3,579 matches
-
negustorilor ivriți, dar descoperit după 1900 de ani! Ne mai spune manuscrisul despre felul cum va fi distrus Ierusalimul și tot neamul lor mare iubitor de avere și mărire. Tot aici găsim in-formația că acești negustori - adică fariseii mozaici - prin înșelăciunile lor au amăgit popoarele și au căsăpit pe mulți care nu le înghițeau făcăturile. ,, Pentru că zilele tîrguielilor voastre au trecut Și trecute, de asemenea, sînt zilele voastre de vînătoare și ucidere, Iar acela care ține în robie va avea parte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în care Georges Duroy își îndreaptă privirea spre D-na de Marelle 145, reprezintă un fel de victorie posibilă a femininului. Maupassant schițează portretul moral destul de controversat al Parizienei, care, pentru a-și satisface curiozitatea, nu se oprește în fața secretelor, înșelăciunilor, ticăloșiilor 146. Maupassant constată că: "leur morale flexible de Parisiennes n'aurait pas tenu longtemps devant la certitude du secret" [Maupassant, Bel-Ami, p.72]. Cele care nu se adaptează noii morale, cum este doamna de Walter, apar ridicole și isterice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dublă, cum ar fi cazul lui Renée. Denunțarea cultului aparentelor se transformă în denunțarea unei morale ce închide o clasă întreaga în capcana falsului și a prisosinței. Bel-Ami dezvolta pe întreg parcursul această denunțare [v.Bancquart 1984, p.13]. Motivul înșelăciunii formează o axă în românele și, mai ales, în nuvelele lui Maupassant 160: "certains êtres paraissent fatalement destinés, quoiqu'il fassent, à jouer et à triompher leș autres. Toutes leurs actions semblent préméditées, toutes leurs démarches calculées, toutes leurs paroles
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de onestitate diferite ticăloșii. Acesta este laitmotivul românului realist/naturalist, care are ca obiectiv să pătrundă și să dezvăluie realitățile în profunzime. Lumea esențelor se transformă în lumea aparentelor, este vorba despre o nouă percepere a lumii fondată pe "predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare își joacă rolul și câștigă, în consecință, cel mai bun actor. Itinerarul personajelor este o cunoaștere a legităților scenei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tensiuni cotidiene și de jocuri de putere [Dits et écrits, Histoire de la folie, Naissance de la clinique ș.a.]. Foucault consideră că raporturile dintre femei și bărbați sunt raporturi politice. Diferența sexelor s-a tradus prin inegalitatea puterilor, care constrânge femeia la înșelăciune, la sustragere de bani de la bărbat și la refuzul sexual. Toate aceste înșelătorii nu duc însă la schimbarea poziției lor. În cazul acestei dominări, problemă pe care Foucault și-o pune este să afle unde se formează rezistență. [v. Histoire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a adolescenței (14-16 ani) sistemul axiologic, deprinderile și atitudinile sociale să fie restructurate, toate acestea fiind întărite de creșterea responsabilității față de propria persoană, dar și față de semeni. Cu toate aceste, mai apar totuși unele conduite deviante: sustragerea de la anumite sarcini, înșelăciunea, minciuna. În această etapă ontogenetică se poate remarca o pregnantă dorință de integrare în "gașcă", de a petrece ore întregi în stradă, ceea ce poate reprezenta un climat social favorizant dezvoltării unor conduite puternic deviante: furt, huliganism etc. Tot în această
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
diferențiere a infractorilor de neinfractori (Voinea, 1999). Evaluarea actelor antisociale din perspectiva acestui factor au permis identificarea unor importante diferențe atât din perspectivă calitativă (bărbații sunt inclinați preponderent spre infracțiuni bazate pe forță, în timp ce femeile "agrează" în mod special furturile, înșelăciunile, infracțiuni legate de viața sexuală etc), cât și cantitativă (numărul femeilor care săvârșesc acte antisociale este semnificativ mai redus comparativ cu cel al bărbaților). Cu toate acestea, odată cu modificarea statutului femeii în structura societății, imaginea "sexului slab" începe tot mai
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Epilepsiile datorită descărcărilor neuronale necontrolate, pacienții cu această tulburare comit infracțiunile în condițiile legate de apariția crizelor (aceste fapte trebuind să preceadă sau să urmeze accesul). Actele epilepticului aflat în stare de obnubilare a conștiinței variază de la furt, fals și înșelăciune, până la comportamente agresive, tentative de crimă și crimă. Actele comise de epileptic în timpul episoadelor sunt caracterizate printr-un grad crescut de cruzime, însă patologia acestor acte constă în absența unor motive plauzibile și pertinente, precum și discordanța semnificativă între conduita bolnavului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
