4,199 matches
-
pline, e un fenomen regional (muntenesc) a cărui tendință de pătrundere în limba standard a fost de mai multă vreme semnalată 29 și care se manifestă destul de puternic în prezent, dovadă și frecvența mare în emisiunile monitorizate: nu mai îl înjurați (Realitatea TV, 20.XI.2007), mai ne trebuie bani și pentru chirie (B1 TV, 15.XI.2007), mai se ducea (Antena 1, 6.XI.2007), mai ar fi povestea cu doamna blondă (OTV, 24.X.2007). Alte exemple: sper să
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
conservă de sfeclă la borcan și o sticlă de vin spumant cu care, eventual, te puteai spăla pe dinți înainte de culcare, căci apă de la robinet, ioc. Dar în seara aceea, fără să-și dea vreodată seama de ce, nu îi mai înjura cu atâta sete pe Ceaușescu și pe comuniști... Drumeț în calea lupilor (1990) sau URSS cu svastică și cămașă verde Realizat în 1988-1989, Drumeț în calea lupilor răspunde nevoii obsesive a lui Ceaușescu de a flutura românilor terorizați de foame
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Am spus și relele pentru că în universul copilăriei nu te întâlnești numai cu binele social - acceptat, cu optimumul moral, cu exemple pozitive. În grupul de copii și adolescenți, constituit aleator, am învățat să fumez țigări cu mătase de păpușoi, să înjur, să folosesc cuvinte și expresii vulgare, pentru a nu fi mai prejos de ceilalți băieți, să spun minciuni, pentru a ieși din încurcătură și chiar să iau, fără mustrări de conștiință, struguri, știuleți de păpușoi pentru copt sau pălării de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
în vorbă cu alde Birică; neamțul e ca alde Ilie al lui Udubeașcă; îl punea jos alde Voicu Câinaru; du-te la ăstălalt, la alde Bălosu, sau la alde Voicu Câinaru; Vin țărăniștii iar la putere, vine alde Crâșmac!; te înjură alde Țugurlan; te-a îmbrobodit alde tac-tău etc. Evoluția unor mărci ale distanței politicoase spre valoarea de mărci ironice este un fenomen manifestat frecvent 18. Exemplele de mai sus arată că devalorizarea formulelor în care alde prefațează referirea la
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
specifice asociate faptului de a fi X"6: Actuala conducere, cu țiganul de Badea și jidanul de Cohn mie pur și simplu îmi stârnesc senzația de scârbă (www.dinamomania.net, 2003) Ce vrei să facă, să facă legi să îl înjure parlamentul, să unească țara cu Basarabia să sară KGB-iștii de Iliescu, Geoană și Vadim plus grecoteiul de Tăriceanu în cap (www.hotnews.ro, 2007) Sigur, Zapata recunoaște că l-a atins, dar părerea mea că negroteiul de Semedo a
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
pentru a și descărca furia lovesc sau folosesc cuvinte obscene. Oferiți o opțiune: „Poți să îi spui doamnei învățătoare că Gigel te trage de păr, nu să îl pălmuiești” sau „Ori folosești cuvinte care să nu jignească pe nimeni, ori înjuri pentru tine în gând.” fiți dumneavoastră un exemplu. Copiii fac mai degrabă ceea ce văd decât ceea ce li se spune. Când sunteți furioși exprimați-vă furia prin cuvinte înainte de a vă „ambala”, după care nu mai reveniți asupra subiectului. Copii vor
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pusă la îndoială. d) Alte cazuri în care familia nu este un bun mediu educativ: Certurile și neînțelegerile dintre părinți au efecte traumatizante asupra copiilor. Divergențele dintre părinți cu privire la măsurile educative au urmări negative asupra educației. Dacă părinții mint, fură, înjură, sunt necinstiți, în cele mai multe cazuri copilul va imita comportamentul acestora. În concluzie, aș putea motiva alegerea acestei teme: Am dorit să demonstrez într-un fel sau altul faptul că nu este neapărată nevoie de o familie cu doi părinți pentru
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
O iau înapoi fără să știu unde merg; mă împiedec de un butoi cu țiment...o inspirațiune...eu ca poet am întotdeauna inspirațiune! -m-ascund în butoi. Pașii inamicilor s-apropie în fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu, înjurându-mă; eu ca june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde să ies? Îmi trebuie o inspirațiune ingenioasă...”(I. L. CaragialeO noapte furtunoasă) 2. Analizați mărcile gramaticale specifice monologului interior (stilul direct, enunțul la persoana I
