5,437 matches
-
sensul în care am discutat această problemă mai sus. Un singur lucru mai trebuie precizat. De obicei, comunele și orașele sunt formate din mai multe localități. Dacă la orașe acest aspect poate fi neglijat, căci, de regulă, așezarea urbană centrală întrece mult în dimensiuni satele aparținătoare, la comune lucrurile se schimbă radical. Este clar că nu se poate accepta ca întregul lot de chestionare repartizat unei comune să se completeze alegând subiecți numai din centrul de comună. Pentru a evita producerea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantionaretc "3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare" În cazul eșantionării simple aleatorii nerepetate (fără reintroducerea în urnă a individului extras), formula devine: (4) unde, reamintim, cu N am notat volumul populației. Dat fiind că această mărime întrece mult efectivul eșantionului, n, radicalul raportului este un factor ce corectează de o manieră aproape imperceptibilă valoarea lui e obținută în cazul precedent. Deci apariția efectivului populației în formula (4) nu introduce, propriu-zis vorbind, acest efectiv în calculul reprezentativității. În
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
așa-numita ipoteză nulă, conform căreia se presupune că mărimile a și b coincid (între populațiile A și B nu există nici o diferență după mărimea cercetată). Urmează să testăm această ipoteză în sensul următor: dacă diferența dintre a și b' întrece o anumită limită, ce trebuie luată în calcul din cauza faptului că b' nu coincide cu b, atunci ipoteza nulă se respinge, adică diferența este semnificativă, adică putem accepta că cele două populații diferă, în realitate, după mărimea în cauză. Dacă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Văd toți pe Fiul gloriei l-a Patrelui său dreaptă Și cunoscut se face Cuvîntul peste tot; La vocea-i mundiferă creația așteaptă Și laudă, mărire din arpele lor scot. Și spirite, și geniuri, și minți ce nasc știință Se-ntrec să se Închine la Marele Cuvînt, Prin el să se-ntregească În toată-a lor ființă Si-ntr-Însele să cheme al lui coborămînt. O nouă sărbătoare În ceruri se serbează: Trag toți cu-ardoare sîntă, aduc carul cel viu Ce splende
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pur retorică. Va izbuti, În mod sigur, muza este disciplinată, spațiul (căminul) este favorabil. Alecsandri vorbește (Într-o scrisoare din 1881 către Bonifaciu Florescu) de o „sfîntă lene” și este cazul să-l credem. Deși scrie ușor, poetul nu se Întrece cu firea. Îi place să lenevească, călătoria fiind o lene În mișcare, o bucurie a spiritului meditativ. Lenea este Învinsă, de regulă, În timpul gerurilor năprasnice. Atunci conștiința acțiunii se trezește: „Voi Încerca, dar, Într-o zi a mă pune pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori - ............................................................... Gerul dă aripi de vultur cailor În spumegare Ce se-ntrec pe cîmpul luciu, scoțînd aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năpraznic, vin, Îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el știe, și eu!” Nota dominantă a acestui spațiu deschis este exuberanța. În locul vuietului Înfricoșător al crivățului se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Încă nu, încă nu. După douăzeci de ani: Cititorii lui Dumas cred cu tărie că vor înțelege așteptarea. Ne aflăm tot aici sus împreuna cu Angel și Gavriel care zboară printre nori întrecăndu-se cu propriile lor gănduri. Grația lor este întrecută doar de frumusețea zborului. În curănd se așează pe o pajiște de nori. Conversația începe: Tată, îți este dor de mama? Gavriel zămbi cu tristețe ca de fiecare dată cănd Angel îi punea această întrebare. În fiecare moment. Dar ei
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
Tommaso putea să vorbească fără ocolișuri. Într-o dimineață m-am trezit împresurat de o turmă de porci, grohăiau și se împingeau, intrigați poate de prezența mea. Nu, nu i-am gonit, i-am mângâiat pe rând, păreau a se întrece în a se apropia de mine și a-și lua porția de afecțiune. Doamnele erau nerăbdătoare și curioase să știe ce mâncase în timpul călătoriei lui pe jos. Sigur, n-am mâncat nici vânat delicios și nici mistreți, ci ierburi, precum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și nu e puțin lucru pentru cel ce-și petrece viața într-un spațiu atât de strâmt. În zori sunt deja treaz, acum; datorită serviciilor aduse, am hârtie cât doresc, cerneală, pene, o candelă mereu plină cu ulei. Gardienii se întrec în a-mi face pe plac, în a mă răsfăța. Nu mă interesează ce produc pentru ticăloșii aceia, știu doar că nu vreau să mă-ntorc în groapa în care puteam să putrezesc de viu. A fost o vreme când
