3,499 matches
-
-i vadă soția, fata născută atunci, îi și ia mă-sa p-amândoi și-i pune într-o copaie, unu' la un cap și unu' la un cap, să-i legene. În sfârșit, eroul își ajută și unchiul să se-nsoare, pentru că era singurul care putea să scoată paloșul din tufanul de la poarta împăratului. Sim. FI. Marian susține că: "Epoca în care îndătinează românii din Dacia traiană a se căsători este pentru partea femeiască, în genere, de la 15-20 de ani, iar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
această ambiguitate a gestului tragerii cu arcul se bazează și marea varietate a narațiunilor în care destinul ia forma unei lovituri cu arcul, a dovedirii măiestriei unuia dintre protagoniști. În Zâna Zânelor [Ispirescu], un împărat se frământă cum să-și însoare cei trei fii ca să fie fericiți. Într-o zi, le spune că "unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul". Săgeata fiului cel mare s-a În înfipt în casa unui împărat vecin, a celui de-al doilea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bărbat, numai așa din fost creat de Diavol ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar cu Vântul: "Suie-te în spate la mine și ține
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar cu Vântul: "Suie-te în spate la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar cu Vântul: "Suie-te în spate la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
chemarea ei, au venit fiarele; când au ajuns la-mpăratul, au deschis singure poarta. Împăratul a făcut nuntă. După ce le-a pus "soarele și luna drept cunune în cap", i-a cununat. În Soarele însurat [Niculiță-Voronca, II], un om se însoară a doua oară, dar "mașteha" vrea să-i piardă copii și le dă drumul în pădure. Băiatul își ia rămas bun de la fată, spunându-i că se duce "să-i caute ei partea". Soarele ia chipul unui om; la rugăciunea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, în cele din urmă, în noroc. După ce află de la moșul întâlnit în drum că "E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te însoară, că în doi mai degrabă veți afla norocul", este îndrumat să meargă "pe o cărărușă", într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul îl
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poveste despre un băiat care slujea la un om pentru o bucățică de pâine, fără să aibă parte nici de-atât. Omul îl sfătuiește astfel: "tu n-ai noroc, vine alt noroc și-ți mănâncă bucățica ta; ...ia și te însoară, că poate va avea femeia ta sau vreun copil noroc, și vei trăi de pe norocul lor." Un împărat își alungase fata de-acasă "să-și caute singură norocul"; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că poate va avea femeia ta sau vreun copil noroc, și vei trăi de pe norocul lor." Un împărat își alungase fata de-acasă "să-și caute singură norocul"; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se însoară cu ea. "De-amu tu ești al meu și eu sunt a ta!" Tânărul pleacă în târg să vândă basmaua fetei. O cumpără un boier care-i dă o pereche de boi în schimb. Apoi face o serie de alte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
n-avea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l întrebe de ce el, când slujește, de nimic nu are parte. Ajunge la călugări, le spune că e fără noroc și este sfătuit să se însoare, că poate va avea femeia noroc, ori vei face copii și va avea vro unul din copii, și de pe norocul aceluia toți veți trăi. În povestea Norocul (Niculiță-Voronca), ni se relatează istoria unui flăcău frumos, "care slujea pentru o mulțime
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Niculiță-Voronca), ni se relatează istoria unui flăcău frumos, "care slujea pentru o mulțime de bani și de ei n-avea parte". Ducându-se la împărat să-i facă dreptate, fata împăratului îi iese înainte zicându-i: "dacă n-ai noroc, însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al doilea basm, o babă îl blestemă pe feciorul de împărat care aruncase în ea cu piatră: "Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te însori!" În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să se-nsoare, "își citi în stele și i se spuse că nevasta lui o să fie Frumoasa-Pământului-din-Măr". La marginea pământului era o grădină în care creștea un măr ce rodea numai trei mere și într-unul din acestea se afla Frumoasa-Pământului În basm
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lume, dar soțul ori soția nu, și-nsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu." După o îndelungă căutare, flăcăul, care terminase de efectuat stagiul militar, își găsește o fată cu care se-nsoară. Abia după căsătorie, fata își arată adevărata fire. Perechea se dovedește a fi nepotrivită, lipsind înțelegerea dintre cei doi parteneri. Când îi zicea bărbatul să nu facă un lucru, ea tocmai asta făcea. Se gândește să scape de nevastă: "dar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o pădure, ca să-i arate bordeiul în care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află în mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat "pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna". În basmul Zâna Zânelor [Ispirescu], cea sortită i se înfățișează eroului sub forma unei bufnițe . În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat "să fie șapte ani șerpe și să pască porcii". Fata unui om sărac, care se însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită "de mașteha sa". Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
