4,027 matches
-
o imaginam bântuită de hoți cu fulare de lână pe nas și cuțite prețioase în buzunarul hainei, pe care le puneau seara la gâtul trecătorilor imprudenți. Într-o altă variantă, strada se transforma într-un imens cuțit strălucitor, cu lama țâșnind de sub asfalt: tramvaiele de-abia își mai țineau echilibrul pe linia ascuțită, iar oamenii cădeau de-o parte și de alta a ei, țipând de spaimă și neputință. 38-ul se mișca greoi și precis, conform graficului. Prin stratul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cald. Pontul mi-l vânduse doctorul Weidle, îmi explicase că, în fiecare vagon, există un singur scaun pe care merită se te-așezi iarna: cel sub care se află instalația de aer cald; pe el trebuia să-l caut. Aerul țâșnea dintr-un butoiaș metalic cu sită, la rândul lui alimentat de motorul electric al tramvaiului. Placajul trăgea căldură, lemnul se dilata ușor. Te așezai pe scaun și-ți lua foc fundul, ca-n poveștile cu fetița cu chibriturile. În restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ranke, în care orice eveniment istoric era expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este principala blamabilă: "Unirea rumânilor pentru slobozenie și faptele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu greu loc (Babu-Buznea, 1979, pp. 38-39). După ce terenul este brăzdat de Mihail Kogălniceanu cu a sa faimoasă denunțare a romanomaniei, răscolit de Alecu Russo și însămânțat de Cezar Bolliac (autor al unui însemnat studiu "Despre daci" în 1858), dacismul țâșnește în conștiința romantică românească prin Hasdeu. "Fantasmagorico-galvanicul înviitoriu al dacilor" cognomenul sarcastico-elogiant îi aparține latinistului V.A. Urechia a dat publicării în 1860 decisivul studiu Perit-au dacii? în care afirmă paradigma duală și egalitară, daco-romană, a formării naționalității românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o bifurcație a discursului care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană a xenofobiei) s-a prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația ideologică a extremei drepte românești. Țâșnind cu aplomb din condeiele poetico-jurnalistice ale unui Nichifor Crainic sau Octavian Goga, discursul identitar al acestora poate fi descris drept "fanatism naționalistic", o hiperbolizare a elaboratului ideologic naționalist de la sfârșit de secol XIX. Pe de altă parte, filtrat prin criticismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conducă. Stația de cale ferată era cam la o verstă depărtare de satul nostru. Încercau să nu plângă, dar mulți nu se puteau stăpâni și plângeau în gura mare, mai ales fetele. Ne grăbeam ca să nu întârziem, dar câte unul țâșnea din ceată, mă îmbrățișa cu mânuțele lui mici și mă săruta, făcând tot alaiul să se oprească; iar noi, deși ne grăbeam, ne opream cu toții și așteptam ca el să-și ia adio. După ce am urcat în vagon și trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
martori. La ce bun martorii, dacă peste cinci minute ne trimitem în veșnicie unul pe altul? Am încărcat pistoalele, am întins batista, ne-am pus unul altuia pistolul în dreptul inimii și ne-am privit drept în ochi. Deodată, ne-au țâșnit la amândoi șiroaie de lacrimi din ochi, mâinile au început să ne tremure. La amândoi, la amândoi deodată. Apoi, firește, au urmat îmbrățișările și lupta reciprocă a mărinimiilor. Prințul striga: A ta să fie! Eu strig: A ta! Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de-acum începe viața adevărată! Ai întârziat, Rogojin! Ia-ți iute pachetul, mă mărit cu prințul și sunt mai bogată decât tine! Dar Rogojin înțelesese situația. O suferință inexprimabilă i se întipări pe față. Își plesni palmele, din piept îi țâșni un geamăt. — Renunță! îi strigă el prințului. Toți începură să râdă. De dragul tău să renunțe? îl șfichiui, triumfătoare, Daria Alexeevna. Ia te uită la el, mujicul, a trântit banii pe masă! Prințul o ia de soție, pe când tu ai vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai facă, i‑au lipit de părțile cele mai plăpânde ale trupului plăci de aramă Înroșite. Carnea sfârâia, dar el rămânea neînduplecat, neînfrânt și statornic În mărturisirea lui, răcorit și Întărit doar de izvorul cel ceresc al apei vieții care țâșnește din coasta lui Hristos (Ioan 8, 38 ; 19, 34)”166. Fericita Blandina a fost spânzurată de un stâlp, fiind sortită să fie sfâșiată de fiarele sălbatice. Văzând‑o „atârnată pe un fel de cruce și auzind‑o rugându‑se Într
