36,350 matches
-
asemenea o persoană sau un dispozitiv), aceasta se face prin intermediul unei aplicații, Aplicația 1 trimite Aplicației 2 mai întâi un prim mesaj, de exemplu "Ești liber și stăpânești protocolul FTP?". Pentru "conversația" lor aplicațiile trebuie să folosească un protocol de aplicație predefinit. Protocoalele de pe fiecare nivel prescriu până la ultimul amănunt cum anume se "vorbește", ce se spune și mai ales în ce ordine, astfel încât participantul celălalt să "înțeleagă" despre ce este vorba. În acest exemplu însă, Aplicația 1 nu are legătură
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
folosească un protocol de aplicație predefinit. Protocoalele de pe fiecare nivel prescriu până la ultimul amănunt cum anume se "vorbește", ce se spune și mai ales în ce ordine, astfel încât participantul celălalt să "înțeleagă" despre ce este vorba. În acest exemplu însă, Aplicația 1 nu are legătură directă/fizică cu Aplicația 2. O legătura fizică există, dar se află departe - la baza "stivei" de protocoale. Metoda Modelului OSI prevede ca mesajul Aplicației 1 destinat Aplicației 2 să fie mai întâi predat nivelului de
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
fiecare nivel prescriu până la ultimul amănunt cum anume se "vorbește", ce se spune și mai ales în ce ordine, astfel încât participantul celălalt să "înțeleagă" despre ce este vorba. În acest exemplu însă, Aplicația 1 nu are legătură directă/fizică cu Aplicația 2. O legătura fizică există, dar se află departe - la baza "stivei" de protocoale. Metoda Modelului OSI prevede ca mesajul Aplicației 1 destinat Aplicației 2 să fie mai întâi predat nivelului de mai jos = Prezentare 1, printr-o interfață specială
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
celălalt să "înțeleagă" despre ce este vorba. În acest exemplu însă, Aplicația 1 nu are legătură directă/fizică cu Aplicația 2. O legătura fizică există, dar se află departe - la baza "stivei" de protocoale. Metoda Modelului OSI prevede ca mesajul Aplicației 1 destinat Aplicației 2 să fie mai întâi predat nivelului de mai jos = Prezentare 1, printr-o interfață specială. Acest nivel "vorbește" la rândul său cu nivelul său omolog din stiva 2, anume Prezentare 2, pentru care se folosește de
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
despre ce este vorba. În acest exemplu însă, Aplicația 1 nu are legătură directă/fizică cu Aplicația 2. O legătura fizică există, dar se află departe - la baza "stivei" de protocoale. Metoda Modelului OSI prevede ca mesajul Aplicației 1 destinat Aplicației 2 să fie mai întâi predat nivelului de mai jos = Prezentare 1, printr-o interfață specială. Acest nivel "vorbește" la rândul său cu nivelul său omolog din stiva 2, anume Prezentare 2, pentru care se folosește de protocolul necesar. Dar
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
posedă o legătură fizică cu omologul său, Nivelul fizic 2, de exemplu printr-un cablu. De aici informația se propagă spre participantul 2 de jos în sus, printr-o serie de interfețe, până într-un bun sfârșit se atinge nivelul Aplicație 2, respectiv Participant 2, cu care Aplicația 1 voia inițial să "vorbească". Din punct de vedere al Aplicației 1, ea doar pare că duce o conversație directă cu Aplicația 2, conform prescripțiilor din protocolul de aplicație ales. În realitate ea
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
Nivelul fizic 2, de exemplu printr-un cablu. De aici informația se propagă spre participantul 2 de jos în sus, printr-o serie de interfețe, până într-un bun sfârșit se atinge nivelul Aplicație 2, respectiv Participant 2, cu care Aplicația 1 voia inițial să "vorbească". Din punct de vedere al Aplicației 1, ea doar pare că duce o conversație directă cu Aplicația 2, conform prescripțiilor din protocolul de aplicație ales. În realitate ea schimbă informații doar cu nivelul Prezentare 1
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
se propagă spre participantul 2 de jos în sus, printr-o serie de interfețe, până într-un bun sfârșit se atinge nivelul Aplicație 2, respectiv Participant 2, cu care Aplicația 1 voia inițial să "vorbească". Din punct de vedere al Aplicației 1, ea doar pare că duce o conversație directă cu Aplicația 2, conform prescripțiilor din protocolul de aplicație ales. În realitate ea schimbă informații doar cu nivelul Prezentare 1, imediat vecin, prin interfața respectivă. Avantajul acestei metode stratificate este că
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
serie de interfețe, până într-un bun sfârșit se atinge nivelul Aplicație 2, respectiv Participant 2, cu care Aplicația 1 voia inițial să "vorbească". Din punct de vedere al Aplicației 1, ea doar pare că duce o conversație directă cu Aplicația 2, conform prescripțiilor din protocolul de aplicație ales. În realitate ea schimbă informații doar cu nivelul Prezentare 1, imediat vecin, prin interfața respectivă. Avantajul acestei metode stratificate este că nici Aplicația 1, și nici măcar programatorul ei (!!!) nu trebuie să cunoască
