3,530 matches
-
preferinței. Însă cantitatea nu e totul. Fetele care flirtează sunt sensibile de asemenea la calitatea slow-ului. Dacă un băiat este atras de o fată, și dacă nu simte vreo reticență din partea acesteia, poate să-și strângă ceva mai mult îmbrățișarea, să ajungă să-și lipească obrazul, trupul, de ale ei. Dacă e îndrăzneț, dansatorul își poate chiar răsplăti partenera cu mici sărutări pe gât, pe frunte, pe obraji, așteptând cu nerăbdare ca cineva să stingă lumina. Întunericul recreează vreme de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de a ști care dintre ei are să-și piardă primul virginitatea. Împotriva oricărei așteptări, Claude este cel care, înaintea tuturor celorlalți, face pentru "prima dată" amor, și aceasta se întâmplă cu o prostituată. Tânărul este atât de necăjit în urma acestei îmbrățișări sinistre, a acestor "câteva clipe de căldură", încât se duce acasă "bolnav" de dezamăgire. A doua zi totuși, pentru a păstra aparențele, Claude se laudă în fața prietenilor săi: Asta a fost! [...] Nu mai sunt!" Prietenilor căzuți în admirație care îi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
anilor '50, o încălcare. Este unul dintre acele lucruri care nu se fac. Studentul străin este pe deplin conștient de aceasta. Însă dacă are îndrăzneala să sfideze acest tabu, o face pentru că April i se dăruiește complet, încă de la prima îmbrățișare. Îl lipește de gura ei și îi dă "un sărut lung și greu și bun, cu gust de vin îndulcit, cum nu mai primise ori dăduse în toată viața lui, un sărut care îl făcu să închidă ochii pentru a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amoroase, prea ispititoare ca să-i poată rezista. Și, într-adevăr, relația senzuală dusă până la capăt pe care o împărtășește fără întârziere cu învățătoarea de culoare îl face să uite de "îndelungatul refren de frustrări" pe care îl reprezentaseră flirturile sale. Îmbrățișările erotice împărtășite în Fordul tinerei femei îi alungă din cuget amintirea dureroasă a altor încleștări, neîncheiate și conflictuale de data aceasta, petrecute și ele pe bancheta din spate a unei mașini. Ele alungă amintirea acelor prime întâlniri, amintirea unor "ore
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
evocă pe cel al moraliștilor de la sfârșitul veacului, este diametral opus acestuia. Dacă gânditorii conformiști din perioada Belle Époque condamnau flirtul fetelor tinere, era desigur din cauză că sufereau, ca și Stingo, de pe urma faptului că femeile le provocau dorința, sustrăgându-se apoi îmbrățișării lor. Dar mai ales, să ne amintim, din cauză că priveau către trecut, erau obsedați de un ideal feminin desuet. Încremeniți în principiile creștine, mărturiseau un dispreț profund față de trup și de sexualitate. Le reproșau domnișoarelor că, flirtând, își pierdeau puritatea. Că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prințul Salina, din romanul Ghepardul, îi răspundea prea-cucernicului părinte Pirrone, care îi reproșase săvârșirea păcatului trupesc: Sunt încă un om în putere; și cum aș putea să mă mulțumesc cu o femeie care, în pat, își face cruce înainte de fiecare îmbrățișare și care, apoi, în clipele de mare dăruire, nu știe să spună decât: "Isuse Hristoase!"? [...] șapte copii am avut cu ea, șapte! și nu i-am văzut niciodată buricul..".. Trecuse de mult vremea în care femeile, ca una dintre propriile
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
urmă tot ea se dovedește a fi singura forță în stare să învingă egoismul, să aducă laolaltă indivizi opuși. Tot ea îi topește într-o mulțime înlăuntrul căreia, la fel ca în certurile între îndrăgostiți, totul sfîrșește într-o imensă îmbrățișare. Capitolul V Originea atașamentelor afective în societate I Notăm în capitolul precedent că satisfacerea imediată a trebuințelor și pulsiunilor este al doilea obstacol în calea creării unei legături sociale durabile în cadrul mulțimii. Iubirea, mai ales, mai mult sau mai puțin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
spune evreilor: "De fapt, nu v-ați ridicat niciodată împotriva autorității, este o iluzie. Ați urmat pur și simplu un prinț al Egiptului și ați înfăptuit țelul unui faraon, stăpînul vostru. Ați realizat un ideal în fața căruia eșuase poporul său: îmbrățișarea religiei monoteiste". Nu are rost să mai insistăm, după mulți alții, asupra fragilității raționamentului lui Freud și a datelor pe care se sprijină. Cînd inversează sensul povestirii biblice, care are un caracter istoric 495, departe de a dezvălui adevărul legendei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vor spune mereu „NU”. Fiecare copil poate să spună „DA” sau „NU”, fară o altă expresie facială sau mișcare. În timp ce confruntarea va avansa, se va schimba tonul vocii de la calm până la strigat, apoi se va reveni la intensitatea inițială. 10. ÎMBRĂȚIȘĂRI MUZICALE Scop stimularea unei atitudini pozitive între membrii grupului. Se va porni muzica, timp în care toți copii vor dansa. Când muzica se va opri, fiecare va îmbrățișa o persoană. Când reîncepe muzica se va dansa cu persoana îmbrățișată. La
