KorAP: Find »[drukola/base=planificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1367 1368 1369 ...1422 >

35,537 matches

Corola-website/Law/278145_a_279474

precum și managementul cazurilor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente conform scrisorii medicale emise. 1.2. Centrele de recoltare a materialului celular cervical sunt reprezentate prin următoarele structuri sanitare: 1.2.1. cabinete medicale de specialitate în obstetrică-ginecologie și/sau de planificare familială din structura unității sanitare cu paturi care a organizat rețeaua de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin; 1.2.2. cabinete de asistență medicală primară, indiferent de forma de organizare a acestora, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: 1

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
medicale de specialitate obstetrică-ginecologie, indiferent de forma de organizare a acestora, care funcționează în ambulatoriul de specialitate clinic sau în ambulatoriul integrat al spitalelor, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate; 1.2.4. cabinete medicale de planificare familială din structura spitalelor aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care fac dovada deținerii dotării necesare recoltării materialului celular cervical în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 1.2.5. alte unități sanitare care furnizează servicii medicale în

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
recoltării materialului celular cervical în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 1.2.5. alte unități sanitare care furnizează servicii medicale în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate și care au în structură cabinete medicale de specialitate obstetrică-ginecologie, cabinete de planificare familială sau dețin unități mobile de recoltare a materialului celular cervical. 1.2.6. unități mobile deținute de ONG cu activitate reprezentativă în domeniu. Centrele de recoltare a materialului celular cervical incluse într-o rețea de screening pentru prevenirea cancerului

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
centrelor de informare ��i consiliere a femeilor și de mobilizare a populației eligibile pentru testarea Babeș-Papanicolaou: 3.1.1. realizează mobilizarea femeilor eligibile pentru participarea la testarea Babeș- Papanicolaou, prin invitarea/reinvitarea acestora, de preferință în luna de naștere, conform planificării efectuate de UATM - R; 3.1.2. asigură informarea și consilierea pentru prevenirea cancerului de col uterin atât pentru femeile eligibile incluse în lista de asigurați, cât și pentru femeile care nu au calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
face raportarea, indicatorii specifici subprogramului; 7. colaborează cu UATM - R în vederea desfășurării activităților subprogramului în teritoriul de responsabilitate; 8. colaborează cu UATM - INSP în vederea desfășurării campaniilor de IEC; 9. colaborează cu UATM - R în scopul instruirii medicilor de familie în vederea planificării și organizării invitării femeilor eligibile din teritoriul de responsabilitate pentru participarea la testarea Babeș-Papanicolaou; 10. participă la acțiunile de control al modului de organizare, derulare și monitorizare a activităților subprogramului. 11. încheie contracte pentru derularea subprogramului numai cu unitățile sanitare

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
ORDINUL nr. 1.287 din 15 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 21 octombrie 2015. VI.3. SUBPROGRAMUL DE SĂNĂTATE A FEMEII Intervenții pentru sănătatea femeii: 1. prevenirea sarcinilor nedorite prin creșterea accesului la servicii moderne de planificare familială; 2. prevenirea morbidității și mortalității materne prin creșterea accesului, calității și eficienței serviciilor medicale specifice pentru gravidă și lehuză; 3. prevenirea malformațiilor congenitale prin diagnostic pre- și postnatal și sfat genetic; 4. profilaxia sindromului de izoimunizare Rh; 5. diagnosticul

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
și sfat genetic; 4. profilaxia sindromului de izoimunizare Rh; 5. diagnosticul și managementul amiotrofiilor spinale și distrofiilor musculare de tip Duchenne și Becker, precum și prevenirea transmiterii ereditare a acestora. 1. Prevenirea sarcinilor nedorite prin creșterea accesului la servicii moderne de planificare familială 1.1. Activități: 1.1.1. achiziția și acordarea gratuită de contraceptive; 1.1.2. monitorizarea desfășurării intervenției, a consumului, a necesarului de contraceptive și numărului furnizorilor de servicii și raportarea lor prin sistemul InterCON; 1.1.3. realizarea

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
VI din anexa 7 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDINUL nr. 931 din 5 august 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 16 august 2016. NOTĂ: * Contraceptivele se acord fără plată prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie incluși în program, prin cabinetele de obstetrică-ginecologie din ambulatoriul de specialitate și spital, precum și prin secțiile de ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere. Categoriile de persoane beneficiare ale acordării gratuite a contraceptivelor

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
social, femeile cu domiciliul stabil în mediul rural, femeile care efectuează un avort, la cerere, într-o unitate sanitar public, precum și alte persoane fără venituri, care dau declarație pe propria răspundere în acest sens. Toți furnizorii de servicii medicale de planificare familială incluși în program au obligația de a justifica consumul de contraceptive către direcțiile de sănătate public teritoriale. 1.2. Indicatori de evaluare: 1.2.1. indicatori fizici: 1.2.1.1. număr de utilizatori activi de metode moderne de

