104,540 matches
-
le numesc în alt fel. Mi-am amintit cu rușine că, oriunde ai merge în lume, imediat ce te identifici ca român, ți se aruncă în față cu reproș, în mai toate limbile pămîntului, aceeași vocabulă teribilă: minerii. Și m-am întrebat, cum a început totul, luînd proporții ca bulgărele de zăpadă pe o pantă? Cine a iscat această tradiție dezonorantă, făcînd posibilă o stigmă atît de persistentă? Răspunsul e simplu și fără nuanțe de dubiu: Ion Iliescu - șeful de stat care
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
pe cîmpia de funingine, adusă/ ca un trofeu, piele de jivină rară într-un muzeu din oraș,/ mersul lui sigur îl duce spre casa în care-l așteaptă ai lui,/ însinguratului însă nimeni nu-i deschide ușa, nimeni/ nu-l întreabă nimic, mersul lui șovăielnic ca al unui acrobat/ bătrîn, atrage atenția, zîmbetul lui trist/ nu încîntă pe nimeni, singurătatea lui nu este rîvnită,/ aproape că de multe ori nici nu este observat/ cînd iese și intră în casă, poate că
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
de jos - din cele trei - cît avea scărița proptită în cabina lucioasă de nuc masiv, lustruită recent, se vedea, și începu, dramatic: " Am să-l pedepsesc! - spuse el tare cu toată hotărîrea, - am să-l pedepsesc, repetă cu încruntare. Preotul întrebase blînd pe cine, el care era deprins cu fideli gata să suporte orice fel de mustrări ori pedepse. Cum pe cine, strigă iar V. și îi făcui semn să vorbească mai încet, întrucît conturbam confesiunile ce se făceau în șoaptă
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
și sunt roșu 'n obraji și ușor ca un fulg/ "cette valse est un vin que j'ai bu dans tes bras" (Cf. Louis Aragon, Elsa-Valse) dansez fals însă nu îți aud azi reproșul/ te iubesc nu surîde și nu întreba/ pe-o eșarfă albastră-ți jur și pe-un șal roșu" (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Deși personalitatea tutelară rămîne Mallarmé, în transcendența sa eretică, în angelismul său fără îndestulător har, convertit în mistuitor-rece ebuliție estetă. Acel obsedant Mallarmé, producător
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
dat de Românul și cel dat de Timpul, sau titlurile din ediția Maiorescu, sau cuvintele din cele două fraze finale ale biografiei călinesciene din 1932 ("Scrie G. C. o biografie cu parolă - ori vrea să-i imite pe francmasoni?", se întreabă dl Georgescu la p. 17), precum și din altele, și obține fatidicele cifre 24, 48 sau 64, toate, parole francmasonice. în anagramă, numele lui Eminescu apare în epigrama lui Macedonski din 1883, deși autorul a negat, chiar și pe patul de
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
să ne întoarcem puțin la "Zburătorul"... I.P.:Bine. Pentru Lovinescu sau erai scriitor sau nu erai deloc... Fără stări intermediare. El dădea semnalul, girul și toți îl luau în seamă. Era ca un botez definitiv al autorității sale recunoscute. Mă întreb acum cînd e prea tîrziu ce-ar fi spus el despre Vlașini... Lovinescu s-a prăpădit cu mult înainte... Într-un fel eu m-am străduit să-i confirm continuu aprecierile și încrederea inițială... A fost ceva inexplicabil... un miraj
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
bine spus! O.G.: Ați avut vreun model... un scriitor preferat care să vă... I.P.:A, nu! Citeam tot ce se poate citi, fără discernămînt... Tot ce-mi cădea în mînă... neorganizat. Cînd am mers la Lovinescu el m-a întrebat destul de sever: "Și ce citiți?" Și eu i-am răspuns, ce catastrofă! că-l citesc pe Dessila, și el a rămas tablou, nu-i venea să creadă, m-a și pus la insectar... Noroc că după două secunde am adăugat
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
să spună tot ce-i trece prin cap, să dea de pămînt cu "onorabilitatea", să se simtă bine, să se simtă liber, să se întoarcă în punctul de dinainte că viața lui să se fi înecat în rutină... Bărbatul se întreabă - privindu-și nevasta uscată, impecabila și artificială -, unde e făptura nebunatica de altădată, care urcă dezbrăcată pe acoperiș, ca s-o vadă, în drumul lor, elicopterele de pază?... În unele rezumate ale subiectului, am citit că personajul cvadragenar "se îndrăgostește
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
ani, ideea de a explica istoria poeziei românești prin reluarea, în diverse epoci și în diferite forme, a modelului eminescian; bacovianismul era, pentru el, o formă, prima, de eminescianism, cum, la fel, Blaga, Arghezi, Nichita Stănescu. E timpul să ne întrebăm, odată cu Liviu Antonesei, dacă nu cumva întreaga cultură se supune acestui ciclu "fatal" și dacă nu cumva "grila" lovinesciană a generațiilor maioresciene în critica literară se repetă într-o "grilă" eminesciană în poezia noastră. Celălalt studiu, solid, bine argumentat, privește
