36,271 matches
-
Hagea, Nicolae Noica, Nicolae M. Constantinescu, Răsvan Dobrescu, Mircea Popa-Zlatna, Ion-Andrei Gherasim, Marilena Rotaru, Christian Mititelu, George Arion, Simina Mezincescu, precum și o nouă ediție a volumului "Viața lui Corneliu Coposu" de T.C. Zarojanu) ; o nouă ediție din Corneliu Coposu, "Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru"'. Articole biografice Multimedia
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
laconismul). Calitățile militare determinau, în mare parte, statutul de cetățean. Fuga de pe câmpul de luptă sau nerespectarea disciplinei antrenau automat decăderea din poziția privilegiată de cetățean. Pentru această râvnită poziție, sistemul educațional nu insista, totuși, pe dezvoltarea elocinței, a artei dialogului și discursului. În Sparta „gândeau” înțelepții și aristocrații, iar cetățenii le aprobau opiniile și le exercitau, în stil militar, ordinele. O morală strictă reglementa comportamentul social și familial, bărbatul conducând precum un comandant. Spectacolele de teatru și, mai ales, comedia
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
să condamne superstițiile, incultura, viciile concetățenilor, să fundamenteze o metodă de gândire (rațională) și o etică în spiritul ideii că fericirea oamenilor stă în virtutea luminată de rațiune. În secolul IV î.Hr., Platon, filosof de la care ne-au rămas importante lucrări (dialogurile "Phaidon", "Republica", "Legile" etc.), pornind de la metoda lui Socrate - al cărui elev a fost - a creat dialectica și a făcut sinteza între raționalism și spiritualismul lui Pitagora. În sistemul său "Ideile" erau o realitate absolută și imuabilă, inaccesibilă cunoașterii raționale
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
punctul de vedere și nu-i mai refuză existența reală. În antichitate, existența lui Isus nu a fost negată de cei care s-au opus creștinismului, nici păgânii și nici evreii nu au pus la îndoiala existența sa. Deși în Dialog cu Trypho, scriitorul creștin din al doilea secol Iustin Martirul și Filozoful a notat o discuție despre Hristos cu Trypho, cei mai mulți cercetători sunt de acord că Trypho este un personaj fictiv inventat de Iustin în scopurile sale literare apologetice. În timp ce
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
era elev de liceu, "La revue vert" și "La Revue lilas", din 1890-1891, Proust a publicat un articol periodic în ziarul "Le Mensuel" (Tadié). În 1892 a fondat o revistă literară care se numea "Le Banquet" (titlul francez al celebrului dialog al lui Platon, Banchetul, cunoscut și sub denumirea de "Symposium). În anii următori Proust a publicat povestiri și eseuri în extrem de prestigioasa revista literară "La Revue Blanche". În 1896 apare "Leș Plaisirs et leș Jours", o antologie în care au
Marcel Proust () [Corola-website/Science/299128_a_300457]
-
ale statelor membre. Prioritățile politice ale statelor GUUAM sunt prea diferite. Statele vor prefera rezolvarea intereselor lor în afara structurii regionale GUUAM. Moldova și Ucraina, care își declară dorința de a se integra în structurile europene, vor prefera să poarte un dialog bilateral cu UE (Moldova mai are posibilitatea sa o facă și în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est). Același lucru îl putem afirma și în privința relațiilor dintre statele-membre GUUAM și Federația Rusă. Acestea vor fi mai curând bilaterale sau
GUAM () [Corola-website/Science/299151_a_300480]
-
ambele probleme au fost abordate anterior). În schimb relațiile militare pe axa Ucraina-Georgia-Uzbekistan se vor dezvolta. Se va observa o cooperare militară dintre statele GUUAM în cadrul programului NATO - Parteneriat pentru Pace. Un alt factor demn de luat în seamă este dialogul în probleme de securitate dintre UE și Ucraina, și participarea eventuală a Kievului la Forța de Reacție Rapidă, realizată în cadrul Politicii Europene de Securitate și Apărare, declarată operabilă la summit-ul UE de la Laeken în decembrie 2001. Nu este exclusă
GUAM () [Corola-website/Science/299151_a_300480]
-
în cadrul unor organisme mai largi, la care participă Moldova - OSCE, Parteneriatul pentru Pace, CSI etc. • umanitară: este destul de interesant faptul ca GUUAM capătă și o anumită dimensiune umanitară. Această sferă este aproape inexistentă pe agenda guvernelor, însă anumite inițiative de dialog între structuri ale societății civile ar putea fi susținute de către Occident. În anii 2000-2001 au avut loc o serie de astfel de întrevederi între ONG-uri. Totuși acest domeniu nu va cunoaște o dezvoltare notabilă. Cooperarea cu alte țări și
GUAM () [Corola-website/Science/299151_a_300480]
-
in revistele "Apostrof, Archaeus, Art-Panorama, Bachelardiana (Franța), Cahiers roumains d’études littéraires, Caietele Echinox, Clouds Magazine (SUA), Contrafort (Moldova), Contrapunct, Conversația, Cuvântul, Discobolul, Echinox, El imaginario en el mito clasico (Argentina), Épistemocritique (Franța), Euphorion, Euresis, Familia, Graphé (Franța), Idei în dialog, Iris (Franța), Journal for the Studies of Religions and Ideologies, Jurnalul literar, Metabasis (Italia), Minerva, Monitor ZSA (Slovenia), Observator cultural, Orma, Poesis, Philologia Jassyensia, Poesis, Poli-femo (Italia), Psihanaliza, Revista de istorie si teorie literară, România literară, Rostirea românească, Steaua, Studia