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
32 al art. I din ORDINUL nr. 931 din 5 august 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 16 august 2016. 1.4. Unități care implementează: 1.4.1. unități sanitare cu paturi, cu secții de ginecologie, cabinete de planificare familială, cabinete de obstetrică-ginecologie din ambulatoriul de specialitate; 1.4.2. cabinete de medicină de familie. 1.4.3. Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului «Alessandrescu-Rusescu» București (activitatea de realizare a studiului populațional reprezentativ la nivel național privind comportamentul

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
Corola-website/Law/278443_a_279772

urmare a unei creșteri a presiunilor dezvoltării infrastructurii (rutiere, feroviare, industriale), uneori cu efecte directe distructive asupra bunurilor de interes arheologic, a unor zone ample urbane sau rurale și chiar a peisajului unor rezervații naturale atunci când au fost omise din planificarea investițiilor acele servituți generate de patrimoniul cultural. Majoritatea problemelor care au coagulat această presiune publică se leagă în special de patrimoniul construit, fie în cazul monumentelor istorice, fie în cazul proceselor legate de dezvoltarea urbanistică ce afectează sever zonele protejate

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
acest moment doar la nivel declarativ, nefiind prevăzute mecanisme de operaționalizare în teritoriu. Astfel, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020 pun accent pe importanța peisajului atât ca parte a patrimoniului național, cât și ca element de planificare a dezvoltării echilibrate, dar nu reușesc să determine niciun instrument specific. Contextul introducerii peisajului ca parte componentă esențială a patrimoniului este legat de Strategia de dezvoltare teritorială a României, tendințele și provocările teritoriale majore incluzând reliefarea importanței ecosistemelor și peisajelor

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
zonă" de cele care se referă la bunuri sau grupări de bunuri mobile ori imobile. Aceste tipuri de patrimoniu ce implică întotdeauna un areal nu pot fi în realitate gestionate decât printr-o reglementare specifică, de tipul regulamentelor folosite în planificarea teritoriului și a urbanismului, și care sunt în general cunoscute ca reglementări pentru "zone protejate". Reforma propusă de proiectul Codului constă în identificarea explicită a acestei categorii de patrimoniu ca fiind o parte majoră a patrimoniului cultural național, acest statut

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
cu valoare istorică); etc. Integrarea în sfera mai largă a peisajelor culturale a tuturor acestor categorii descrise mai sus urmărește două obiective esențiale. Primul obiectiv este racordarea cadrului legal național la legislația internațională referitoare la protecția patrimoniului cultural și la planificarea spațială, cu respectarea orientărilor date de Organizația Națiunilor Unite (prin UNESCO) privind protecția integrată a patrimoniului cultural și a mediului. Al doilea obiectiv esențial este cel de a simplifica toate aspectele legislative care acoperă acest domeniu prin centralizarea procedurilor ce

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
care generează mecanismele de reglementare descrise mai sus, bunurile culturale care se înscriu în conceptul de peisaj cultural dezvoltat în Codul patrimoniului cultural sunt în mod fundamental determinate de către administrațiile publice locale, urmând modelul consacrat până în prezent în activitatea de planificare urbană. Prin urmare, actul de protecție este propus a fi hotărârea consiliului local ori județean, după caz. Nivelul superior, care urmează unei inițiative centrale (a Ministerului Culturii ca urmare a clasării unor monumente istorice ori prin hotărâre a Guvernului), se

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
la baza delimitării și protecției peisajelor și a peisajelor culturale revine, după caz, autorităților publice locale sau centrale. Planurile teritoriale, ce includ arii care pot depăși limitele unităților administrativ-teritoriale, vor fi inițiate și finanțate de către ministerul responsabil cu dezvoltarea și planificarea teritorială. Planurile locale ce reglementează peisajele culturale pot fi inițiate și finanțate de autoritățile locale, de grupuri de acțiune locală sau de grupuri de inițiativă locală. Conceperea acestor planuri se poate face la inițiativa administrațiilor publice locale, a administrației centrale

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
grupurilor de acțiune locală, respectiv a organizațiilor neguvernamentale cu activitate și preocupări privind protecția peisajelor culturale sau naturale, prevăzute ca atare în statutele de organizare proprii. Instrumentele specifice ale protecției peisajului propuse sunt concepute ca părți integrante ale procesului de planificare spațială. În vederea identificării, evaluării, delimitării, protejării specifice și regenerării peisajelor culturale și a zonelor protejate, vor fi adoptate ca instrumente specifice planurile de peisaj: a) planul teritorial de peisaj - PTP - reprezintă un instrument directiv ce stabilește reguli de dezvoltare și

