4,024 matches
-
de obicei, se străduia - cu prețul unei încordări supreme, bănuiesc: orgoliul de a nu se lăsa înfrânt de boală mai ținea steagul sus - să aibă gestul energic și chiar se sculase din pat, aparent dezinvolt. Cu bruschețea sa caracteristică, prea îndrăzneață uneori în ciuda zâmbetului ce o însoțea întotdeauna, o întrebase pe doctoriță de ce naționalitate este. Fără să se supere, d-na D. i-a răspuns că e pe jumătate așa, și pe jumătate așa (nici o jumătate nefiind românească)... Iar luni dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de sus, de la trei, ne informase că în bloc sunt șoareci și mă asigurase că el însuși, cu mâna lui, prinsese vreo nouă, în chiar sufrageria lor, așezată exact deasupra capului meu. Citeam ce citeam și fulgeram colțurile încăperii, din ce în ce mai îndrăzneț, căci încrederea în spusele vecinului începuse cam de multișor să se clatine... Lectură cu pândă de șoareci! Am terminat de citit toată proza lui Dostoievski fără a zări măcar o codiță de șoricel. * În 21 decembrie, dimineața, Doina s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
el, să ți-l contempli! Cum s-ar schimba atunci, brusc, lucrurile, raportul de forțe atât de nefavorabil ție până în acea clipă! * Cândva, m-a obsedat un gând monstruos, de un orgoliu nesăbuit. Baza reală a ipotezei mele pe cât de îndrăznețe pe atât de hazardate era dispariția unor oameni care, într-un fel sau altul, într-o măsură mai mare sau mai mică, îmi complicau existența, sau, pur si simplu, mă stânjeneau, mă incomodau. Poate că, într-adevăr, nu erau vinovați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
tragi. Acum poți să mă privești cât poftești”. * „ - Mi-a plăcut mult cartea dumneavoastră, de anticipație, ca să zic așa, Stele reci se numea, dacă nu mă înșel; deși ceea ce vedem aici și acum, realitatea cu alte cuvinte, pare să infirme îndrăznețele dumneavoastră ipoteze...” * „ - Eu sunt motanul lui Nikolai Alexandrovici Berdiaev, la care marele filozof, stăpânul meu, s-a referit când a scris că nu concepe să fie în paradis fără mine... Iar eu sunt cățeaua din Cântecul cățelei de Esenin”. * „ - Soldatule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu deferență, dar fără cruțare și insistent de Mircea Ciobanu, emite nenumărate precepte, observații, intuiții, ipoteze, sentințe, în formulări memorabile, de o frumusețe pe măsura sincerității sale absolute. Ciobanu îi pune întrebări dificile, indiscrete (respectuoase, dar indiscrete, mai mult decât îndrăznețe) și nu l iartă, nu-l lasă să se derobeze, iar regele acceptă, admite, se supune, se livrează, e hotărât să nu revendice nici un menajament, nici o imunitate, răspunde exhaustiv la toate aceste forări în zonele cele mai rezervate ale conștiinței
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în Vlăstarul. Oricum, e cea dintâi manifestare decisivă a viitorului savant ce avea să devină o autoritate în materie pe plan mondial. Dintre toate cărțile și studiile pe care de atunci le-a consacrat acestui subiect, cea mai luminoasă, mai îndrăzneață, mai necesară găsesc că este cărticica din 1935, Alchimie asiatică. Un model de tratat științific substanțial, concis, de o impecabilă stringență logică, pasionant. Ceea ce se înțelege, sau trebuie să se înțeleagă, este că alchimia, în speță alchimia asiatică, dar în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în Mitul reintegrării, în Comentarii la legenda Meșterului Manole, în Cosmologie și alchimie babiloniană, în Alchimie asiatică, într-un scurt eseu ca Un amănunt din Parsifal, o putere, o apăsare de pedală cu un efect de amplitudine extraordinară, o înaintare îndrăzneață, rapidă, sigură, către marile semnificații, deduse din treaptă-n treaptă pornind de la câte un detaliu, pe care nu le-am mai întâlnit producându-se cu aceeași tranșantă libertate în lucrările ulterioare publicate în Occident. Din rațiuni lesne de înțeles, o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
este constatarea că interpretarea deosebită nu se datora doar faptului că se aflau în sală oaspeți de seamă, ci chiar nivelul ridicat care devine o practică obișnuită a instituției în cauză. La succesul spectacolului au contribuit atât scenografia funcțională și îndrăzneață a lui Schturmer, cât și costumele admirabile, eterogene ca aluzii stilistice și care scot în evidență realele calități fizice ale tinerelor și talentatelor actrițe, mai ales! De asemeni, tot travaliul scenic, prin promptitudinea manevrelor tehnice, folosirea sincronă a muzicii (selecționată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Iașului, 13 septembrie 2003) APRECIABIL DEMERS CULTURAL În această perioadă, când marile inițiative pe plan cultural, la diferite niveluri, par anchilozate, este surprinzător că mai apar și proiecte pe care aș putea să le numesc, cu onestitate, de-a dreptul îndrăznețe. După 1989, multe din bunele preocupări din domeniul manifestărilor culturale au fost abandonate, ori din pricina prejudecăților, în principal, ori datorită complexului de a nu fi etichetați ca nostalgici ai epocii anterioare, de care, îmbucurător, reușim să ne distanțăm vizibil. Exagerările