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
depozitul de muniție, pe lângă gard, Vasile a luat pistolul mitralieră, că-l avea la el, și a început să tragă pe deasupra. Ceilalți, în fața lui, s-au culcat. Norocul lor! Bineînțeles că au început să strige la el și să-l înjure pentru spaima pe care le-a tras-o. S.B.: Dar se putea întâmpla o nenorocire, Malâhin putea să devină erou al Revoluției române! I.T.: Da! Deci au fost situații în care oamenii au reacționat imprevizibil. De fapt, ce fusese? Acolo
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
normal. Cu acel prilej a luat toate măsurile ca referendumul să se desfășoare în bune condiții și, când a plecat din unitate, în seara dinaintea zilei referendumului, fiind superetilizat, trecând pe lângă portretul lui Ceaușescu dispus pe o panoplie, l-a înjurat savuros, l-a făcut urecheat și în alte feluri și la final a căzut peste panoplie, a dărâmat-o și a făcut afișul fâșii. Eu eram de serviciu, iar la punctul de control era un subofițer, Jitaru, un cazarmar. Ne-
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
L.M.: Da. Eram foarte bun prieten cu prim-procurorul din Constanța, colonelul Prosan. Socrul meu fiind vaporean, mi-a adus din voiaj un video-player, noi luam masa la procuror și ne uitam la acest video-player și comentam politică. Toată lumea îl înjura pe Ceaușescu. S.B.: Comentați și cu secretarul de partid? L.M.: Nu, cu el nu. El era căpitan rangul II și distanța era destul de mare. S.B.: Care era rolul CI-stului în unitatea dumneavoastră? L.M.: În perioada respectivă CI-ul era în
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ce spuneți? A fost sub tehnică și el? G.Ș.: Da, dar cred că la un nivel mai înalt. Cine a tras? S.B.: Care a fost atmosfera instalată după ce s-au mai potolit lucrurile? G.Ș.: Eu începusem să-l înjur pe Iliescu și unii colegi mi-au spus "Șșt!". "Păi, de ce șșt?" Nu eram liberi? Încă eram în sistem când s-a produs celebra mineriadă. Eu am fost în Piață și am văzut cam ce a fost. Mă trimiteau șefii
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
După scurt timp, preotul păgân l-a vizitat pe Macarie și, după o lungă convorbire duhovnicească, a cerut să fie botezat și încreștinat. Iată unde duce puterea blândeții. 17. Înjurătura Un creștin, temător de Dumnezeu, avea un vecin care adesea înjura de Dumnezeu, ori de câte ori avea vreun necaz sau nu-i ieșeau lucrurile precum voia el. Toți îi spuneau că înjurătura este păcat mare, dar el motiva că e iute din fire și nu poate răbda să nu înjure. Într-o bună
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vecin care adesea înjura de Dumnezeu, ori de câte ori avea vreun necaz sau nu-i ieșeau lucrurile precum voia el. Toți îi spuneau că înjurătura este păcat mare, dar el motiva că e iute din fire și nu poate răbda să nu înjure. Într-o bună zi celui binecredincios îi veni o idee bună. Luă o hârtie de 100 lei, i-o arătă vecinului care avea patima înjurăturii și-i zise: „Măi Mitrule, ieri am hotărât să mergem azi amândoi la arat. Iacă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
veni o idee bună. Luă o hârtie de 100 lei, i-o arătă vecinului care avea patima înjurăturii și-i zise: „Măi Mitrule, ieri am hotărât să mergem azi amândoi la arat. Iacă, vezi suta aceasta? Dacă azi nu vei înjura, diseară ți-o pun în palmă”. Mitru privi cu coada ochiului la bani și bucuros, promise că nu va înjura. Se urcară amândoi în căruță și porniră la treabă. La capătul satului caii se speriară de ceva trecură prin șanțul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
zise: „Măi Mitrule, ieri am hotărât să mergem azi amândoi la arat. Iacă, vezi suta aceasta? Dacă azi nu vei înjura, diseară ți-o pun în palmă”. Mitru privi cu coada ochiului la bani și bucuros, promise că nu va înjura. Se urcară amândoi în căruță și porniră la treabă. La capătul satului caii se speriară de ceva trecură prin șanțul de pe marginea drumului și apoi reveniră pe șosea. Mitru era cât p-aci să tragă o înjurătură, dar se abținu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu voiră să treacă printro băltoacă decât la pas și Mitru era gata, gata să repeadă o înjurătură, dar își înfrâna limba, având în mintea lui chipul bancnotei de 100 de lei. Până seara au mai fost câteva prilejuri de înjurat, dar suta i-a închis gura. Ajunși acasă în ogradă, în timp ce deshămau caii, bunul vecin al lui Mitru îi zise: „Măi dragă Mitrule, de câte ori te-am rugat să nu în juri, tu mi-ai răspuns că nu te poți abține