popii a cu stern ("A fost un popă și o preoteasă; preoteasa cic-ar fi avut un stern de frumoasă ce era, și fii-sa, c-aveau o fată, era leită-poleită mă-sa") și Fata din sfeșnic ("când te-i însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o veni în deget ineliu meu"), basmele nu relatează decât modul în care ambele fete au reușit să înlăture nelegiuirea. Același caz îl întâlnim în povestea Piele de măgar [Charles
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un singur basm. Înainte de a muri, o preoteasă îi cere preotului să-și caute pentru recăsătorire, o altă preoteasă care să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa își pune în cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge într-o pădure, unde este găsită de un fecior de împărat, care se însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa își pune în cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge într-o pădure, unde este găsită de un fecior de împărat, care se însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența interogațiilor indirecte (care nu sunt marcate grafic prin semnul întrebării) etc.: Stănică se însură cu Georgeta, cu care nu avu „fii“ dar avu protectori asidui, făcu politică; declară că simte „un ritm nou“, fu chiar prefect întro scurtă guvernare... (G. Călinescu, Enigma Otiliei) - O altă strategie textuală de asociere a discursului naratorului și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ca „monografie a unui sentiment“ ori ca „dosare de existență“. O altă particularitate a prozei de analiză psihologică este motivarea acțiunii prin conflicte predominant interioare. Incipitul „ex abrupto“ al romanului de dragoste (cap. al II ea, Diagonalele unui testament: Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală.), de exemplu, fixează intriga, sugerând un conflict psihologic și unul cognitiv (nevoia devoratoare de a ști adevărul). Romanul războiului înlocuiește aceste conflicte cu cel ontologic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cunoaște. Monologul său, redat în stil indirect, este o tânguire, fiindcă țăranul întors în sat, după doi ani de armată, îi vorbește despre sărăcia sa și a fetei pe care o iubește. Neavând bani de nuntă, Petre nu se poate însura cu Marioara și situația disperată a flăcăului îi amintește lui Titu de vecinul lui din Pripas, Ion. Întreaga secvență sugerează un conflict social latent, generat de sărăcia țăranilor. În același timp, are rol în caracterizarea indirectă a personajelor, reliefând contrastul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unde e repartizată ca învățătoare, deși o iubește, Zare nui va mai răspunde la scrisori și astfel o va pierde. Radu va căuta să afle ce sa întâmplat cu mama sa - munteanca din satul bucovinean cu care Anton Grințu sa însurat după întoarcerea de pe front -, despre care nu se mai știa nimic. Mezinul, Gelu Popescu, este însă cel mai asiduu căutător. În peregrinările pe urmele propriilor părinți, Gelu ascultă povestirile unor bătrâni trădați de memorie, pentru care nu sunt vii decât
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
potrivit cărora femeile ar cheltui mai mult decât bărbații, că ar fi mai pretențioase și mai risipitoare; p. 58, r. 6 7: „prietenii și babele, lehămetindu-se, l-au dat în burduhul dracului” după ce au încercat fără izbândă să-l însoare, prietenii și babele își declară indiferența față de ce va urma; p. 61, r. 2 3: „vrabia-i tot pui, dar numai dracul o știe de când îi”maturitatea unora nu elimină posibilitatea de a fi luați drept copii din cauza înfățișării și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
gheața aroganței atît de potrivnică relațiilor de prietenie și de familie: Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa [...] ...grăia cu tremur în glas: "Eu cobor din ilustra familie a conților italieni Cavacioni"... n-am să mă însor decît cu o aristocrată cu mîini frumoase și glas blînd." Acest din urmă lucru i-a reușit o căsătorie neverosimilă, o locuință luxoasă ridicată prin imaginație la rang de domeniu seniorial, ceea ce nu-l impresionează pe Șerban Cioculescu care va
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
spusese fata din casă. În lipsa cheii, care se găsea la Mateiu, ușa a fost forțată de un lăcătuș. În garaj a fost găsită o femeie bătrână, uitată de Mateiu. Vă las să ghiciți cine era. Peste câțiva ani, Mateiu se însoară cu stăpâna moșiei Sion, unde se și instalează, după expirarea contractului de arendă. Peste câtva timp îi spune soției: Dragă Marico, uite ce te rog... Îi port de grijă unei bătrâne, care a slujit cu credință zeci de ani la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]