3,555 matches
-
1998 - - 8,4 1999 - - 7,4 2000 EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mortalitatea. În cadrul orașului analizat, mortalitatea a înregistrat variații între 4,4‰ în 1966 și 10,9‰ în 1996. Tendința generală a acestui indicator este să crească, motivele fiind îmbătrânirea populației și criza economică cu care se confruntă Feteștiul. În tabelul 3 se observă că rata mortalității are valori mai scăzute în comparație cu cea la nivelul județului sau al țării. Aceasta se menține în jurul valorii de 7-8‰ din 1967 până în 1993
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au îmbunătățit, ele reprezentând factorii-cheie pentru o speranță de viață cât mai mare. La nivelul structurii urbane a orașului, mortalitatea este mai mare în Fetești-Oraș, cel mai vechi cartier, caracterizat printr-o scădere a numărului de locuitori ca urmare a îmbătrânirii populației dar și a migrării tinerilor în Fetești-Gară, zonă nouă și dinamică din punct de vedere economic. Sporul natural Este reprezentat prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1966 o pondere de 38,8% din totalul populației (21.412 locuitori); în 1992, valoarea indicatorului se situa în jurul pragului de 34,9% din numărul total (35.374 de locuitori). Fenomenul se explică în general prin scăderea natalității și prevede îmbătrânirea populației. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere că cea mai mare parte a populației tinere se află încă în întreținerea părinților, deși tot mai mulți tineri desfășoară deja o activitate, cu mult timp înainte de a atinge vârsta minimă legală
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Recensământul populației corespunzător anului 2002 urmărește același recul demografic de ansamblu. Conform acestuia, ponderea populației tinere scade ajungând la o valoare de 27,4%, în timp ce populația adultă (63,5%) și cea vârstnică (9,1%) accentuează tot mai mult procesul de îmbătrânire a populației orașului. Analiza structurii pe sexe a populației orașului Fetești reflectă schimbările demografice, economice și de practici sociale cunoscute de membrii acesteia pe durata ultimelor trei decenii ale secolului trecut. Astfel, în 1966, populația masculină o depășea ca număr
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care sunt rezultatul libertății cultelor prin Constituția postcomunistă din 1992 și ne referim la: Martorii lui Iehova, penticostali, evangheliști independenți. La fel se poate observa scăderea numărului unor grupuri confesionale existente de decenii, iar cauza acestor scăderi este migrația sau îmbătrânirea membrilor. Aceste fenomene nu au modificat totuși raportul dintre confesiunea majoritară - ortodoxă - și celelalte confesiuni. Tabelul 12. Scrie despre Dunăre în studiile: Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală și mijlocul de a o pune în valoare, Institutul de Arte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
planurile inginerului Anghel Saligny și lucrat tot de ingineri români (...)”, v. Culea D.A., Dobrogea, București: Editura Casei Școalelor, 1928, 231. Datele statistice necesare calculării acesteia au fost preluate din Planul Urbanistic General al municipiului Fetești, vol. II, 1997. Fenomenul de îmbătrânire demografică a populației României reprezintă o incontestabilă realitate a ultimului deceniu. Prezența sa, nu doar la nivelul anumitor structuri teritoriale, ci pe ansamblul teritoriului, trage un important semnal de alarmă cu privire la configurația pieței muncii și a educației în următorii ani
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și a soldului bugetar structural (problema poate fi rezolvată prin înlocuirea output gap cu growth based balance - diferența dintre rata curentă de creștere a PIB real și trendul ratei de creștere) Distorsionarea soldului bugetar structural ca urmare a creșterii costurilor îmbătrânirii demografice (problema poate fi rezolvată prin includerea acestor cheltuieli, separat si transparent, în ținta de deficit convenită - vezi cazurile Danemarcei și Finlandei) Delimitarea dificilă a influenței factorilor temporari și nerecurenți asupra atingerii țintei de deficit de influența factorilor permanenți (problema
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu 7,1% în 2009 și cu 1,3% în 2010, ceea ce înseamnă că se poate devia de la țintă, fără a afecta major calea sustenabilă, pe termen lung. În următorii ani România va avea presiuni pe cheltuielile publice cauzate de îmbătrânire și schimbări în sistemul de pensii. Cum vom proceda? Este stipulat în Pactul de Stabilitate și Creștere că țările Zonei Euro/ UE pot proceda la reforme în aceste două domenii iar cheltuielile generate de acestea vor fi considerate, în limitele
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
categorii profesionale, dar și plata a circa 5% din PIB despăgubiri pentru persoanele ale căror proprietăți au fost confiscate abuziv de regimul comunist ș.a.). Una peste alta, o presiune ridicată pe cheltuieli pe termen mediu vine dinspre costurile ridicate ale îmbătrânirii demografice. Raportul de dependență defavorabil, completat cu o rată mică a ocupării, va maximiza aceste efecte negative. După 2015, efectele negative ale îmbătrânirii se vor manifesta prin costuri suplimentare de cel puțin 1-2% din PIB la pensii și cheltuielile de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ș.a.). Una peste alta, o presiune ridicată pe cheltuieli pe termen mediu vine dinspre costurile ridicate ale îmbătrânirii demografice. Raportul de dependență defavorabil, completat cu o rată mică a ocupării, va maximiza aceste efecte negative. După 2015, efectele negative ale îmbătrânirii se vor manifesta prin costuri suplimentare de cel puțin 1-2% din PIB la pensii și cheltuielile de îngrijire a sănătății. Conform Comisiei Europene, „România este poziționată în categoria țărilor cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale. Indicatorii de sustenabilitate S1