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
sexy și talentată. Nu-i spun numele întreg, doar prenumele Marga. Sub influență bahică, mă îndrăgostesc rapid de ea, deși era mai în vîrstă. Cam cu 10 ani. Dar nu conta. Chef de după premieră. Începe relația. Mă duce la gară. Îmbrățișări, tandrețe maximă... Îi promit că voi reveni în week-end, să stau cu ea. Acceptă. O lună, am făcut naveta București-Galați. În timpul săptămînii, mă suna, seara, la văduva lui Sică Alexandrescu, pe strada Precupeții Vechi (mă documentam, în casa celebrului regizor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Theodor Rosetti, în paginile dedicate „Direcțiunii progresului nostru“), junimiștii aparțin unui mediu pentru care tradiția culturală este o realitate biografică. Și dacă G. Ibrăileanu trasează genealogia acestui criticism moldovenesc, înțeles ca o formă de reacție la radicalismul înnoitor și la îmbrățișarea mimetică și falsă a noilor forme culturale, E. Lovinescu dă o formă memorabilă și definitivă acestei opoziții de temperament dintre cele două provincii ale micii Românii. Este vorba de o opoziție care explică și contextualizează plasarea Junimii înseși în câmpul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
comunitate care este subiectul unui experiment social precipitat de încrederea oarbă în rațiune. Textele lui Rosetti oferă imaginea remarcabilă a întâlnirii dintre nostalgie, critica raționalismului politic și un simț al lucidității care relevă imposibilitatea întoarcerii în trecut. Sacrificarea tradiției și îmbrățișarea necritică a transplantului instituțional sunt imputabile unei aristocrații naționale care își trădează misiunea de a fi gardian al trecutului. Educația occidentală a tinerilor dă naștere, în termeni eminescieni, unei generații care nu aspiră decât la reproducerea rapidă și definitivă a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
considerat, fără ezitare că, pentru moment, pentru a nu atrage atenția și nici pentru a nu provoca vreo reacție punitivă a autorităților, nu le era permis creștinilor să rupă aceste relații; ba chiar, în situații extreme, trebuiau să îndure consecințele îmbrățișării noii credințe, dând mărturia supremă a martiriului. Ceea ce permitea misionarilor formularea unei asemenea opinii era - lucru paradoxal pentru necunoscătorii mentalității perioadei și problemei în discuție - printre altele, convingerea sigură că sfârșitul lumii era aproape. Plecând de la această premisă, creștinii fanatici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ținuturile îndepărtate. Păgânii, i-au acuzat multă vreme pe creștini de ateism, de dispreț față de zei (critică adusă monoteismului exclusivist creștin și iudaic), de ospețe infam (hrănirea cu copii), de uniuni incestuoase (primii creștini se numeau frați și surori), de îmbrățișări la trupul nud între bărbați și femei cu luminile stinse, de a-i iubi pe oamenii de aceiași credință cu ei și de a-i urî pe toți ceilalți, de a avea drept călăuză a vieții lor demonul, de a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și noaptea, criminalii și sfinții (Nord), ceasul rău și ceasul bun, trecutul și viitorul (Orologiul), înfățișarea aproape urâtă sau, dimpotrivă, minunat de frumoasă, reflectată în oglindă, legătura între viață și moarte, întoarcerea și plecarea, mai aproape sau mai departe (Tangaj), îmbrățișarea și răstignirea, vremea curgând "de două ori/ Dinspre seară și dinspre zori,/ pentru unul, și pentru altul" (Două cruci), tinerii și bătrânii, "Nu încă unii/ Iar ceilalții nu mai" (Bătrâni și tineri), "partea cadavrului, cea stângă/ și partea cadavrului, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
greu... vă explic eu altădată... De data asta, aparența îmi joacă festa... Eu v-am cîștigat... dar aparțineți soțului... Al dracului aparență! (îi sărută mîna și o îmbrățișează; în clipa asta se aud bubuituri în pereți; toți se desfac din îmbrățișări și devin extrem de încordați) Mihai: (într-un tîrziu, îndrăznind) Dar acum cine mai bate?! Vecin 1: (după o pauză) Nu știu. (judecînd cît se poate de logic) Noi nu. Nu, pentru că sîntem aici. Nici dumneavoastră, pentru că și dumneavoastră sînteți aici
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
meu, cu o nunață de iritare, apoi de ordin, de comandament, În același timp severă și excedată, vocea lui Zhang Xiangzhi care Îmi strigă: Play!” Altă-dată, Închis Într-o toaletă de vagon cu frumoasa Li Qi, pe cale să facă dragoste, Îmbrățișările se suspendă datorită sunetului asurzitor al telefonului mobil din compartimentul părăsit: „Am simțit telefonul răsunînd În afara toaletei, am Înțeles imediat că era telefonul mobil care Îmi fusese oferit și care suna din rucsacul meu și am simțit cum inima Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