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
planul local de peisaj - PLP - este instrumentul de reglementare detaliată a intervențiilor în spațiu și teritoriu și se constituie ca o secțiune obligatorie a planurilor de urbanism. ... Planul teritorial de peisaj și planul local de peisaj reprezintă instrumente integrative de planificare spațială ce coordonează, armonizează și exprimă la nivelul intervențiilor în teritoriu politicile de dezvoltare, de protecție a mediului și de protecție a patrimoniului cultural. Prin planurile de peisaj sunt identificate, evaluate și delimitate diferitele peisaje, fiind clar desemnate peisajele culturale

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
specific și regulamente de intervenție care să asigure dezvoltarea echilibrată, cu respectul valorilor naturale și culturale. Aceste măsuri (planuri de management și regulamente aferente) vor face parte integrantă din planurile de amenajare a teritoriului și urbanism, ca instrumente specifice de planificare spațială, asigurându-se astfel o viziune integrată intersectorială. Planurile de peisaj sunt descrise prin limite topografice precise și reglementate specific din punct de vedere al protecției peisajului cultural. Pentru o coordonare coerentă a planurilor de peisaj și a transpunerii lor

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
și reglementate specific din punct de vedere al protecției peisajului cultural. Pentru o coordonare coerentă a planurilor de peisaj și a transpunerii lor în teritoriu acestea vor fi dezvoltate și urmărite prin mecanismele specifice de către ministerul responsabil cu dezvoltarea și planificarea teritoriului. Fiind concepute ca instrumente de planificare, management și protecție, se are în vedere ca planurile de peisaj să fie elaborate în concordanță cu planurile de amenajare a teritoriului și cu planurile de urbanism, precum și cu planurile de management al

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
al protecției peisajului cultural. Pentru o coordonare coerentă a planurilor de peisaj și a transpunerii lor în teritoriu acestea vor fi dezvoltate și urmărite prin mecanismele specifice de către ministerul responsabil cu dezvoltarea și planificarea teritoriului. Fiind concepute ca instrumente de planificare, management și protecție, se are în vedere ca planurile de peisaj să fie elaborate în concordanță cu planurile de amenajare a teritoriului și cu planurile de urbanism, precum și cu planurile de management al ariilor naturale. Se prevede ca planurile teritoriale

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
monumentelor istorice (PUZ zone protejate), precum și de regulamentele, ghidurile și planurile de gestionare durabilă a peisajului. Înainte de aprobarea lor prin actul corespunzător nivelului de importanță națională sau locală, acestea vor fi avizate în ședință comună a instituțiilor statului responsabile cu planificarea teritorială și urbană, dezvoltarea, cultura, mediul, agricultura, apele și pădurile pentru a asigura o asumare comună a acestor măsuri de protecție și dezvoltare a peisajelor. În acest sens, planurile de peisaj vor trebui să fie incluse ca elemente și instrumente

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
domeniilor și practicilor administrative interne ale respectivelor instituții centrale ale statului responsabile cu gestionarea domeniilor enumerate. Mecanismul aprobării unor astfel de planuri se propune a fi dezbaterea și avizarea în ședință comună de către autoritățile publice centrale ale statului responsabile cu planificarea teritorială și urbană, dezvoltarea, cultura, mediul, agricultura, respectiv cu apele și pădurile, atunci când componenta de peisaj este protejată ca urmare a unei inițiative a administrației publice centrale ori când, ulterior instituirii protecției legale la nivel local, se constată că respectiva

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
consacrat în legislația specifică amenajării teritoriului și a urbanismului, anume hotărârea consiliului local sau a celui județean, după caz. Măsurile de protecție a peisajului cultural prevăzute în planurile de peisaj și planurile de management și de gestionare durabilă, regulamentele de planificare spațială, de urbanism și de construcție, ghidurile de intervenție și alte anexe specifice ale planurilor vor fi aplicate în conformitate cu prevederile prezentului Cod, cu legislația în vigoare din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, precum și din legislația de mediu. Cea mai semnificativă

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
octombrie 2005) care să poată fi titulara măsurilor de protecție a mărcii. Această comunitate este definită relativ vag în prezent, fiind legată de posibilitatea asocierii unor creatori populari pentru obținerea recunoașterii unei astfel de mărci. În condițiile reformei în zona planificării spațiale a teritoriului, peisajul cultural poate să devină un beneficiar direct al existenței unei mărci tradiționale distinctive și chiar să determine delimitarea ori reglementarea sa. Extinderea noțiunii către o comunitate mai largă poate determina o astfel de legătură, cu un

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]