10,571 matches
-
lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit diferențiat. Aici se includ țesăturile cu alesături „în șeirlău” sau „în șerbuce”, care sugerează ideea de horă. Alte categorii de lăicere: compartimentate în pătrate în care sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
se includ țesăturile cu alesături „în șeirlău” sau „în șerbuce”, care sugerează ideea de horă. Alte categorii de lăicere: compartimentate în pătrate în care sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era alcătuită în principal din țesături executate cel puțin așa se afirma de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era alcătuită în principal din țesături executate cel puțin așa se afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
într-o adevărată sărbătoare a tradițiilor poporului nostru, continuând să faciliteze întâlniri dintre meșterii din anumite zone, astfel încât să se păstreze mereu vie imaginea națiunii noastre într-o lume în care globalizarea tinde să elimine tot mai multe „granițe”. Pe lângă țesături și alte obiecte de industrie casnică, măiestrite prelucrări ale lemnului și produse din ceramică, ramuri caracteristice pentru cultura tradițională din arealul actualului județ Vaslui, sunt prezentate la „târg” și obiecte de artizanat, ori cele care au pătruns destul de recent între
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sociale, actorii au oportunități de a defecta, adică de a se bucura de bunurile oferite de ceilalți fără a oferi nimic în schimb în viitor. Capitalul social înțeles în forma conceptualizată de Coleman (1988) este o constrângere în calea defectării. Țesătura densă de relații sociale în care sunt poziționați indivizii (situațiile în care avem vecinătăți dens conectate) acționează ca mecanism de monitorizare și de sancționare a comportamentelor deviante dintr-un grup sau dintr-o comunitate. De exemplu, dacă B a primit
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dinamice variate, sonorități complexe și multiple formule figurative, Debussy va pune în valoare caracterul evocator al sonorităților pianistice, creând adesea numeroase echivalențe acustice cu timbrul specific altor instrumente. Explozia de culoare din pictura fovă corespunde în limbajul muzicii debussyiste cu țesătura stratificată a multiplelor planuri constitutive ale discursului, în care structurile tematice se suprapun pedalelor sonore și ostinato-urilor ritmice, generând o configurație polifonică de o remarcabilă complexitate coloristică. Opera inovatoare a lui Claude Debussy a deschis, astfel, noi perspective reprezentărilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonoră ce pare să ilustreze sensul ascensional al numeroaselor suprastructuri ce se înalță în planul superior al acestor construcții (vezi exemplul 1). Configurația de discurs a Pagodelor atrage atenția asupra unei alte trăsături fundamentale a muzicii de gamelan, reprezentată de țesătura sa multistratificată, cu un complex sonor avansat, ce poate desfășura în mod simultan până la 20 de linii contrapunctice, cu evoluții independente și o diferențiere esențială la nivelul registrului de avansare. Pagodes reflectă această concepție structurală originară, în pofida unei simplificări considerabile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
trei sau patru planuri evolutive. De asemenea, există o unitate de concepție care transpare cu elocvență din modalitatea de structurare a discursului sonor, în care densitatea sunetelor crește proporțional de la registrul grav spre cel acut. Astfel, imaginea sonoră rarefiată a țesăturii sonore receptată în registrul grav, reprezentată de cele mai multe ori de rezonanța statică a unei simple pedale armonice, este contrabalansată de aglomerarea sonoră semnificativă percepută în registrele superioare. De altfel, această manieră de repartizare a sunetelor la nivelul registrelor de discurs
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic apare expus la vocea mediană a texturii, descriind o scară pentatonică de do# re# fa# sol# si. Un aspect semnificativ al țesăturii sonore îl constituie modalitatea de distribuție a funcțiilor structurale în contextul discursului general, figurațiile ornamentale (motivul generator reprezentând „subiectul” supus dezvoltării) fiind plasate cu predominanță în registrul acut al claviaturii. De asemenea, impresia de epurare sonoră derivă din natura spațiată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurile 72 - 81), coda (măsurile 82 - 95). Această modalitate alternativă de expunere a celor două materiale tematice va fi aservită scopului pictural, universului poetic și emoțional revelat de viziunea conceptuală. Printr-un contrast de imagine, opacitatea și bogăția senzuală a țesăturii în acorduri se opune purității motivului descendent în arpegii, adăugând o nuanță de mister și viziunii conceptuale. Frecventele intervenții de ritenuto, precum circumstanța oferită de măsura 15, manifestă o funcție esențială în procesul delimitării articulațiilor sintactice ce aparțin nivelului micro-formal