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
te-ai înfrânat, ți-ai stăpânit limba, deși ai avut destule necazuri. Și acum îți pun suta în palmă așa cum am promis; dar să ții minte că banii aceștia au fost Dumnezeul tău, căci de dragul lor te-ai oprit de la înjurat astăzi, și nu de dragul Celui de Sus, al Bunului nostru Dumnezeu.” Mitru stătu câteva clipe pe gânduri și apoi zise cu hotărâre: „Primește banii înapoi, căci eu de azi încolo, toată viața mea, nu voi mai înjura. Mi-o fi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ai oprit de la înjurat astăzi, și nu de dragul Celui de Sus, al Bunului nostru Dumnezeu.” Mitru stătu câteva clipe pe gânduri și apoi zise cu hotărâre: „Primește banii înapoi, căci eu de azi încolo, toată viața mea, nu voi mai înjura. Mi-o fi și mie mai scump Dumnezeu, decât banul”. Și după cum creștinul adevărat și-a ținut făgăduiala, punându-i în palmă suta de lei vecinului său care reușise săși stăpânească limba o zi întreagă, tot astfel și Mitru și-
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
creștinul adevărat și-a ținut făgăduiala, punându-i în palmă suta de lei vecinului său care reușise săși stăpânească limba o zi întreagă, tot astfel și Mitru și-a ținut făgăduiala. În viața lui nimeni nu l-a mai auzit înjurând. Sfânta Scriptură ne povățuiește, zicându-ne: „Cel ce-și păzește gura ălimba) își păzește sufletul. (Pilde XIII, 3) 18. Să nu hulești cele Sfinte! Grecii au avut, ca și romanii, mulți zei. Dar când au cunoscut religia creștină au simțit
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Iată pentru ce ne învață Scriptura: „Cel ce-și păzește limba ăgura) își păzește sufletul” ăPilde 13), iar Mântuitorul ne poruncește: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă și rugați-vă pentru cei ce vă necăjesc” ăLuca VI, 28). Cei care înjură și blesteamă pe Dumnezeu sau pe aproaapele lui, dau dovadă că nu iubesc nici pe Dumnezeu, nici pe oameni. Gândește totdeauna înainte de a grăi. Limba neînfrânată duce multe suflete la pierzare în chinurile iadului. Dacă vrei să ajungi în împărăția
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
păcat?! Se spune că tăcerea este de aur. Dar nu totdeauna. În anumite împrejurări, tăcerea este păcat; iată câteva exemple, când tăcerea devine „păcat”. Când taci la spovedanie și nu spui păcatele, e păcat. Când îți auzi copiii mințind, blestemând, înjurând, grăind de rău, etc. și taci și nu-i mustri, este păcat. Când copiii tăi fac fapte rele și tu taci, e păcat. Când semenul tău păcătuiește și tu îi vezi sau știi păcatele și nu-l sfătuiești de bine
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Gheorghe, tu spui aceste vorbe: „Mă tem că...” tocmai unde nu trebuie și nu le spui tocmai acolo unde trebuie! Ei, cum asta? răspunse Gheorghe. Uite așa, bine! Când aprinzi țigara, când intri în cârciumă, când zici vorbe rele, când înjuri, când nu lași nevasta și copiii la biserică, și în alte astfel de prilejuri, nu zici niciodată: „Mă tem că...”, cu toate că tocmai atunci ar trebui să le spui și nu numai să le spui, ci chiar să le și faci
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
loc ai fi? Din Italia, răspunse omul, dar nu înțeleg ce vrei să spui cu asta, domnule învățător. Învătătorul îl lămuri, zicându-i: Este foarte limpede; de vreme ce în iad este locul blestemelor, înjurăturilor și sălașul diavolului, tu care toată ziua înjuri și blestemi, nu poți fi din alt loc, decât din iad. Omul, rușinat, plecă în jos capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sălașul diavolului, tu care toată ziua înjuri și blestemi, nu poți fi din alt loc, decât din iad. Omul, rușinat, plecă în jos capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc suntem? Nu cumva avem și noi prostul obicei și urâtul păcat de a blestema, înjura și drăcui?! Să ne ferim ca de foc de acest păcat al gurii, ca să nu ajungem cu adevărat în
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]