3,746 matches
-
proporțională cu dimensiunile edificiului. Alcătuirea sa este simplă: o prismă construită din scânduri de brad dispuse vertical, având încheieturile acoperite de șipci a căror ritmică generează sugestia de elansare a turnului. Sugestia este întărită de panta acoperișului bisericii, mult mai abruptă decât la celelalte biserici din Valea Mureșului, precum și efectul „iluzionist” al șindrilei denumite „praștilă”. O altă notă aparte prezintă cele nouă ferestre ale bisericii (trei la altar, patru la naos și două la pronaus), prevăzute cu ancadramente terminate cu arce
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
se găsesc pe coasta vestică. Relieful dominant al insulei Brač este muntos, lanțul munților având o orientare longitudinală cu direcția est-vest. Axul lanțului muntos se găsește la 3-4 kilometri de țărmul sudic fiind aproximativ paralel cu acesta, munții au pantă abruptă spre litoral, pe alocuri puternic accidentat, prezentând falii aproape verticale ce pot atinge înățimi de până la 200m. La nord de axul lanțului muntos, există un mic podiș care continuă cu dealuri ce coboară într-o pantă lină spre țărmul nordic
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un peresip. Are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km² cu o lungime de 18 km și o lățime maximă de 8 km. Adâncimea maximă este de 2
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
tipuri de lagune. Bazinul limanului Catlabug are o formă alungită. Malurile sunt formate din calcar terțiar (în zona satului Tașbunar), acoperite cu nisip și argilă. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile este acoperit cu nisip amestecat
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
cea maximă de aproximativ 5,5 m. Este cel mai mare lac din Ucraina după suprafață. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile estice și vestice ale lacului sunt mai înalte și abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
lățimea maximă de 1 km, suprafața variază în intervalul 250-420 ha, iar adâncimea maximă de 3,5-4 m (cea medie fiind de 0,8-1 m). Bazinul său are o formă alungită. Malurile de nord și de vest sunt înalte, uneori abrupte, pe când cele de est și sud sunt joase și mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
suprafața de 67 km², adâncimea maximă este de aproximativ 4 m. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Din bazinul principal al limanului se desprind două golfuri: Golful Tașbunar (în partea de vest, cu o lungime de 4 km) - unde se varsă râul Tașbunar și Golful
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
nord și partea de sud (cu o lățime de 3-3,5 km), care sunt unite printr-o strâmtoare de circa 600 m lățime, în dreptul localității Chitai. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile limanului sunt înalte, pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cu excepția celor din extrema nordică și cea sudică care sunt joase și nisipoase. În partea de nord a limanului se varsă râurile Chirghiș-Chitai (cu afluentul său Chirghiș, se varsă în apropierea satului Traianul Vechi) și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
din Ucraina. Suprafața limanului este de 215 km², iar adâncimea maximă de 3.3 m. Lungimea lacului este de 35 km, în timp ce lățimea sa atinge un maxim de 11 km . Bazinul său are o formă triunghiulară alungită. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de sud-vest, Sasîkul (Conducul) este legat de Dunăre printr-un canal navigabil, denumit „Canalul Bîstroe”. Limanul Sasîk este complet separat de Marea Neagră printr-o limbă de nisip cu lățimea medie de 0,5
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
care cuprinde și salba de lacuri înconjurătoare mai mici, „lacurile satelite” Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul are o formă relativ rotundă, fiind legat la sud-vest de limanul Șagani și de Lacul Caraceauș, iar la est de Limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari liman din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km². Are o lungime de 18 km, iar lățimea maximă este de 8 km. Adâncimea maximă este de 2
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
960, dar cu o proporție de semnificativă de necombatanți, care erau femei, bătrâni și copii. Silva și-a dat seama că nu avea altă soluție de a intra în fortăreață decât să construiască o rampă, deoarece Masada era un loc abrupt. Pentru ca apărătorii să nu scape, romanii au construit o linie de circumvalație, întărită cu șase forturi. Când a fost finalizată rampa, a fost adus un turn care conținea un berbec. Acesta a fost urcat pe rampă și a început să