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
l este specia care informează și elucidează, prin intermediul unui dialog. Rolul reporterului de interviu este să stabilească un dialog viabil, un mod de comunicare între el și cititor. Sondajul de opinie, informația și lămurirea unei situații sunt laturile principale ale interviului. Întrebările trebuie să fie scurte, clare și puse în
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
l este specia care informează și elucidează, prin intermediul unui dialog. Rolul reporterului de interviu este să stabilească un dialog viabil, un mod de comunicare între el și cititor. Sondajul de opinie, informația și lămurirea unei situații sunt laturile principale ale interviului. Întrebările trebuie să fie scurte, clare și puse în cunoștință de cauză. l are funcția principală de a
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
construit pentru a reliefa un portret, sau poate fi interesant prin opinii, idei, lămurirea unei atitudini, aceasta fiind cu adevărat misiunea unui interviu. Un gen publicistic aparte îl constituie cărțile de interviuri cu oameni de cultură. Spre exemplu cartea de dialoguri dintre Stelian Tănase și Alexandru Paleologu, Lumea de mâine, un volum de interviuri realizat de Ion Biberi, cărțile de interviuri ale lui Sorin Antohi, cărțile de publicistică ale lui Emil Șimăndan, etc. - interviul expres (interogarea câtorva trecători în legătură cu un eveniment
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
comunicării interumane, cu amendamentele tehnice corespunzătoare. Interviul nu a apărut ca o generație spontană. Putem observa că de la necesitatea de a afla a omului primitiv, la "interviurile" luate de antici Oracolului din Delphi, la prima prezență cultă a genului în "Dialogurile" lui Platon, de la invocarea spiritelor menite să aducă răspunsuri la chinuitoarele întrebări despre viață și moarte ale oamenilor din Evul mijlociu există o strânsă legătură. Totodată această legătură există și între "intervistele" teologice ale umanismului italian, între "Convorbirile economice" ale
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
prin reportaj, articol, consemnare sau orice alt gen publicistic. Astfel, o condiție a interviului este existența unui interlocutor depozitate de informație. Procesul de creație al interviului începe cu alegerea temei și a interlocutorului. După ce jurnalistul și-a ales partenerul de dialog, el se va informa asupra datelor personale ale acestuia, asupra evoluției sale profesionale. De asemenea, nu trebuie pierdute din vedere nici trăsăturile temperamentale, care concură la conturarea portretului psihic. Este foarte important să cunoști dacă partenerul de dialog este sociabil
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
partenerul de dialog, el se va informa asupra datelor personale ale acestuia, asupra evoluției sale profesionale. De asemenea, nu trebuie pierdute din vedere nici trăsăturile temperamentale, care concură la conturarea portretului psihic. Este foarte important să cunoști dacă partenerul de dialog este sociabil sau irascibil, dacă este taciturn, dornic de reclamă sau complexat, ferindu-se de publicitate, dacă este entuziast, generos sau indiferent. Cunoașterea acestor calități sau defecte ale interlocutorului este necesară pentru stabilirea adecvată a formulei de solicitare a interviului
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
de publicitate, dacă este entuziast, generos sau indiferent. Cunoașterea acestor calități sau defecte ale interlocutorului este necesară pentru stabilirea adecvată a formulei de solicitare a interviului, pentru modul de pregătire al întrebărilor și pentru maniera în care va fi orientat dialogul. Pasul următor în realizarea unui interviu este documentarea propriu-zisă. Jurnalistul va studia domeniul de activitate al interlocutorului, și va analiza activitatea depistând centrele de maxim interes, de actualitate. Toate acestea sunt elemente indispensabile pentru formularea întrebărilor. Pentru a pune întrebări
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
la interlocutor și viceversa. Rolul "celui care dă din cap", "celui care este întotdeauna de acord", "celui care mereu mulțumește" este incompatibil cu profesiunea de gazetar. Ziaristul trebuie să incite, să producă argumente și contraargumente. Nu mai poate fi numit dialog o situație în care jurnalistul și interlocutorul, stând față în față, dau din cap politicos și se aplaudă politicos. Din punct de vedere al conținutului, întrebările se clasifică în: factuale, de opinie, de motivație, mărturii. Întrebările factuale au conținut concis
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