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pentru aceasta trebuie să devină notabil. Nu este un fapt întâmplător, dar este pentru prima dată în cei 49 de ani, când se cântă pe scena Operei o lucrare de o asemenea factură. Am auzit și de alte proiecte la fel de îndrăznețe, pentru care conducerea merită toată lauda (în cazul că se vor materializa). În ce privește prestația propriu-zisă din timpul concertului, trebuie menționat faptul că pentru un asemenea act artistic de amploare a fost încredințată bagheta unui debutant la pupitrul orchestrei. Putea fi
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
adaptare la noile condiții și rezultatele au fost pe măsură, rămânând de fiecare dată dorința de a face mai mult dacă ar fi fost condiții mai bune. De aceea propunerile de repertoriu din stagiunea la care ne referim arată dorințe îndrăznețe. Așa se face că nobila idee de a aduce un omagiu la semicentenarul trecerii în neființă a lui George Enescu s-a materializat în propunerea de a include în repertoriu opera Oedip care se va realiza sub formă de concert
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a pune o astfel de întrebare tocmai la ora de educație marxistă și tocmai profesoarei, poreclită Japița, care fusese secretară cu propaganda undeva, prin țară. Trecuseră ceva ani de atunci și se părea că urma să aflu răspunsul la întrebarea îndrăzneață din liceu. În sfârșit vine curentul. Dăm drumul la televizor, iar apelurile repetate ale crainicului, la calm și la ordine, mi-au accentuat starea de neliniște. Afară, în curte, Miki urla a pustiu, alături de alți câini care răspundeau prin urlete
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
beznă. Lumânarea, cutia de chibrituri sau lanterna nu trebuiau să-ți lipsească din geantă. În bezna de pe scări se consumau idile fugare, vecinii se cunoșteau pipăindu-se, copiii învățau să se joace de-a oamenii mari, iar fetele rușinoase deveneau îndrăznețe în întunericul urât mirositor. Nemulțumiți erau doar bătrânii, dar și aceștia s-au consolat atunci când au început a descoperi secrete urmărindu-i 25 pe cei care intrau sau ieșeau din bloc, cât timp era întrerupt curentul. Iarna primeam căldură cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
depășeam în înălțime un metru cincizeci, iar greutatea era undeva sub cincizeci de kilograme. Eram firavă, delicată fizic, vocea îmi era blândă și calmă, având mai curând un aer intelectual decât unul de om politic, viitor activist la sat. Eram îndrăzneață, în schimb, și nu eram câtuși de puțin emotivă. Se pare că aceste două trăsături le-au fost pe plac celor care, imediat ce m-au văzut, au fost hotărâți să facă din mine un cadru de nădejde al partidului. Este
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
că aceste două trăsături le-au fost pe plac celor care, imediat ce m-au văzut, au fost hotărâți să facă din mine un cadru de nădejde al partidului. Este ordin de la tovarășa Elena Ceaușescu să fie promovate femei tinere, muncitoare, îndrăznețe și cu origine 33 sănătoasă, așa cum ești mata, pentru a forma cadre de nădejde ale partidului. Eu la țară nu mă duc! am spus răspicat. M-am ridicat de pe scaun și am ieșit pe ușă. În urma mea am auzit glasul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Atunci de ce nu v-ați făcut griji pentru mine, am întrebat-o, mirându-mă de îndrăzneala mea. Sunteți obligate să vă mutați în comună cu familia, mi-a repetat pentru a nu știu câta oară, evitând răspunsul la întrebarea mea îndrăzneață. M-a invitat să urc în mașină. A oprit la sediul C.A.P.-ului unde era un pat cu saltea de paie pe care dormea paznicul de la sediu și mi-a spus să stau acolo, iar dimineață, la răsăritul soarelui
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în ochi și cu o mare îndoială și tristețe în suflet. „OMUL NEGRU” Rucsanda era învățătoare și membră de partid cu mare vechime. Avea o dorință tainică, foarte puternică de a ajunge la conducerea comunei sau măcar a școlii. Curioasă, îndrăzneață și intrigantă, iscodea, pândea și reclama pe toată lumea. Înflorea și adăuga inovații picante și minciuni în reclamațiile pe care le făcea. Găsea câte un copil mai slab la învățătură și, în schimbul unei note de trecere, îl punea să scrie reclamații
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
oral. Mergeam și la cursurile care, cu excepția celor ce se refereau strict la munca de partid, erau captivante, iar unii colegi aveau cunoștințe temeinice de literatură, istorie, filosofie și politică externă. Colocviile erau interesante, iar întrebările cât se poate de îndrăznețe. Auzeam lucruri despre care nici nu ne-ar fi trecut prin minte vreodată, iar biblioteca, unde, începând din anul doi puteai studia cărți rare, presa străină, limbi străine, îți era de mare ajutor. Dacă erai interesat de un subiect anume