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale. Indicatorii de sustenabilitate S1 (exprimă ca procent în PIB efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar pentru a atinge în 2060 un nivel de 60% din PIB al stocului de datorie publică, luând în calcul costurile generate de îmbătrânirea populației) și S2 (cuantifică efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar din perspectiva îndeplinirii constrângerii bugetare intertemporale - obținerea egalității între veniturile și cheltuielile bugetare actualizate pe un orizont infinit de timp, ținând cont de costurile suplimentare legate de îmbătrânirea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
îmbătrânirea populației) și S2 (cuantifică efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar din perspectiva îndeplinirii constrângerii bugetare intertemporale - obținerea egalității între veniturile și cheltuielile bugetare actualizate pe un orizont infinit de timp, ținând cont de costurile suplimentare legate de îmbătrânirea populației) arată necesitatea unei consolidări fiscale pe termen lung în România. În cazul țării noastre, indicatorul S1 este de 6,9% din PIB, iar indicatorul S2 este de 9,1% din PIB, ambii situându-se peste media la nivelul UE27
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
complicațiilor periprocedurale, modificările fiziologice legate de vârstă, fragilitatea pacienților și asocierea comorbidităților. Totuși, mortalitatea prin BCI a înregistrat un declin semnificativ după 1970, inclusiv la pacienții vârstnici, semnificând astfel că această boală letală uneori nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii (5). 15.2. Epidemiologie În Statele Unite aproximativ 80% dintre decesele prin boli cardiovasculare apar la populația cu vârsta peste 65 de ani (3). Prevalența și severitatea bolii coronariene cresc dramatic odată cu înaintarea în vârstă, BCI fiind considerată cea mai frecventă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
încât să câștige un beneficiu substanțial ca număr de ani de viață, dar reducerea dizabilităților, menținerea unui grad de independență și ameliorarea calității vieții reprezintă cu certitudine beneficii. Modificări cardiovasculare legate de vârsta înaintată Modificările cardiovasculare induse de procesul de îmbătrânire sunt frecvent întâlnite la nivelul cavităților stângi - mărirea atriului stâng și alungirea ventriculului stâng (VS). V S se hipertrofiază prin creșterea volumului miocitelor, precum și prin creșterea colagenului interstițial. Fibroza interstițială și depunerea de amiloid se accentuează odată cu înaintarea în vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
BCI este mai frecventă la această grupă de vârstă (8). Fibrilația atrială afectează mai mult de 10% dintre pacienții de peste 80 de ani, aceștia asociind adesea boală coronariană, HTA, boli valvulare, insuficiență cardiacă (32). Este important ca manifestările cardiace ale îmbătrânirii să fie diferențiate de boala cardiacă manifestă la pacientul vârstnic. Într-un grup populațional care se prezintă mai adesea cu simptome atipice și multiple patologii asociate este deseori necesar să fie luate în considerare mai multe tehnici diagnostice, ceea ce conduce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
următorii ani arată că forța de muncă va fi din ce în ce mai diversificată din perspectiva genului, etniei, vârstei etc. aceasta datorită în special măsurilor de integrare a persoanelor de etnie roma și a persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă, datorită îmbătrânirii populației și a creșterii vârstei până la care o persoană va fi activă pe piața muncii, datorită măsurilor de diminuare a nivelului de segregare, din perspectiva de gen, a domeniilor de activitate și profesiilor. Pe de altă parte, creșterea numărului de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
necesar pentru înnoirea populației (2,1 copii/femeie) și a scăzut chiar sub 1,5 copii/femeie în multe state membre. În ceea ce privește cauzele schimbărilor demografice în Uniune, acestea sunt direct legate de scăderea ratei natalității, creșterea speranței de viață și îmbătrânirea populației. În viitor, ar putea coexista patru generații ale aceleiași familii. Se preconizează că populația Uniunii Europene va crește până în 2025, datorită imigrației, înainte să înceapă să scadă: 458 de milioane în 2005, 469,5 milioane în 2025 (+2%), 468
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nerambursabilă; ... k) implementează ansamblul reglementărilor comunitare în domeniu și elaborează documentele și rapoartele naționale privind îndeplinirea obligațiilor care îi revin României în calitate de stat membru; ... l) participă la elaborarea și monitorizarea strategiei și a programelor naționale privind dezvoltarea populației, în contextul îmbătrânirii demografice; ... m) monitorizează aplicarea, la nivel național, a Strategiei regionale europene de implementare a planului internațional de acțiune privind îmbătrânirea și elaborează rapoarte naționale; ... n) organizează și coordonează procesul de acreditare în domeniul serviciilor sociale; ... o) promovează parteneriatul public-privat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203712_a_205041]