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o nuanță de mister și viziunii conceptuale. Frecventele intervenții de ritenuto, precum circumstanța oferită de măsura 15, manifestă o funcție esențială în procesul delimitării articulațiilor sintactice ce aparțin nivelului micro-formal, asigurând astfel fluența tranziției dintre variatele episoade intermediare ale secțiunilor. Țesătura acordică expusă „în oglindă”, asociată impresiei translucide a pentatonismului creează puternice asocieri vizuale, sugerând reflexele în apă sau mișcările circulare ale undelor ce se îndepărtează spre orizontul malurilor. Figurațiile repetitive din episodul quasi cadenza necesită evitarea neutralizării imaginii sonore printr-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
proiecția peste secole a unei tehnici intens practicată în Baroc, la care Debussy face apel asigurând, în același timp, dinamismul, varietatea și contrastul avansării sonore. Un exemplu ce vine să confirme una din trăsăturile definitorii ale limbajului debussyist îl oferă țesătura polifonică aglomerată a debutului secțiunii secunde ce nu se asociază în mod imperios unei amplificări a nivelului dinamic. În mod paradoxal, dar într-un stil inconfundabil debussyist, acesteia i se atribuie indici dinamici precum più pp - pp, ce conduc la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
puternice inflexiuni de si minor în interiorul secțiunii centrale. O tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În plan interpretativ, aspectul țesăturii de discurs asociat indicelui ridicat al nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor marcato și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889. Acest eveniment avea să-i marcheze în mod decisiv gândirea componistică, încurajând demersurile sale în explorarea resurselor expresive conținute de ineditul acestei muzici. În Cloches à travers les feuilles, regăsim complexitatea acelei țesături cu multiple stratificări ritmice și timbrale, configurații melodice cu sonorități de gonguri, precum și scara hexatonică anhemitonică, a cărei natură antigravitațională contribuie semnificativ la conturarea unei atmosfere neutre, specifice concepției orientale. La nivelul aspectului de discurs, Debussy operează „individualizarea” vocilor componente
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de discurs, Debussy operează „individualizarea” vocilor componente prin recursul la un sistem de notație desfășurat cu preponderență pe trei portative. Mai presus de necesitatea strict tehnică, această opțiune facilitează vizualizarea cu claritate a fiecărei entități ritmico-melodice constitutive, în contextul unei țesături polifonice aglomerate (evoluția discursului se încadrează în spațiul restrâns al unui ambitus de două octave). În mod adițional, Debussy proiectează aceeași diferențiere a planurilor componente prin investirea acestora cu modalități distincte de atac (marcato, staccato, portato). Simultan, folosirea prelungită a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unui ritm punctat pe timpul secund) și marcată cu frecvență de intervenții rezonante, corespondente sunetelor de gonguri specifice gamelanului. Impresia de stagnare în timp decurge din aspectul antidezvoltător al discursului, construit, cu preponderență, pe tehnica explorării motivice. În același timp, evoluția țesăturii sonore evidențiază modalitatea în care structuri melodice de dimensiuni extrem de reduse (o măsură), repetate identic sau variat, se adaugă planurilor cu rol de pedală ritmică, intenționându-se realizarea unui fenomen hipnotic. Gradul ridicat de abstractizare rezultă cu precădere din utilizarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
într-un plan dinamic general extrem de redus (p ppp), cu solicitarea constantă a pedalei de surdină. Astfel, rezultatul sonor este un efect de ușor dezacordaj, 71 similar celui de gamelan (ansamblu de două orchestre acordate la distanță de semiton). Simplitatea țesăturii de discurs, cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o atmosferă arhaică, plină de gravitate. O influență esențială a aceluiași gamelan este receptată în modalitatea de finalizare a frazelor, care apelează frecvent la aportul agogicii. Astfel, numeroasele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]