centru comun generează și ea noduri. Cheia de boltă în care se întâlnesc ogivele unei bolți gotice devine centru de energie concentrată. Un grup de oameni așezați în jurul unei mese produce o convergență similară. Un astfel de contact culminant este îmbrățișarea îndrăgostiților și orice înmănunchere de obiecte. Cele trei spade ținute strâns în mână de tatăl din Jurământul Horațiilor a lui David se manifestă ca un contrapunct nodal față de grupul compact al celor trei fii. Intensitatea unui astfel de centru este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
marea frază ("Oracolul mut"). Cuvintele devin toate menite să reziste în fața timpului ("Structură"). În ciclul "Voluptatea limitelor", principiul clasic al perfecțiunii înțelese ca fapt precis conturat și împlinit e trăit intens: "Ah! Unde-i timpul cald când orice gest/ era îmbrățișare sau ofensă!/ Azi soarele minunilor s-a stins./ Iar armonia muzicii de sfere/ cu strune rupte tinde-n necuprins/ o plasă uriașă de tăcere". Ștefan Aug. Doinaș poetizează frecvent motive ce țin de universul clasic, setea de echilibru și dezvăluirea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
către pace, ca Hölderlin mă tângui frumos." Tematica frecventă însă rămâne dragostea ceremonios prezentată într-un univers vegetal, cu o figurație care amintește de parnasieni. În mijlocul câmpiei am văzut/ zeii și zeițele ierburi ca o apă verde,/ înflorind în sfinte îmbrățișări, plătindu-și datoriile către bătrâna Gee./ Asemenea lor m-am dorit alături de tine." "Cântarea cântărilor" merge pe urmele lui Corneliu Moldovan, Marcel Breslașu și Gheorghe Tomozei în sensul că parafrazează în șapte cânturi "Cântarea cântărilor" după versiunea lui Gala Galaction
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai toți criticii, lăudând prima carte a poetei. Numai că nu a mai reușit să se întoarcă la uneltele sale nici după 1960, când mai încearcă senzualități târzii ("Trupul acela masiv și veșted/ care n-a uitat încă de tot îmbrățișarea bărbatului"), și poeta ajunge să se confeseze, degenerând în reportaj: "De aceea, când mă întorc aici, mi se pare/ ceru-i mai străveziu ca oriunde,/ Și-s luceferii mai mulți,/ că vântul îmi mângâie fața mai răcoros." " Tocmai ieșeam din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îl vede pe cine." "A patra elegie" și "A șasea elegie" sunt elegiile meditației. În "A patra elegie" asistăm la sfâșierea teribilă între "visceral" și "real", a luptei pentru refacerea unității, unitate generată de împreunarea cărnii și a spiritului, asemeni îmbrățișării bărbatului cu femeia; trupul teribil îl prăbușește seară de seară în somn, vrând să-l ucidă cu disperarea amneziei, după atingerea absolutului: "și neucigându-mă/ ca să poată fi, totuși trăit de cineva". "A șasea elegie" este a dilemei. În "Engrame
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru a-l interioriza În sfera mea emoțională, dar și În sfera conștiinței mele. Această interiorizare este realizată În mod simbolic, prin Întinderea și strângerea reciprocă a mâinilor, care este prima formă de atingere corporală. A doua formă o reprezintă Îmbrățișarea, care este o apropiere și o atingere corporală difuză, de o Încărcătură emoțională globală, crescută. A treia formă de apropiere și atingere corporală este sărutul, care Împinge emoția către sfera dorinței de „a-fi-Împreună-cu-celălalt”. Ultima fază de apropiere și de atingere
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
esențialmente de trupul acesteia; bă incarnarea individului sau somatizarea acestuia reprezintă modul fundamental prin care persoana se exteriorizează pe sine Însăși În lume; că relația dintre două persoane este o relație trupească, de factură carnal-somatică reprezentată prin: strânsul mâinilor, apropierea, Îmbrățișarea, sărutul, actul sexual. Mâna este cea care realizează raportul „de la un om la altul”, ea fiind primul contact fizic, somatic, Între două persoane. Din punct de vedere ontologic, mâna aparține unei ființe și ea este prelungirea acesteia, prin care „ființa
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în fum și poetul plînge, sufere sincer. Poetul înțelege că femeia pe care o iubește este o plăzmuire a imaginației sale, pe care niciodată nu o va afla." "Sentimentele ideale, înalte, sentimente morale omenești, ce introduce poetul în iubire: Sărutări, îmbrățișări, în împrejurările cele mai poetice și artistice, iată tot idealul lui Eminescu... În asemenea concepție de iubire, rolul femeii este să rămîie o păpușă ca un înger, cu părul lung, balai, care nu știe decît să sărute și să îmbrățișeze
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]