii septentrionale a căzut, însă cu destule emoții
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
încetează și se moare cu frenezie. Dar ce înseamnă interes? Dacă l-am întreba pe același gînditor, în mod sigur, ar recurge, pentru răspuns, în stilu-i caracteristic, la izvorul nesecat al înțelepciunii românești: „Decît să plîngă mama, mai bine să plîngă mă-sa!“. Interesul scandinav, manifestat, ca orice lucrare nordică, prin foarte multă trudă, a fost ca Italia să se întoarcă în Peninsulă. Și s-a întors. Bastionul corectitudinii septentrionale a căzut, însă cu destule emoții. Suedezii și danezii au totuși
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu morți scris doar în ultimii trei ani. Toți sînt astăzi nume de peluze, de stadioane sau simple amintiri. În urma lor au rămas minute de reculegere, părinți îndurerați, anchete neelucidate, suflete rătăcite. Marius Șuleap are 22 de ani; cînd nu plînge, tace și se plimbă lîngă apele limpezi ale Mediteranei. E apăsat de moartea lui Cristi Neamțu, blesteamă acea clipă în care piciorul său a lovit mandibula portarului. În mod normal, are o carieră întreagă înainte, în care piciorul său se
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cei mai sus-pomeniți deveniseră vedete ale epocii, voci practic identificate cu echipele, sorbite cu nesaț din pîlnia difuzorului. Erau iubiți de public, fiecare suporter recunoscîndu-și echipa prin comentator. În acele vremuri, celebritatea era măsurată altfel, iar starletele dance nu se plîngeau la ore de vîrf că fanii le afumă ușa de la apartament. Acum, radioul de stat se vede fără obiectul muncii. Practic, nu mai există transmisiuni alternative, așa că „Minutul și scorul“, clișeul rostit timp de 40 de ani, se va auzi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Trebuie să acceptăm că o carieră fabuloasă de 20 de ani se poate sfîrși brusc, în mai puțin de șase minute. Ne plac melodramele. Sîntem obișnuiți să trăim totul în cel mai emoțional mod cu putință. Vedem un film tragic, plîngem. Sîntem martorii unei întîmplări cu happy-end, vărsăm o lacrimă. Ne impresionează totul, adorăm modalitățile extreme de simțire și de exprimare. Cînd Doroftei îl bătea de două ori la rînd pe Balbi, îl cocoșam cu lingușeli și epitete, îl purtam ca
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
unde toate bugetele adunate, mai mult sau mai puțin la vedere, nu ating cifra pentru care sportul etatizat ar trebui să zică mersi. Dar nu zice. De mai multe guvernări încoace, indiferent de nuanța portocalie sau albastră, lumea se tot plînge că e puțin. Nu-i mult, dacă observăm că atletismul, cel mai vîrtos finanțat, ia un milion și jumătate de euro. Cu banii ăștia vrem noi să avem sprinteri ca ai americanilor sau fondiști ca ai africanilor? Chiar, Etiopia, Eritreea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
noi să avem sprinteri ca ai americanilor sau fondiști ca ai africanilor? Chiar, Etiopia, Eritreea, Kenya ce bugete or avea? Suma venită de la stat e insignifiantă, cît timp tenisul primește sub o jumătate de milion de euro; și ne mai plîngem că ne bate de ne ascultă Franța Cupa Davis! Sportul nostru a rămas cu reflexele de pe timpuri, cînd un telefon pe firul scurt rezolva problema financiară. Și a rămas și cu cluburile de pe timpuri. Armata, Internele, Calea Ferată, diversele regii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
să însemne suferință pentru frățiorul ei drag. Zăpada pufoasă avusese însă grijă să-l protejeze pe Emanuel. Era alb din cap până în picioare, dar nu pățise nimic. Și-a privit sora, rușinat. - Iartă-mă, Ioana! Eu te-am făcut să plângi și tu ești așa de bună cu mine! - Lasă, nu-i nimic. Ai uitat când ți-am spart mingea? Si eu te-am supărat atunci. Mai bine hai să nu mai pierdem timpul. Acuși trebuie să plecăm acasă. Au urcat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]