36,010 matches
-
este unul dintre cele mai bune filme românești. Deși sunt descrise mai multe realități care puteau fi exploatate de autoritățile politice ale epocii, filmul este considerat a fi sec din punct de vedere propagandistic. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Moromeții" este una din cele mai reușite ecranizări ale anilor '80, „un test de maturitate creatoare” pentru regizorul Stere Gulea. Criticul afirmă că firele biografice din film interferează, iar astfel
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
Stat () este o regie autonomă din România care funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară. Are ca obiect de activitate administrarea, conservarea, protejarea și întreținerea imobilelor în care își desfășoară activitatea Guvernul, ministerele, autorități și instituții publice, asociații, fundații, cabinete de avocatură, birouri notariale, locuințele de protocol, precum și închirierea și exploatarea spațiilor de locuit și a celor cu altă destinație decât cea de locuit. Printre proprietățile RA-APPS se numără Palatul Victoria (sediul Guvernului), Casa Presei Libere, Palatul Snagov, Palatul
RAAPPS () [Corola-website/Science/318725_a_320054]
-
biserica se află în pericol de prăbușire și necesită lucrări urgente de restaurare și consolidare. Aflată pe o un vârf de deal, în apropierea une râpi, biserica este afectată de alunecări de teren care au dus la fisurarea puternică a fundațiilor în plan longitudinal. Biserica de lemn din Ipatele este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din dulapi de
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
familia Sturdza. În anul 2004, statutul instituției a fost modificat în cel de Cămin de bătrâni. În anul 2006, în cămin erau găzduiți 150 de bătrâni. În acel an, o aripă a Căminului «Sf. Constantin și Elena» a fost retrocedată Fundației Caritatea (înființată de Federația Comunităților Evreiești din România împreună cu Organizația Mondială Evreiască pentru restituirea bunurilor - The World Jewish Restitution Organization cu scopul de conservare, administrare și valorificare a patrimoniului cultural și spiritual al evreilor din România), bătrânii găzduiți acolo fiind
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
1996 - 2000) din București. Între 1987 și 1994 este cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, apoi - din 1996 până în 2002 - predă actorie și management cultural la Universitatea Ecologică din București. Din 2002 este director la Fundația Centrul Cultural European și conferențiar universitar drd., șef catedră, la Facultatea de Teatru a Universității "Spiru Haret" din București, devenită între timp Facultatea de Arte a aceleiași universități. Finalizează, în 2013, studiile doctorale la Universitatea de Arte din Târgu Mureș
Vlad Rădescu () [Corola-website/Science/318773_a_320102]
-
Sf. Arhangheli” din Scânteia a fost fundată pe loc gol. Ea consideră că biserica a fost ctitorită inițial de Vasile Lupu, iar după un timp, probabil în timpul lui Constantin Duca (după cum menționează inscripția pictată), clădirea a fost demolată până aproape de fundații și reconstruită după același plan și tehnică de construcție a secolului al XVII-lea. În jurul bisericii există un cimitir vechi, în care se află pietre funerare din secolul al XIX-lea, sculptate cu motivul soarele și luna și care au
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
lăsând ceva în urmă șederii sale. Astfel această regiune are o moștenire arheologică și arhitecturală impresionantă. Din păcate, fiecare civilizație nou instalată distrugea în mare ce a construit cealaltă dinaintea să. Totuși fenicienii au lăsat urme ale anticei Malaka sub fundația ce se află în spatele muzeului Picasso. Există dovezi importante în ceea ce privește perioadă de ocupație a românilor în secolul I Teatrul Român din Malaga, în Român Villa din Rio, Verde, Marbella, în primul secol al orașului Acinipo, 25 de km nord vest
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
al microcredit și câștigătorul din 2006 a premiului Nobel pentru Pace. Jackman a filmat recent un videoclip pentru Proiectul Global Poverty. El a filmat și documentarul Sezonul arzător despre încălzirea globală. Jackman susține și programul The Art of Elysium, și Fundația pentru adunarea de fonduri MPTV, iar el și soția sa Deborra-Lee Furness sunt protectorii fundației Bone Marrow Donor Institute din Australia. El a folosit și site-ul twitter pentru donații. În 14 aprilie 2009 Jackman a afișat pe pagina sa
Hugh Jackman () [Corola-website/Science/316019_a_317348]
-