săi să sufere, această tulburare fiind considerată mai mult o boală a caracterului decât a psihicului. Acești indivizi, instabili și excesivi de iritabili, comit fapte antisociale în deplin discernământ, cu luciditate și interes, orientându-se cu precădere spre furt, escrocherii, înșelăciune, agresiuni, denunțuri calomniale etc. O categorie aparte a psihopaților o reprezintă perverșii sexuali, care pot varia în diferite forme și grade: de la exhibiționism și fetișism, până la acte sadice, crime și mutilarea cadavrului, necrofilie etc. * Alcoolismul reprezintă o caracteristică frecventă a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dezvoltă cu ușurință diferite tipuri de manii, și prezintă un comportament ostil și violent față de ceilalți (Oancea, I., 1998, p. 247). 2. Criminalii achizitivi comit crime contra proprietății, contra bunurilor, valorilor pecuniare: hoți (pentru furt), tâlhari (pentru tâlhărie), șarlatani (pentru înșelăciune), delapidatori (delapidare), falsificatori (pentru fals), mituitori, traficanți (acte de corupție). Prin comportamentul prezentat de acești infractori se umărește: a) desfășurarea acelor acțiuni ce privesc bunurile și valorile materiale; b) acțiunile constau în luarea, însușirea și folosirea acestora bunurilor sustrase; c
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de fată (regia Iosif Demian). Breșa făcută de filmul lui Tatos în propaganda care viza viața satului este lărgită în forță. Dacă Axente era o canalie colectivistă, acum un sat întreg, în frunte cu președintele CAP, se dovedește capabil de înșelăciune și furt. Ani în șir, ei ascund faptul că au un surplus de pământ neînregistrat și astfel pot raporta recolte la hectar false, care le aduc beneficii nemuncite. Complicitatea merge și mai sus, până la secretarul de partid jude țean. Din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mult cadrul familial. Proprietatea de pildă, care în general este familial ă, poate genera conflicte în sensul că pot răci relațiile în familia lărgită, generează discordii, certuri, violențe și chiar crime. Dincolo de cadrul familial,în spațiul social deci, încurajează camăta, înșelăciunea, furtul și chiar crima, iar la nivelul națiilor disputa teritorială a condus de cele mai multe ori la războaie, jafuri și măceluri. Alterarea instinctului de dominație produce conflicte în familie atunci când capul familiei tradiționale (tatăl), sau în timpurile moderne unul din părinți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unui sentiment de insatisfacție și nemulțumire care se transformă treptat în invidie (pizmă), ceea ce îndeobște se definește ca ciudă sau necaz, aspecte ce pot degenera în ură neîmpăcată și vrăjmășie. Dacă individul aflat în această stare este și victima unei înșelăciuni, atunci apare tendința de răzbunare care poate lua formele cele mai monstruoase, de la distrugere, incendiere, până la crime de o cruzime uneori infernală. Nu este mai puțin adevărat că există și o deviere patologică a psihicului uman când unii indivizi, ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
modest, iar bărbații să le prețuiască „cinstindu-le ca un vas ales și ca pe comoștenitoare ale harului de viață’’. Virtutea umilinței și voința este invocată pentru a stăvili patima de dominație: „Despuiați-vă de toată șiretenia și de toată înșelăciunea, de fățărnicie, de pizmă și de toată clevetirea’’ „Toți și unii altora să inspirați umilință, căci Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har’. Pentru prima dată în istoria umanității, prin Apostolul Petru, se ia atitudine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încercarea ei de apărare a condiției femeii trebuie receptată în notă ironică.312 Ideile pe care le susține, și care se opun normelor sau canoanelor medievale, sunt de fapt sofisme: „misoginismul medieval asocia femeia cu sofistica, cu persuasiunea și cu înșelăciunea, ea folosind de fiecare dată o logică falsă.” 313 308 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 283. 309 S. H. Rigby, op. cit., pp. 142-143. 310 Ibidem, p. 138. (trad. n.) 311 Ibidem, p. 139. 312 Ibidem, p. 139. 313 Ibidem, p. 140
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