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a rămas fără profesor de sport calificat. Deoarece familia era „celula de bază a societății”, s-a hotărât reintegrarea profesoarei fugare în viața localității. I-au fost date orele de educația fizică. Învățătorul a început din nou să zâmbească. CEI ÎNDRĂZNEȚI ÎNCĂLCAU LEGEA În satul Cocârț, drumul șerpuia asemenea unui pârâu. De o parte și de alta a drumului casele erau mici, sărăcăcioase, înconjurate de curți mari pline de verdeață. Puteai intra nestingherit în curte. Gardurile erau doar de formă în fața
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dar neterminate, care aveau mai multe camere și trădau o oarecare bunăstare. Acestea erau casele etnicilor care lucrau prin orașe, pe șantiere sau la mină. Pe Hobidinca o știa toată lumea. Era mică de statură, cam la treizeci de ani, foarte îndrăzneață. Dădeam peste ea oriunde 169 aș fi mers. Când eram la primărie, ea era la primărie. Când eram în satul Ghiduleasa, ea era acolo unde vedea șareta, iar, dacă eram la instruire la județ, mă întâlneam și acolo cu ea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și medalioanele de la gât, precum și inelele de pe degete și brățările. Viața în lumea civilizată, dar mai ales discrepanța între felul cum arăta și aspectul mai mult decât modest al celor din sat, o făceau să fie cât se poate de îndrăzneață sau poate... așa era din fire. După o bătaie formală în ușa biroului, a intrat și, umplând spațiul cu prezența sa plăcut mirositoare, m-a cuprins cu brațele încărcate cu brățări a 173 căror atingere rece am simțit o neplăcut
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
animaliere primea pentru acestea fân de cea mai bună calitate. Uneori, noaptea, ciobanii intrau cu oile în tarlalele de grâu sau de orz și diminuau serios producția de cereale care și așa nu era prea mare. Câte un cioban mai îndrăzneț, care avea peste o sută de oi, intra și ziua în tarlalele cu cereale sau în fânețe. Inginerii agronomi erau depășiți de situație sau nu voiau să strice relația cu ciobanii, iar milițienii, care ar fi trebuit să se ocupe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Doctorița de la București ............................................... .. 139 Mese îmbelșugate și portbagaje pline .............................. 141 Tabelul buclucaș ............................................... .............. 143 Buletinul de identitate ............................................... ...... 147 Două salamuri de vară ............................................... ...... 150 Prețul funcției ............................................... .................. 152 Familia sacrificată ............................................... ............ 154 Plocoane pentru note de trecere ....................................... 156 Tanti Ana cea grasă ............................................... .......... 162 Cei îndrăzneți încălcau legea ........................................... 165 Descurcăreața.................................. ................................ 168 Sărbătoarea toamnei ............................................... ......... 170 225 Oaspeții din Germania ............................................... ..... 172 „Știe tot satul unde ați fost aseară!” ................................. 176 Vizita președintelui ............................................... .......... 178 O propunere șocantă ............................................... ........ 185 Oameni simpli și curați la suflet ...................................... 190 Maria ghicitoarea ............................................... ............. 191 Abandonate ............................................... ...................... 194
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
o serie de comentarii juridice, aducând argumente de natură economică, pentru a putea convinge. Și a reușit, astfel că legea minelor a fost aprobată și publicată În „Monitorul Oficial” la 21 aprilie 1895. Legea lui Carp a fost percepută ca „Îndrăzneață” pentru acea perioada deoarece lovea „În ideile dominante pe atunci despre proprietatea sacră și inviolabilă”. Pentru prima dată, după 1866, statul punea Înainte un drept al său și Îl legifera atunci când intra În contradicție cu sacralitatea proprietații private. Liberalii au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că îmi place aventura. Învățam foarte bine, dar asta parcă mă făcea să mă simt cumva vinovat față de alți colegi. Iubeam "aventura" și respectam "curajul", dar nu știu dacă eram curajos. Oricum, ascultam orbește zicala latinească "audaces fortuna juvat", pe îndrăzneți îi ajută soarta; era deviza noastră, a organizației de "gașcă" din care făceam parte. Știam o mulțime de astfel de devize, citeam foarte mult; devenisem totuși un fel de vagabond; să zic un boem precoce. Umblam cu gașca pe dealuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]