un videoclip pentru Proiectul Global Poverty. El a filmat și documentarul Sezonul arzător despre încălzirea globală. Jackman susține și programul The Art of Elysium, și Fundația pentru adunarea de fonduri MPTV, iar el și soția sa Deborra-Lee Furness sunt protectorii fundației Bone Marrow Donor Institute din Australia. El a folosit și site-ul twitter pentru donații. În 14 aprilie 2009 Jackman a afișat pe pagina sa de pe site-ul twitter că va dona 100,000 $ unei organizații individuale non profit aleasă
Hugh Jackman () [Corola-website/Science/316019_a_317348]
-
de la 1848, satul rămânând fără edificiu de cult până în 1852 când a fost edificată biserica de lemn ce face subiectul acestui articol. A fost renovată în anul 1894. Acoperită cu șindrilă inițial, biserica a fost reacoperită cu tablă în 1911. Fundația era de piatră, iar pereții din bârne ajungeau pănă aproape de pământ. Umezeala a fost unul din factorii care au dus la deteriorarea bisericii. După anul 1989, biserica greco-catolică a solicitat retrocedarea lăcașului. În vara anului 2001 biserica de lemn a
Biserica de lemn din Băișoara () [Corola-website/Science/316062_a_317391]
-
nu se atașa de nici un partid politic sau vreun grup ideologic, nici chiar de vreo lojă masonică, în ciuda ofertelor care i-ar fi fost adresate în acest sens. În 1922, la propunerea lui Graham Wallas, Mitrany a fost cooptat în Fundația pentru Pace Internațională. Aici el a avut posibilitatea să intre în contact cu mediul academic american. Între 1931 și 1933 a activat ca „visiting professor” la Universitatea din Harvard și Yale University. După ce i-a expirat contractul la cele două
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
izbutise să publice ultima sa carte despre alternativa funcționalistă. Între 1919 și 1922 a fost angajat la cotidianul britanic The Manchester Guardian. În staff-ul editorial de aici avea responsabilitatea Departamentului de Relații Externe. Din 1922 a fost cooptat în Fundația pentru Pace Internațională unde va participa la elaborarea unei serii de volume privind istoria socială și economică a războiului mondial. În 1922, la propunerea lui Graham Wallas, Mitrany a fost cooptat în Fundația Carnegie pentru Pace Internațională, sub editorialul lui
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
Externe. Din 1922 a fost cooptat în Fundația pentru Pace Internațională unde va participa la elaborarea unei serii de volume privind istoria socială și economică a războiului mondial. În 1922, la propunerea lui Graham Wallas, Mitrany a fost cooptat în Fundația Carnegie pentru Pace Internațională, sub editorialul lui James T. Shotwell. Dorothy Anderson susține că activitatea din cadrul acestei instituții va constitui „"baza pentru mare parte din dezvoltarea de mai târziu a gândirii lui Mitrany"”. În cadrul acestei Fundații, Mitrany a fost implicat
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
a fost cooptat în Fundația Carnegie pentru Pace Internațională, sub editorialul lui James T. Shotwell. Dorothy Anderson susține că activitatea din cadrul acestei instituții va constitui „"baza pentru mare parte din dezvoltarea de mai târziu a gândirii lui Mitrany"”. În cadrul acestei Fundații, Mitrany a fost implicat în colegiul editorial al unei serii de volume privind „"istoria socială și economică a războiului mondial"”, publicând, în 1936, cartea "The Effects of the War in Southeastern Europe". Cele mai importante lucrări semnate de Mitrany în
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
cursurile de arhitectură ale Școlii Tehnice Superioare din Budapesta. Din cauza dificultăților financiare, în anul 1910 este obligat să-și întrerupă studiile și să se angajeze pentru doi ani ca desenator tehnic. Cu economiile făcute și cu un stipendiu primit de la Fundația Gojdu, își reia studiile. Începutul Primul Război Mondial face ca specialitatea sa să nu fie cerută, ca urmare își continuă studiile la Facultatea de Poduri și Șosele (construcții), din aceeași universitate, pe care le va absolvi în 1917, obținând diploma
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
domeniul video al campaniei electorale a CDR, iar în 1996 a realizat clipurile electorale ale CDR. A fost membru al Grupului pentru Dialog Social din 1990 până în 2012, când a fost exclus, și membru fondator al Alianței Civice și al Fundației Academia Civică. Din 2012 este senator de Sibiu din partea PNL, iar în aprilie 2015 a trecut la PSD. Filme realizate în studiourile BUFTEA - ROMANIAFILM (cu excepția ultimului). Format: 35 mm / color. Președintele Ion Iliescu i-a conferit la 10 decembrie 2004
Sorin Ilieșiu () [Corola-website/Science/316117_a_317446]
-