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
antropologice o numim transmodernism. Aceasta ar fi diferența capitală nu numai între mamă și fiică, dar și între Tereza și Tomas. Protagonista trăiește prin "dorința de a nu fi trup..., ci de a vedea pe suprafața chipului ei chipul sufletului țâșnind din calea mamei", căci, privindu-se în oglindă, ea luptă, de fapt, cu mama ei, cu bețivii și cu tatăl vitreg care dădea buzna peste ea în baie. Și-a descoperit sufletul citind cărți (de la Fielding la Th. Mann) și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu la prețul lor. Chinezii știu dintotdeauna că alimentele pot să mențină sănătatea, dar pot și să o distrugă, ducând, astfel, la longevitate sau la moarte timpurie. Ei au un proverb care demonstrează aceasta: „Prin gură intră boala; din gură țâșnește nenorocirea”. Cercetări recente arată că alimentația este un factor principal În multe afecțiuni, printre care se numără osteoporoza, cancerul și atacul de cord. Terapia alimentară chinezească vizează trei aspecte Înrudite: menținerea sănătății, prevenirea Îmbolnăvirii și tratarea bolii. Chinezii consideră că
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
limpede că opțiunile noastre alimentare necesită multă chibzuială. Am plasat anume hrana În fruntea listei mele din alt motiv: cred că hrana este principala noastră apărare Împotriva bolilor. Așa cum spune un vechi proverb chinez: „Prin gură intră boala; din gură țâșnește nenorocirea”. Dacă partea a doua a acestei fraze trebuie să fie interpretată În contextul societății feudale, bazată pe dictatură, prima parte este un adevăr universal. Prin urmare, gura este prima linie de apărare Împotriva bolii, dacă nu și a nenorocirii
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
scoși din casă Înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, (duh scâmav, care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat În fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a unei statui a lui Carol al II-lea, însă regele a refuzat această onoare, de teama de a nu fi creată o asociere greșită între imaginea sa și incendiu. Arhitectul a înlocuit atunci statuia cu o sferă din care țâșnesc flăcări. Dacă regele nu a dorit ca amintirea sa să rămână legată de cea a dezastrelor prin care a trecut Londra în decurs de numai cinci ani, nu s-a mai putut împotrivi totuși apariției unui termen care este folosit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mecanism funcționează în cazul unui român constipat, care, ducându-se spre toaletă cu fața schimonosită, vede pe ecran un alt chip schimonosit sub care scrie „Petre Gheorghe, 41 ani, 25 de minute în medie pierdute zilnic la toaletă”, după care țâșnește în prim-plan laxativul minune. Repetiția face să crească probabilitatea atingerii țintei într-un moment propice. Omul nu e la fel de vulnerabil la propagandă tot timpul. Odată luată în posesie, ideea primită va fi apărată cu strășnicie de IMS, împotriva oricăror
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se spânzură cu cureaua de la pantaloni de creasta unei mașinării uriașe. Un strigăt străbate hala : „Opriți lucrul !”. Montaj rapid cu muncitori abandonând lucrul la strung, la freză, lăsând din mână cleștele gură-de-lup, coborând de pe podurile rulante. Mașini care stau. Mulțimi țâșnind, mereu înainte, frontal, porți care zboară de perete, grilaje care cedează. Răsculații ajung la sirenă. Prim- plan pe sirena care șuieră. Un strigăt : „La vechea topitorie !”. Un muncitor tânăr se agață de o locomotivă mică, de fabrică, ce merge cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja în întregime. A nimerit. Figura cade în față, pe spatele ei stă scris : „Tatăl fascismului”. Proletara noastră țintește acum o casă. A nimerit. Un muncitor cu ciocanul în mână țâșnește pe acoperiș. E rândul sticlelor de bere așezate într- o navetă. Proletdiva, femeia timpurilor noi, le spulberă una câte una. Omul cu aparatul de filmat iese din magazinul de băuturi și se duce vizavi, la „firma” Clubul Lenin - primul plan