recunoaște că nimic nu o poate opri din calea sau voia ei. Este conștientă de strategia sa, o recunoaște cu nonșalanță a nu fi ortodoxă, ca și cum unicul țel în viață ar fi înșelarea celorlalți, fiindcă mărturisește: „Femeilor le dete Făcătorul/ Înșelăciunea, plânsul și fuiorul”379 Târgoveața pare înzestrată mai ales cu prima trăsătură. Teritoriul de luptă și biruință al femeii rămâne însă patul - aici reputează toate victoriile pe care le dorește. Prostituarea devine un instrument: „Vânati câștigul - toate s de vânzare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul din suita pelerinilor spre Canterbury). Alchimia, o altă obsesie medievală, poate fi corelată mai mult cu înșelăciunea, decât cu ocultismul (Povestirea argatului avei). De sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu diavolul, element aparținând fabulosului popular (Povestirea fratelui cerșetor - care îl vede pe aprod într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului și aduce în prim plan și imaginea unui preot naiv, dar lacom, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aceea ar fi fost mai bine să renunțe la speranțele lui deșarte.838Aurel este un violator în intențiile sale, căci știe că nu va cuceri niciodată inima femeii iubite, s-ar mulțumi măcar cu trupul ei, în ciuda opoziției Dorigenei, utilizând înșelăciunea. Soțul își permite să o schimbe ca pe o marfă, iar concluzia povestirii este că lumea patriarhală are cutumele ei ce nu pot fi deturnate. Femeia acceptă în cadrul căsniciei suveranitatea soțului, de aceea ascultă porunca acestuia cu docilitate.839 Pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
multiple fețe ale lumii percepute. Astfel, imaginația a fost definită ca "facultatea pe care o are spiritul de a produce imagini" 7. "Viziune asupra lumii", așa cum credeau epicureicii, "afecțiune a corpului", în concepția lui Descartes și a raționaliștilor, "stăpână a înșelăciunii și falsității", după Blaise Pascal, imaginația are ca nucleu gnoseologic puterea de a crea 8. Imaginarul, ca modalitate de creație și ca evadare din chingile individualității 9, construiește un sistem de relații coincidentia oppositorum dintre "eu" și "lume". Pentru J.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dezgustul). Cu ajutorul lor se pot transmite atât sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care la Începutul vieții este privită ca «euă. Această a doua conștiință, a limitelor, Îngrădește, ascunde prima conștiință, cea a spiritualității. Pare că această conștiință a limitelor este conștiința de sine. Întreaga viață e limpezirea conștiinței esenței spirituale, eliberarea de Înșelăciunea recunoașterii limitelor. Pentru cel care are conștiința deplină a esenței sale spirituale, moartea e eliberarea de limitele care o constrîng”. Conștiința este, așadar, În viziunea lui Lev Tolstoi factorul esențial al eliberării spiritului În „sinele” nostru, ca o condiție apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
printre noi, prin intențiile lui distructive. * „A trece de la sărăcie la bogăție, nu Înseamnă decît a schimba o mizerie cu alta.” (Johan Oxenstiern) Firește, este vorba de o mizerie morală, pentru că este rară bogăția care să nu fie obținută prin Înșelăciune, și care să nu fie Însoțită de avariție (de teamă și de neliniștea că ar putea fi pierdută). * „Măsura adevăratului caracter al unui om este ceea ce el ar face dacă ar ști că nu va fi niciodată descoperit.” (Thomas B.
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Xenofan sub forma unei Întrebări: „Dacă cineva, atunci cînd fiul său are nevoie de o doctorie și nu vrea s-o ia, Îl Înșală dîndu-i medicamentul drept mîncare, și dacă Întrebuințînd astfel minciuna Îl face sănătos, cum trebuie socotită această Înșelăciune?”. Se știe că stratagema despre care vorbea Xenofan este folosită, astăzi, frecvent de către medici, atunci cînd recurg la procedeul „placebo”. * „Merit fără reușită există, dar nu și reușită fără merit.” (La Rochefoucauld) Înțelepciunea populară sancționează Însă această inechitate: „RÎsul te
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să facem ca „moralitatea” să reprezinte modul nostru obișnuit de a fi, ea devine discretă. * „Mai degrabă să o Înduri tu Însuți, decît să săvîrșești o nelegiuire.” (L.A. Seneca) Interesant este Însă următorul aspect din judecata unora: deși recunosc că „Înșelăciunea” trădează o josnicie a sufletului, preferă să o realizeze ei, decît să sufere dezonoarea de a recunoaște că au fost Într-atît de naivi, Încît s-au lăsat Înșelați de alții! * „CÎnd ochiul este curat, Întregul trup este curat.” (Reflecțiune creștină
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]