-
României în calitate de stat membru; ... l) participă la elaborarea și monitorizarea strategiei și a programelor naționale privind dezvoltarea populației, în contextul îmbătrânirii demografice; ... m) monitorizează aplicarea, la nivel național, a Strategiei regionale europene de implementare a planului internațional de acțiune privind îmbătrânirea și elaborează rapoarte naționale; ... n) organizează și coordonează procesul de acreditare în domeniul serviciilor sociale; ... o) promovează parteneriatul public-privat în aplicarea programelor și proiectelor în domeniu; ... p) îndrumă și monitorizează activitatea autorităților și instituțiilor cu atribuții în domeniul asistenței sociale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203712_a_205041]
-
statistic. Aprobarea declasării și autorizarea tăierii arborilor și pomilor plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale se fac potrivit competențelor, în baza unor criterii minimale cuprinse în nota de prezentare anexată obligatoriu la procesul-verbal de declasare, astfel: - îmbătrânirea arborilor și pomilor; - prezența ramurilor uscate în proporție de peste 60% din coroană; - amplasarea într-un perimetru unde urmează să se construiască infrastructură nouă; - amplasarea pe aliniamentele perimetrale sau alei interioare, punând în pericol siguranța circulației rutiere, accesul și deplasarea personalului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
domeniilor Rural Urban Rural și urban LOCAȚIA PROIECTULUI Locația proiectului Țara Regiunile Județele Altele OBIECTIVE ORIZONTALE ALE POS DRU Vă rugăm să indicați obiectivele orizontale ale proiectului (sunt posibile mai multe variante). [ ] Egalitate de șanse [ ] Dezvoltare durabilă [ ] Inovație și TIC [ ] Îmbătrânire activă [ ] Abordare transnațională [ ] Abordare interregională DURATA PROIECTULUI Vă rugăm să precizați durata implementării proiectului, exprimată în luni. În estimarea duratei de implementare a proiectului nu se vor lua în calcul activitățile preliminare: studii de prefezabilitate, fezabilitate, proiecte tehnice, detalii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
modalitatea prin care proiectul va asigura condiții care să permită accesul și participarea grupului/grupurilor țintă la activitățile proiectului și evitarea discriminării Alte obiective orizontale Demonstrați clar contribuția proiectului la cel puțin unul din obiectivele orizontale (dezvoltare durabilă, TIC, inovare, îmbătrânire activă, abordare interregională și transnațională) Complementaritatea cu ┌─��──────────────────────────────────────────────────┐ alte strategii/programe/ │ │ proiecte └────────────────────────────────────────────────────┘ Indicați și descrieți strategiile/programele complementare cu proiectul dumneavoastră și demonstrați clar conformitatea cu acestea; indicați legătura proiectului dumneavoastră cu alte proiecte în curs de desfășurare sau planificate; precizați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
Regional ● Local Clasificarea domeniilor: ● Rural ● Urban ● Rural și urban Locația proiectului: ● România ● Regiunea/regiunile: ...................... ● Județ/județe: .............................. ● Altele: ................................ (inclusiv transnațional) Obiective orizontale ale POS DRU (descrieți contribuția proiectului la temele și obiectivele orizontale): ● Egalitate de șanse ● Dezvoltare durabilă ● Inovare și TIC ● Îmbătrânire activă *1) Perioada: 1) Valoarea prognozată - reprezintă valoarea indicatorilor prevăzută în contract sau dacă este cazul conform ultimelor modificări (Acte Adiționale) *2) Valoarea realizată până la ultimul RTF aprobat - se va insera valoarea indicatorilor realizată de la începutul perioadei de de implementare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
complicaților, permițând diminuarea progresiei și scăderea mortalității. Declinul înregistrat în ultimele două decade este atribuit programelor de screening citologic. În absența screening-ului se prognozează o creștere de 75% în numărul cazurilor de cancer de col ca rezultat al creșterii și îmbătrânirii populației. Relația cauzală între cancerul de col și infecția cu papilomavirusurile umane (HPV) a fost amplu documentată și tinde să fie confirmată de aplicarea vaccinurilor HPV. Papilomavirusurile umane se transmit în special prin contact direct cu pielea sau mucoasele infectate
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cancer de col uterin. Jumătate din femeile afectate mor, iar 80% dintre bolnave provin din țările sărace. Dacă tendința ascendentă se va păstra, numărul cazurilor de cancer de col va crește cu 75% în următorii 20 ani ca urmare a îmbătrânirii populației și a lipsei intervențiilor profilactice. Majoritatea cancerelor de col sunt determinate de infecția persistentă cu papilomavirusuri umane (HPV). Din peste 40 genotipuri HPV care infectează regiunea ano-genitală, unele produc leziuni care duc la cancer, altele determină papiloame genitale. Vaccinurile
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]