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
țeavă, atârnate cu un cablu de brațul sondei și ciocnindu- se la fiecare ridicare. Un lanț tras înainte și înapoi pe o roată dințată năclăită de păcură, fixată pe o grindă veche și crăpată. Un capăt de cișmea din care țâșnește spasmodic puțină apă, ca dintr- o arteră secționată pe cale de a se goli. O altă țeavă, încovoiată peste un butoi metalic, înzestrată cu un ciuf ca de orătanie alcătuit din fascicule de cablu plesnit, tresare aidoma unei găini care caută
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vrei și să crezi cu destulă tărie că este, și atunci va fi. Cei care nu sunt în stare de asta se numesc „defetiști”. Sondorul Ioan este un înainte credincios care, așteptându-l neclintit pe Dumnezeul negru și lichid să țâșnească spre cer, nu mai ține seama de propria familie, de viața lui, de oameni. El este vestitorul din pustie. I se alătură secretarul de partid Dobre (Ștefan Ciubotărașu), cu o filosofie și mai tare, extrasă din cunoscutul adagiu al comunismului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
toate tristele povești împletite în acest film drept combustibil pentru o rachetă proiectată spre viitor. Pavel Stoian albit, Mihai Duma grizonat se îndepărtează, cu puștiul lui Duma între ei, pe drumul care duce la marele baraj aproape terminat. Literele albe țâșnesc, mari, ocupând cadrul : Iulie 1965. Ieri întunericul, de azi lumina. Zidul (1975) sau Lupa și spațiul claustral Foarte rar, cineaștii români din perioada comunistă și-au asumat tema propagandistică și au reușit s- o rezolve artisitc. Constantin Vaeni și Dumitru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fondul fiascoului total al festivității de înmânare a diplomelor participanților la croazieră, se aud, pe coloana sonoră, huiduieli, fluierături, aplauze, glasuri tinerești care cântă „Și-altădată, și-altădată/ O s-o facem și mai, și mai lată...”. Presimțirea Revoluției din ’89 țâșnește din ecran. De ce nu a fost interzis acest film, cu mult mai explicit antiregim decât Faleze de nisip sau decât Glissando, al aceluiași Daneliuc ? O explicație poate fi supapa montată în monologul zbierat al directorului împotriva lui Proca : „Asta-i
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de cetățeni. Nenumăratele filme în care muncitorii sau inginerii, cei care lucrează cu materia, sunt baza societății, în vreme ce intelectualii, adică cei care doar vântură idei, sunt un soi de paraziți tolerați au contribuția lor la strigătul „Noi muncim, nu gândim !” țâșnit în 1990 din masele agitate. A nu intra la facultate, chezășie a reușitei în viață elogiate sistematic, va fi însemnat ceva în subconștientul celor care au urlat : „Moarte intelectualilor !”. Propaganda antioccidentală, prezentarea vesticilor ca hoți și ucigași care vor să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
transformat în turbă, primul stadiu de formare al cărbunelui. În timpul formării turbei apare o degajare de gaz de mlaștină numit gaz metan. 2. petrolul se găsește în subsol sub presiunea multor gaze, fiind accesibil prin foraje de mare adâncime, de unde țâșnește la suprafața pământului, preluat fiind de conducte spre rezervoare. Procesele de formare a petrolului au avut loc în urmă cu milioane de din alge (plante unicelulare ), bacterii și animale minuscule ce au populat mările preistorice îngropate în mâl și nămol
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
elementele florale din tabloul Flori de câmp de Nicolae Toniza. Florile sunt însă aici pur pastorale, de forme, culori, specii și dimensiuni diferite, aruncate în imagine așa cum au fost aruncate în câmp de ritmurile libere, întâmplătoare ale naturii. Din tablou țâșnește o diferențiere florală care angajează puternic ochiul. Tabloul spune în felul lui povestea unui câmp nemișcat numai în comparație cu timpul nostru, cu trupul nostru, cu măsura ritmurilor noastre. Vântul, ploaia și furtunile au aruncat, pe câmpul acesta, pe rând, într-o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]