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
De exemplu, într-o seară, - taman sub o claie - proaspăt ridicată cu furcoiul încă înfipt sus în ea, nu știa ce să-i mai spună, s-o cîștige. Și-atunci, cum era un început de noapte de iulie, înstelată o întrebase, fără să îndrăznească să puie mîna pe ea, în timp ce fata ședea cu picioarele dezvelite pe paiele călduțe,... o întrebase că uite ce seară frumoasă e și că de ce nu se uită și ea la cer?... Fata îl privise mai întîi
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
știa ce să-i mai spună, s-o cîștige. Și-atunci, cum era un început de noapte de iulie, înstelată o întrebase, fără să îndrăznească să puie mîna pe ea, în timp ce fata ședea cu picioarele dezvelite pe paiele călduțe,... o întrebase că uite ce seară frumoasă e și că de ce nu se uită și ea la cer?... Fata îl privise mai întîi. Își trăsese apoi rochia bine pe genunchi, și răspunsese smerită, cu ochii-n jos: Dacă nu știu carte... El
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
semnul îndoielii unele scene din Memorii. Într-un pasaj, reporterul se află așa de aproape de locul unde conversează regele, profesorul Iorga și primul ministru Armand Călinescu, încât aude - și chiar memorează - discuția acestora. "- Ce are un dictator față de un rege?" întreabă monarhul. "- Un dictator n-are nimic în plus față de un rege, Maiestate", răspunde N. Iorga. "- Afirmați că un dictator n-are nimic în plus față de un rege?" "- Exact Maiestate". "- Dumneavoastră, domnule Călinescu, gândiți tot așa, că un dictator nu are
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
liric anonim, dar nici prezentul ce-i induce sentimentul zădărniciei operei, poezia părându-i o amăgitoare moară de cuvinte, o necontenită urzeală sortită efemerului și destrămării. Părere întreținută și de ingratitudinea contemporanilor ("Pe nimenea nu mai aștepți,/ de tine nu întreabă nime -(...)") pe care poetul nu se sfiește să-i asimileze, vitriolant, unei umanități decăzute în zoolgic: "Printre tertipuri/ și artificii,/ palide chipuri,/ sumbre delicii./ Lume de cloacă,/ legile rânzii,/ uite-i, la troacă,/ porcii, flămânzii!" În a doua secțiune a
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
Cozma și de subordonații săi, printre care și Romeo Beja, pe vremea cînd mineritul era subvenționat fără condiții de la buget. Se pare însă că de cînd e șef de partid profesorul Măgureanu a uitat ceea ce știa șeful SRI de odinioară. Întrebat și acum dacă vrea să candideze la președinție, dl Măgureanu s-a vrut enigmatic, afirmînd că vrea mai mult de-atît. Dar dacă luăm în calcul șansele de a intra în parlament pe care le are PNR-ul domniei-sale, poate că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
Zilele au anvergura unui festival național de cinema. O panoramă completă a producției de film realizată timp de un an în Elveția. În 1999 au fost 230 de titluri! Cum? Există filme elvețiene? Și încă atât de multe? o să vă întrebați. Dacă toată lumea a auzit de Elveția "cea a bogatelor bănci și a magnificelor peisaje alpine", puțini sunt aceia care - cu excepția, desigur, a criticilor de specialitate - îți pot enunța un titlu de film sau numele unui cineast elvețian. Poate doar cinefilii
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
de istoria științelor. Dar chiar din această sferă de preocupări mai generală, îl interesau chestiunile de istoria folcloristicii și a obiceiurilor populare, invidiindu-l, el, studentul de 27 de ani, pe profesorul clujean că a întemeiat un Institut și tot, întreba - cum altfel? - ce cărți și publicații primește pentru a le putea consulta și el. Și, apoi, în noiembrie 1928, îi scrie profesorului clujean că peste douăzeci de zile pleacă, pentru studii, în India. Știm, din memorii, cît de greu a
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
adăugat cele constituite, în multe țări europene și în SUA, prin imigrare. Și, la toate acestea, se adaugă proiectul unificării europene, economice și politice, dispărînd pînă și simbolul național al monedei, prin crearea monedei unice europene. Va fi aceasta, se întreabă legitim dl. Lucian Boia, o Europă de națiuni sau Europa va sfîrși prin a asimila națiunile, devenind o mare națiune, ca SUA? Deocamdată, constată autorul, predomină conceptul unei Europe de state, în care națiunile vor continua, diminuate, să existe. Dar