Basel Kunsthalle; “States of Mind. Lia&Dan Perjovschi”, Nasher Museum of Art at Duke University; “Perjovschi”, Vanabbe Museum Eindhoven; “On the other hand”, Portikus, Frankfurt; "Black&White" Muzeul de artă modernă MOMA Varșovia; "The power of Doubt" Muzeul Colecțiilor al Fundației ICO Madrid; "Survival festival" Riga; "Dublin Contemporary" Bienala de artă Dublin; Bienala de artă Algier; “Project Europa” Harn Museum of Art, University of Florida Gainesville; “Focus Lodz. From the Square of Independence to the Square of Freedom” Lodz Biennial; “Freedom
Dan Perjovschi () [Corola-website/Science/316131_a_317460]
-
au ținut și baluri. După Revoluția din decembrie 1989, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești a fost închisă temporar pentru restaurare. Ea a fost demolată de către locuitorii din sat care au furat tot din casă, luând până și cărămida din fundația casei. Cărțile din casa memorială au fost adăpostite la școala din sat care poartă numele poetului. În anul 2008, pe locul unde s-a aflat Casa memorială „Dimitrie Anghel” nu mai era decât un morman de moloz, resturi dintr-un
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
păstrându-se doar câteva fragmente pe laturile de nord și vest. De asemenea, copacii din parcul conacului, unii cu valoare istorică, au fost tăiați de localnici. Parcul conacului este astfel parțial distrus. Clădirea conacului a fost construită din cărămidă, pe fundație de piatră, în stilul arhitecturii moldovenești, îmbinând elemente tradiționale cu cele ale stilului neoclasic, predominant în Europa acelor vremuri. Planșeele, șarpanta și tâmplărie erau de lemn, pardoselile din lemn și mozaic, iar învelitoarea din tablă. Pe fațada principală (de est
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
cu un patrimoniu bogat: icoane, clopote și obiecte de cult (potir și disc) din sec. al XIX-lea, precum și Evanghelie ferecată în argint din 1928. Biserica are o stare de conservare bună, existând totuși igrasie pe latura de nord, iar fundația din piatră fiind înclinată pe direcția transversală a bisericii. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali și îmbinate direct prin cioplire. Ea are formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
Mihail Sturdza", Iași (1995-1996); Monument "Mihail Eminescu", Soroca, Republica Moldova (1997, bronz); Statuie "Haralamb Vasiliu", Podul Iloaiei, Iași (1998, bronz); Relief "Aurel Vlaicu", mănăstirea Cetățuia, Iași (1997, bronz); Monumentul "Unirii Mari", creație sculptor Olga Sturdza donat orașului Iași 1927 (vechea locație: Fundația Ferdinand Copou, distrus 1947), reconstituit (1995- 1999, 1 Decembrie, marmură, locație nouă - Piața Națiunii în fața Universității de Medicină și Farmacie Iași); Monumentul "Împăcării" (Reconstituirea giulgiului lui Crist), Iași (2001, marmură, h=3.10 m); Monumentul episcopului "Melchisedec Ștefănescu", Român; Statuie
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
reinforcing this idea of men acting in accordance with the plan of God. Ea este binecunoscută de unii discipoli ai mișcării New Age, unde este folosită ca parte a meditației, mai ales în grup. Invocația a fost utilizată în comunitatea Fundației Findhorn începând cu anii ‘70. Ca răspuns la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, Marea Invocație a fost utilizată ca un element central al noului program de la Findhorn cunoscut ca „Rețeaua meditațiilor de Lumină pentru pace". Utilizarea de către Findhorn a
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
acordat, cu caracter excepțional, și elevilor cu rezultate deosebite la Olimpiadele Naționale sau Internaționale de Fizica sau Informatică, precum și absolvenților clasați pe primul loc la concursurile de admitere în învățămîntul superior. După 1990, premiul se acordă în continuare prin strădaniile Fundației "Nichita Stănescu", în cadrul căreia ființează o secțiune "Profesor Ion Th. Grigore", constituită la 18 aprilie 1992. Începînd de la 28 mai 2009, această fundație a fost preluată de Colegiul Național "Ion Luca Caragiale" din Ploiești. Tot prin strădaniile Fundației "Nichita Stănescu
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
loc la concursurile de admitere în învățămîntul superior. După 1990, premiul se acordă în continuare prin strădaniile Fundației "Nichita Stănescu", în cadrul căreia ființează o secțiune "Profesor Ion Th. Grigore", constituită la 18 aprilie 1992. Începînd de la 28 mai 2009, această fundație a fost preluată de Colegiul Național "Ion Luca Caragiale" din Ploiești. Tot prin strădaniile Fundației "Nichita Stănescu", s-a reușit ca, la împlinirea a 90 de ani de la naștere, străzii din Ploiești care trece pe lîngă curtea Colegiului Național "Ion
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]