interviului. Înainte de a începe duelul de idei și de a ataca problemele de fond, se recomandă o scurtă "discuție pregătitoare", necesară pentru crearea unei ambianțe deschise și a unui climat propice în care interlocutorul să se poată mobiliza, pregăti pentru dialog. "Discuția pregătitoare" se dovedește a avea pentru soarta ulterioară a interviului, o importanță covârșitoare. Jurnalistul trebuie să-și folosească tactul, farmecul, inteligența ca să câștige respectul și încrederea interlocutorului, să-și risipească eventualele rezerve. Se întâmplă ca însăși "discuția pregătitoare", răsturnând
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
ordinea întrebărilor și logica planului prestabilit. În numeroase interviuri se poate folosi un procedeu al chestionării numit "tehnica înlănțuirilor logice". Acest procedeu constă în stabilirea unor întrebări-verigă, care odată puse, vor fi completate prin întrebări auxiliare, spontane, enunțate după cerințele dialogului și calitatea răspunsului. Astfel, aceste verigi vor constitui un lanț. De multe ori dacă prima întrebare este bine aleasă, dacă este adecvată la temperamentul interlocutorului, succesul interviului este asigurat. Începând conversația, întrebările își vor urma planul logic fie că jurnalistul
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
interlocutorului, succesul interviului este asigurat. Începând conversația, întrebările își vor urma planul logic fie că jurnalistul va ține cont de contextul răspunsurilor în formarea următoarei întrebări, fie că le va formula independent de răspunsurile anterioare. Tehnica înlănțuirilor logice asigură un dialog viu, de la egal la egal, într-o mișcare liberă de idei, ziaristul trebuind să dețină o bună cunoaștere a domeniului pus în discuție, să fie înzestrat cu mobilitate de gândire și spontaneitate. Prima întrebare poate fi la precisă, la obiect
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
la precisă, la obiect, introducându-ne de la început în miezul problematicii tratate. Prima întrebare poate avea și o încărcătură ușor polemică, incitând, provocând de cele mai multe ori interlocutorul la replică. Se poate întâmpla ca prima întrebare să fie pusă de interlocutor. Dialogul se poate deschide printr-o declarație sau de a descrie cadrul, locul sau momentul în care se ia interviul. Pentru lămurirea unor aspecte referitoare la context, la motivația dialogului, se poate realiza o scurtă introducere. Ziaristul trebuie să aibă permanent
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
Se poate întâmpla ca prima întrebare să fie pusă de interlocutor. Dialogul se poate deschide printr-o declarație sau de a descrie cadrul, locul sau momentul în care se ia interviul. Pentru lămurirea unor aspecte referitoare la context, la motivația dialogului, se poate realiza o scurtă introducere. Ziaristul trebuie să aibă permanent spiritul treaz, să fie atent la mișcările interlocutorului său, să fie suficient de bogat în idei ca să poată renunța la intențiile inițiale și suficient de curajos să se avânte
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
De cele mai multe ori aceste opinii sunt publicate sub forma declarațiilor. Ziaristul poate solicita și în mod special anumite declarații unor personalități ale vieții politice, oameni de prestigiu ale căror opinii interesează publicul. În funcție de participarea jurnalistului la interviu, se pot distinge dialogul și interviul colectiv. În dialog relația jurnalist-interlocutor se modifică, fiecare dintre cei doi parteneri își pot adresa reciproc întrebări, își pot completa răspunsurile. Interviul colectiv sau masa rotundă este o dezbatere ce implică mai mulți participanți reuniți de ziarist pentru
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
sunt publicate sub forma declarațiilor. Ziaristul poate solicita și în mod special anumite declarații unor personalități ale vieții politice, oameni de prestigiu ale căror opinii interesează publicul. În funcție de participarea jurnalistului la interviu, se pot distinge dialogul și interviul colectiv. În dialog relația jurnalist-interlocutor se modifică, fiecare dintre cei doi parteneri își pot adresa reciproc întrebări, își pot completa răspunsurile. Interviul colectiv sau masa rotundă este o dezbatere ce implică mai mulți participanți reuniți de ziarist pentru a despre o anumită tematică
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
semnificative de venit), asociația își încetează activitatea în 1995. După patru ani de activitate în domeniul economic (1995-1999) Marian Munteanu este ales vicepreședinte al Confederației Naționale a Patronatului Român (CNPR), organizație pe care o reprezintă (1999-2006) în cadrul Comisiilor tripartite de Dialog Social (Guvern-Patronat-Sindicate) de pe lângă Ministerul Educației, Ministerul Culturii și Ministerul Muncii. În această calitate reprezintă România, în 2000, la Congresul Internațional al Muncii de la Geneva. În 2000 a fost ales vicepreședinte al Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR); a fost delegat
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]