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
sfârșit se atinge nivelul Aplicație 2, respectiv Participant 2, cu care Aplicația 1 voia inițial să "vorbească". Din punct de vedere al Aplicației 1, ea doar pare că duce o conversație directă cu Aplicația 2, conform prescripțiilor din protocolul de aplicație ales. În realitate ea schimbă informații doar cu nivelul Prezentare 1, imediat vecin, prin interfața respectivă. Avantajul acestei metode stratificate este că nici Aplicația 1, și nici măcar programatorul ei (!!!) nu trebuie să cunoască deloc sarcinile și soluțiile de la nivelurile inferioare
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
ea doar pare că duce o conversație directă cu Aplicația 2, conform prescripțiilor din protocolul de aplicație ales. În realitate ea schimbă informații doar cu nivelul Prezentare 1, imediat vecin, prin interfața respectivă. Avantajul acestei metode stratificate este că nici Aplicația 1, și nici măcar programatorul ei (!!!) nu trebuie să cunoască deloc sarcinile și soluțiile de la nivelurile inferioare, ci doar una sau 2 interfețe, în sus și în jos. În plus, ea nu trebuie modificată reactiv la orice schimbare de pe straturile inferioare
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
Specific pentru canale radio rata pierderilor de pachete de date poate fi destul de mare, eroare care desigur trebuiesc corectată automat, în funcție de, să zicem, condițiile atmosferice, caz care însă nu se întâmplă niciodată la cablul de cupru. Și cu toate astea, Aplicația 1 nu trebuie modificată. La baza stabilirii nivelelor arhitecturale ale modelului ISO OSI au stat o serie de principii generale, cum ar fi: Rol: realizează interfața cu utilizatorul și interfața cu aplicațiile, specifică interfața de lucru cu utilizatorul și gestionează
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
la cablul de cupru. Și cu toate astea, Aplicația 1 nu trebuie modificată. La baza stabilirii nivelelor arhitecturale ale modelului ISO OSI au stat o serie de principii generale, cum ar fi: Rol: realizează interfața cu utilizatorul și interfața cu aplicațiile, specifică interfața de lucru cu utilizatorul și gestionează comunicația între aplicații. Acest strat nu reprezintă o aplicație de sine stătătoare, ci doar interfața între aplicații și componentele sistemelui de calcul.ex(HTTP; FTP; SNMP; SSH; NFS...) Unitatea de date: mesajul
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
trebuie modificată. La baza stabilirii nivelelor arhitecturale ale modelului ISO OSI au stat o serie de principii generale, cum ar fi: Rol: realizează interfața cu utilizatorul și interfața cu aplicațiile, specifică interfața de lucru cu utilizatorul și gestionează comunicația între aplicații. Acest strat nu reprezintă o aplicație de sine stătătoare, ci doar interfața între aplicații și componentele sistemelui de calcul.ex(HTTP; FTP; SNMP; SSH; NFS...) Unitatea de date: mesajul Rol: transformă datele în formate înțelese de fiecare aplicație și de
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
arhitecturale ale modelului ISO OSI au stat o serie de principii generale, cum ar fi: Rol: realizează interfața cu utilizatorul și interfața cu aplicațiile, specifică interfața de lucru cu utilizatorul și gestionează comunicația între aplicații. Acest strat nu reprezintă o aplicație de sine stătătoare, ci doar interfața între aplicații și componentele sistemelui de calcul.ex(HTTP; FTP; SNMP; SSH; NFS...) Unitatea de date: mesajul Rol: transformă datele în formate înțelese de fiecare aplicație și de calculatoarele respective, compresia datelor și criptarea
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
comunicația între aplicații. Acest strat nu reprezintă o aplicație de sine stătătoare, ci doar interfața între aplicații și componentele sistemelui de calcul.ex(HTTP; FTP; SNMP; SSH; NFS...) Unitatea de date: mesajul Rol: transformă datele în formate înțelese de fiecare aplicație și de calculatoarele respective, compresia datelor și criptarea. Unitatea de date: - Rol: furnizează controlul comunicației între aplicații. Stabilește, menține, gestionează și închide conexiuni (sesiuni) între aplicații. Unitatea de date: - Rol: transferul fiabil al informației între două sisteme terminale ("end points
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
și componentele sistemelui de calcul.ex(HTTP; FTP; SNMP; SSH; NFS...) Unitatea de date: mesajul Rol: transformă datele în formate înțelese de fiecare aplicație și de calculatoarele respective, compresia datelor și criptarea. Unitatea de date: - Rol: furnizează controlul comunicației între aplicații. Stabilește, menține, gestionează și închide conexiuni (sesiuni) între aplicații. Unitatea de date: - Rol: transferul fiabil al informației între două sisteme terminale ("end points") ale unei comunicații. Furnizează controlul erorilor și controlul fluxului de date între două puncte terminale, asigurând ordinea