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stihie a naturii, e de-ajuns să știi s-o descoperi". În pofida interdicției papale, continua să scrie fără răgaz: se simțea proaspăt și plin de energie ca pe vremea când era copil alături de tovarășii săi de joacă cu care se întrecea în trasul la țintă cu sula. Uriașul cuibărit în sufletul său se trezise și astfel trudea din greu, noaptea scriind și rescriind, făcându-și însemnări, completând o scriere, proiectând o alta. Își propusese să scrie aproape douăzeci de pagini pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
scrie cărți. Pe vremea lui Zevedei, oamenii gândeau mai mult decât vorbeau și mai ales decât scriau. Acum e exact pe dos. Vorbesc și scriu pe negândite. Te mai miri că lucrurile merg cum merg ? ! — Întotdeauna lumea face anumite lucruri întrecând măsura, medită Vocea. Mereu altceva, dar mereu prea mult. — Așa zicea și taică-meu... Lumea nu știe să-și păstreze cumpătul... — De-aia existăm noi... adăugă Vocea, hohotind gros. Nu te-am mai auzit râzând... Credeam că nici nu știi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în firea mea să ies afară să fac scandal." Din păcate, nici în a mea! Mâine să vorbești cu Pica, să-i atragi atenția asupra primejdiilor..." "Ioanide, înțelege odată că mi-e imposibil..." "Ești de o rea-voință înspăimîntătoare. Obstinația ta întrece toate marginile. Vrei să-ți comunic o ispravă nouă? Nasturele de la cămașă s-a rupt, și eu, eu personal l-am cusut. Paharul de apă de pe masă e plin de cristale de la o limonadă de acum doi ani. Pânza de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai ales cu un interes acut. Preotul, foarte tânăr, cu barbă redusă la un vârf, ca la muschetari, slujea cu ochii tot spre ei, într-un spirit de înțelegere. Ioanide se întoarse repede pe călcâie și ieși din biserică. Asta întrecea toate așteptările sale. "E ceva putred în Danemarca!" glumi el mintal. Observă că Tudorel primește și corespondență, prin urmare scrisese, își comunicase adresa. Îndată ce o primea, intra în cortul său, unde rămânea multă vreme citind scrisorile, făcând însemnări. S-ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de sport, garaje etc., el ar vrea să radă prezentul și să ridice pe malurile Dâmboviței Atena sau Roma. Toată arhitectura se reduce la el la temple, foruri, fântâni, și dacă ar fi lăsat în voia lui, numărul statuilor ar întrece în oraș populația vie. Tata e obsedat de arta moartă, concepe cetatea ca o entitate în sine. Recunosc că concepția tatii nu-i lipsită de grandoare și că în felul lui pune tot atâta dinamism cât punem și noi în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gândire. Patria pentru mine e o realitate ce trebuie construită, și dacă n-o pot realiza aici, încerc oriunde. (Observarea lui Ioanide: "Nenorocitul!") Noi, aceștia născuți în timpul unui război mondial, în vibrațiile tunurilor, și în așteptarea unei conflagrații care va întrece probabil tot ce închipuirea umană a putut concepe, avem nervii zdruncinați organic, nu mai credem în G. Călinescu stabilitatea formelor vechi. Suntem ca niște cetățeni ai Imperiului roman în decadență, care, obosiți de o formulă perimată și în disoluție, se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aplauze actorii. Situația deveni crispată când madam Pomponescu-Mamy, asistată de madam Pomponescu-mamă, semnală scandalul. Doamnele Pomponescu fuseseră și ele în mașină să vadă isprava lui Ioanide. - Ia ascultă, Jean, intră în chestiune madam Pomponescu-consoartă, nu ți se pare că te-ntreci cu amabilitatea față de Ioanide? Pomponescu tăcu, posomorât. G. Călinescu - Cu siguranță își bate joc de tine.Pomponescu își mușcă mustața. . - E o grozăvie! interveni madam Pomponescu-mamă, așase fac bisericile creștine? . - Cum poți permite tu, ca ministru, lui Ioanide să-ți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
curte. Pe ea erau agățate colivii cu canari și papagali pitici. Când dădeam drumul la apă, care țâșnea la început în sus, ca să se reverse apoi în ploaie măruntă, multiplu colorată de razele soarelui, păsările din colivie începeau să se întreacă în triluri. În timp ce turna betonul pentru bazin, care nu este deloc mare, ci proporționat cu spațiul în care este amplasat, G. Călinescu scria și paginile din Scrinul negru, unde un număr de o sută de jeturi erau proiectate pentru efectul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