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
sofisticate, gen concursurile bingo televizate, esența rămâne aceeași. M-am mirat, de asemenea, de fiecare dată când vreun politician sau șef al S.R.I.-ului evalua cu un aer expert cifra de afaceri a economiei subterane. în deplină naivitate, m-am întrebat și eu, ca multă lume: dacă guvernanții sunt capabili să diagnosticheze atât de precis ce se întâmplă în afara legii, de ce nu sunt în stare să stăvilească fenomenul? Răspunsurile întârzie. Iar când sosesc, ele provin tocmai din zona interlopă. Bănuielile de
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
inima iernii/ fereastră spălată cu dimineți/ prin care alb priviți/ ce mai este de făcut/ ca lucrarea să fie gata/ la timpul promis/ de ce, Doamne?// mă naște Duminica luminii/ și orbii mă poartă de mînă/ precum o sabie/ de ce, Doamne? - întreabă a treia oară/ gurile de foc din zidul/ ce mă desparte în două tabere// o voce: - privește în bethleemuri/ au crescut aripile/ și cu alte vieți pleacă" (Peisaje umane, I). Sau această înfruntare a morții pe un portativ teluric și
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
deja prea tîrziu, de-acum vameșul mă mustra pe mine, pentru impaciență și neînțelegere. Ca suprem argument în favoarea dreptului său de a nu fi la post cînd nu vrea, sau chiar de a nu-și face defel datoria, m-a întrebat ce meserie am. La răspunsul meu, oarecum șovăielnic - cadru didactic la universitate - a triumfat: "Păi la dvs. lucrurile merg mai rău ca oriunde, de cînd lumea sînteți în grevă! Ce pretenții aveți de la mine?" Nu găsesc nimic mai șocant decît
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
potecilor care continuu se bifurcă. Și mult prea rar știm dacă alegem bine. Ca să nu mai vorbim de faptul că reperele nu sînt întotdeauna clare, iar codul (fie el și al onoarei) e adeseori confuz. Privind înapoi cu stupoare, te întrebi atunci unde ai greșit. Valorile în care crede cavalerul sînt anulate pentru tine într-o asemenea măsură încît îți pare că se termină o lume. Nu toți avem norocul să ne apară un abate Faria, care să facă solzii să
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
crucială cu Mefisto), ce pare a fi epuizat tainele cărților, e conștient nu doar de faptul că alegi în orice clipă a vieții - ceea ce sfîrșește prin a fi obositor, chiar monoton -, ci și de acela că nu încetezi să te întrebi de nu era mai bine altfel. El mai știe și că, oricît ai fi de fericit - sau norocos - în clipa de bilanț, totuși rămîne un rest. De n-ar fi decît pentru că te îndoiești că fericirea va dura. Faust ajunge
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
știe, lungul drum al turnătoriei și al mediocrației în cinematografia românească. În publicistica de gen a anilor '50, autorul descifrează, cu ironie, "o desăvîrșită unitate ideologică și lexicală". Pentru că trebuie să dăm un nume, să spunem Florica Șelmaru: " Dacă cineva întreabă: este Viața învinge un ajutor în îndeplinirea planului cincinal? i se poate răspunde din toată inima: Da!"... Și poate am rîde cu lacrimi, dacă nu am citi și cum, în '52, la Consfătuirea lărgită a muncitorilor, creatorilor, tehnicienilor și activiștilor
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
adânc și a reacționat virulent, scuipând foc și lavă, deoarece câștigurile lunare de la 2000 la 6000 de euro, le consideră prea mici pentru a fi atinse. Evident, inițiatorii au tăcut, ca prin farmec, după acele intenții haiducești, deoarece au fost întrebați dacă nu cumva au fost și ei prezenți în sala Parlamentului cu mâinile pe sus, când s-au votat respectivele legi speciale, pentru salarii și pensii speciale. Nu îi arată nimeni pe vinovații colapsului fiscal sau ai deficitului bugetar fără
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
țării - revista 22 reprezintă toate acestea la un loc; dar, înainte de toate, ea a fost de la bun început o revistă de cultură politică. A stat în intenția ei să fie o asemenea revistă. A și reușit? Cu cât succes? Mă întreb. Dacă am sta să judecăm după eșecurile și rateurile monumentale ale "clasei politice", după nivelul ei de cultură (politică, și nu numai), răspunsul ar fi de-a dreptul întristător. Dar - sus inimile! Să privim lucrurile puțin mai altfel și să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]