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
SSH; NFS...) Unitatea de date: mesajul Rol: transformă datele în formate înțelese de fiecare aplicație și de calculatoarele respective, compresia datelor și criptarea. Unitatea de date: - Rol: furnizează controlul comunicației între aplicații. Stabilește, menține, gestionează și închide conexiuni (sesiuni) între aplicații. Unitatea de date: - Rol: transferul fiabil al informației între două sisteme terminale ("end points") ale unei comunicații. Furnizează controlul erorilor și controlul fluxului de date între două puncte terminale, asigurând ordinea corectă a pachetelor de date. Oferă un serviciu de
Modelul OSI () [Corola-website/Science/306283_a_307612]
-
în articolul "„Complex information processing: a file structure for the complex, the changing and the indeterminate”". Acesta îl definește ca: „material scris sau grafic interconectat într-o manieră complexă, care în mod convențional nu poate fi reprezentat pe hârtie”. Principala aplicație actuală a hipertextului este World Wide Web-ul alături de noțiunile asociate HTTP și HTML. Ideea acestui concept este mai veche, apărând și într-un articol al lui Vannevar Bush din iulie 1945 "„As We May Think”" publicat în periodicul "The
Hipertext () [Corola-website/Science/306367_a_307696]
-
Autodesk. În schimb, lucrând împreună cu Andries van Dam la "Brown University" în 1967, Ted Nelson definitivează "Hypertext Editing System", un proiect ce rula pe "mainframe"-ul IBM System/360-50 și care încorpora câteva concepte de bază ale hipertextului. O altă aplicație software, apropiată de hipertext, a fost și "HyperCard", scrisă de Bill Atkinson, dar ceea ce a determinat succesul sistemului hipertext a fost realizarea de către Tim Berners-Lee a conceptului de World Wide Web. Plecând de la definiția lui Nelson, conceptul a evoluat, iar
Hipertext () [Corola-website/Science/306367_a_307696]
-
și pentru aplicarea lor s-a făcut la calculatoarele electronice CIFA construite la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Gospodărirea apelor a fost primul domeniu în care modelarea matematică din România a depășit cadrul experimental și a fost extinsă la aplicații practice pe scară largă. Începând din 1961-1962, modelele matematice elaborate sub conducerea lui Andrei Filotti erau utilizate ca metodă standard în toate studiile de gospodărire a apelor din România. Pe lângă simularea matematică, Andrei Filotti s-a preocupat de modelarea caracterului
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
îmbunătățiri de securitate și performanța. Pentru viitor, echipa de programatori ne anunță că Joomla! 1.5 va fi o versiune complet rescrisa, bazată pe PHP 5. Joomla! este oferită sub Licență Publică GNU. Joomla! a luat ființă în urmă împărțirii aplicației Mambo între Miro Corporation din Australia, deținătorii licenței Mambo în acel moment și echipa de dezvoltare de atunci. Cele două tabere s-au despărțit pe 14 august 2005, compania Miro a fondat o fundație non-profit cu scopul de a finanța
Joomla! () [Corola-website/Science/306398_a_307727]
-
Trolltech a lansat Qt pentru Linux sub licență liberă (inițial QPL, astăzi GPL). În plus, lansarea Qt 4, pe care se bazează KDE 4, sub licență liberă și pe alte platforme (Macintosh și Windows) duce la posibilitatea ca KDE și aplicațiile bazate pe KDE să fie disponibile și pe alte sisteme. Mascota proiectului KDE este un dragon verde pe nume Konqi. Konqi poate fi văzut în multe aplicații, inclusiv când utilizatorul iese din mediul desktop și în ecranul „Despre KDE”. KDE
KDE () [Corola-website/Science/305779_a_307108]
-
și pe alte platforme (Macintosh și Windows) duce la posibilitatea ca KDE și aplicațiile bazate pe KDE să fie disponibile și pe alte sisteme. Mascota proiectului KDE este un dragon verde pe nume Konqi. Konqi poate fi văzut în multe aplicații, inclusiv când utilizatorul iese din mediul desktop și în ecranul „Despre KDE”. KDE oferă multiple aplicații, împărțite în pachete în funcție de destinație. Pachetele de bază (care oferă mediul desktop) sunt: Programele foarte populare, sau cu un ciclu de dezvoltare diferit de
KDE () [Corola-website/Science/305779_a_307108]
-
KDE să fie disponibile și pe alte sisteme. Mascota proiectului KDE este un dragon verde pe nume Konqi. Konqi poate fi văzut în multe aplicații, inclusiv când utilizatorul iese din mediul desktop și în ecranul „Despre KDE”. KDE oferă multiple aplicații, împărțite în pachete în funcție de destinație. Pachetele de bază (care oferă mediul desktop) sunt: Programele foarte populare, sau cu un ciclu de dezvoltare diferit de cel al proiectului principal, sunt lansate separat - astfel de exemple sunt: Proiectul KDE și evenimentele legate
KDE () [Corola-website/Science/305779_a_307108]