predestinat acestei slujiri: el este “o partitură muzicală, un imn minunat dedicat atotputerniciei creatoare”. “Slava ta, Hristoase, este omul pe care l-ai așezat ca poet al strălucirii Tale”. “Iluminat încă de pe pămînt, omul se minunează întru totul. El se întrece, în căntări neîncetate, cu puterile cerești; ca un înger pe pămănt, el conduce făptura întreagă spre Dumnezeu...”. Hristos îi dă omului posibilitatea de a acționa, fapt care este efectul decisiv al tainei Mirungerii. Sfăntul Grigorie de Nyssa insistă asupra puterii
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
Sebastian Munster, unul din reputații savanți europeni ai vremii, scria la rândul său: Lângă târgul Mediaș se face vin în mare cantitate și de aceea câmpia aceea se numește Țara Vinului. Dimitrie Cantemir scrie: Toate celelalte bogății ale pământului le întrec viile alese, înșiruite pe o lungă fâșie între Cotnari și Dunăre. Starea prosperă a viticulturii este confirmată și prin existența vinăriciului domnesc, adică o dare ce se cuvenea domnului țării (a zecea parte din producția de vin). În Moldova, Alexandru
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
în națiuni pentru a concura mai eficient împotriva altor "găști". Cei care cooperează pot triumfa în cadrul populației de trădători dacă se învață să se recunoască între ei și să interacționeze unul cu altul. Indivizii cooperanți care se unesc îi pot întrece pe aceia care se bazează pe strategiile necooperante, creând bunuri publice de care beneficiază ei înșiși, nu și "trădătorii". Astfel, și indivizii necooperanți, și trădătorii dacă au un comportament rațional sunt tentați să-și schimbe opțiunea și să coopereze. • David
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ocrotit”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVIII-a, 13, p. 242. footnote>. Hristos trăia și lucra în sufletele și în trupurile mucenicilor. Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința îi era mai înflăcărată, întrecea în strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scânteía mai tare decât cărbunii. Că „ardea înlăuntrul lui focul cel duhovnicesc, care-i cu mult mai înflăcărat decât focul acesta material. De asta mucenicul nu simțea văpaia aceasta din afară, pentru că înlăcea fără pricină
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând să se înțeleagă că din astfel de oameni se cade să ne facem noi prietenii și oamenii de casă cei mai apropiați și de nădejde, prețul lor întrecând cu mult pe acela al unor cămări pline de neasemuite comori”<footnote Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea I, 15-17.2., studiu introductiv de Prof. Dr. Emilian Popescu, traducere și note de Radu Alexandrescu, în PSB, vol
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
toată lumea o remunerație uniformă? O întrebare care se reduce în fond la următoarea: un metru de draperie dus la piață de către un leneș se va vinde la același preț ca doi metri oferiți de un om muncitor? Și, lucru care întrece orice credință, acest om a proclamat că ar prefera uniformitatea profiturilor, oricare ar fi munca oferită la vânzare, și a hotărât astfel, în înțelepciunea sa, că, deși doi sunt doi prin natură, nu vor mai fi decât unul prin lege
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de artilerie, o bombardă îi sfărâmă un picior. Suportă câteva operații mutilante. Omul de lume este scos din joc. Se produce o reorientare a energiei vitale. În timpul convalescenței citește viețile sfinților. Nemaiputând să-i imite pe oameni și să se întreacă cu ei, Ignațiu își pune în gând să-i imite pe sfinți. Va trăi toată viața în această competiție sacră. Impresionantă este prima ieșire în lume după această Umwertung care se petrecuse în el: noul ideal de viață este trăit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la Paris, la Londra sau în Irlanda, după care se întorc demni și bogați în satul lor, invidiați și respectați de toți, pildă vie pentru următorul val care invadează Occidentul și care se străduiește să-l imite și să-l întreacă pe cel dinainte. Omul e bun și generos, are portbagajul plin cu sandviciuri, termosuri cu cafea, doze de bere și sticle de whiskey, aparate de fotografiat și o cameră video performantă și, deloc de neglijat, căci sânt anume puse acolo
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]