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Bilbor Munții Bistriței sunt ușor accesibili, insă potecile turistice au în general un grad de dificultate mediu-ridicat în partea de nord și mediu în sud, datorită diferenței relativ mari de nivel între zonele de acces și creasta precum și datorită versanților abrupți. Marcajele turistice în partea de nord sunt relativ bine întreținute pe cînd în partea de sud cel mai adesea lipsesc cu desăvârșire, sau după porțiunea inițială unde sunt rare, dispar. În zona centrală a Masivului Budacu sunt rare și relativ
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
bine întreținute pe cînd în partea de sud cel mai adesea lipsesc cu desăvârșire, sau după porțiunea inițială unde sunt rare, dispar. În zona centrală a Masivului Budacu sunt rare și relativ frecvent dispar pe anumite porțiuni. Crestele stâncoase și abrupte, partial împădurite și natura sălbatică sunt habitatul ideal pentru vipera , fapt ce reprezintă un element de risc pentru turiști. Sunt cvasiinexistente. Nu există cabane montane. Singură cabană turistică din masiv este Cabană Zugreni care este situată la poalele Pietrosului Bistriței
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
davă situată puțin mai jos de confluenta râurilor Trotuș și Siret, pe malul stâng al Șiretului, la NV de satul Poiana, Galați. Situată pe un pinten desprins din terasă înaltă a Șiretului, așezarea era apărată pe trei laturi de râpi abrupte și deosebit de înalte iar pe cea de a patra, de un val cu sântul corespunzător, care o separă de restul terasei. Dincolo de acesta, însă, continuă locuirea cu caracter de așezare civilă și, mai departe, pe teritoriul satului, se întinde necropola
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
său mediu este de 7 m³/s în satul Vîtkovți (în ). Principalii afluenți sunt Hnila (dreapta) și Bovaneț (stânga). Cursul râului este meandrat, formând mai multe ostroave. Pe cursul mijlociu, străbate o vale în formă de V (canion)cu pante abrupte, râpi și chei, în care are o lățime de 0,5-1,6 km. Au fost construite hidrocentrale (Bodnarivska și Martînkivska) și aproximativ 140 de iazuri. În antichitate, pe malul râului au existat așezări omenești și s-au desfășurat activități de
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
între regiunile ucrainene Ivano-Frankivsk (la vest, raionul Verhovina) și Cernăuți (la est, raionul Putila). Este un râu tipic de munte, cu debite mari de curgere, cu pante de 9-12 m/km. Pe râu se află mai multe praguri cu pante abrupte stâncoase (cu o înălțime de cădere de până la 1,6 m), coturi și un fund stâncos. Regimul său este preponderent pluvial. Pe malurile sale stâncoase se află păduri de conifere. În apropierea satului Usterikî din raionul Verhovina, Ceremușul Alb se
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
la nivel de ecosisteme terestre. Parcul dispune de 15 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
din icrele sale sau capturată pentru acvaristică. Deși este membru al familiei sturionilor, este un pește exclusiv de apă dulce. Se găsește în Dunăre. Preferă apele adânci și limpezi, cu fund tare, apropiindu-se de mal numai dacă acesta este abrupt. Nu suportă apele tulburi și pe cele sărace în oxigen. Se hrănește cu crustacee și larve de insecte. Măsoară în medie 60-70 cm și cântărește 4+5 kg, putând ajunge la 1-1,25 m și 16 kg. Carnea și icrele
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
este tare (pietros sau argilos), preferând gropile după care urmează un banc sau prag mai ridicat; aceste locuri sunt situate, de obicei, după coturile fluviilor, unde pescarii își așează instrumentele. Se apropie rar de maluri, în locurile unde malul este abrupt. În Dunăre, se ține în apropierea malurilor numai atunci când acestea sunt abrupte. Așa se explică de ce la malul sârbesc și bulgăresc se prind mai multe exemplare decât la noi. Cega iernează în grupuri mari, în gropi adânci cu fund tare
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
sau prag mai ridicat; aceste locuri sunt situate, de obicei, după coturile fluviilor, unde pescarii își așează instrumentele. Se apropie rar de maluri, în locurile unde malul este abrupt. În Dunăre, se ține în apropierea malurilor numai atunci când acestea sunt abrupte. Așa se explică de ce la malul sârbesc și bulgăresc se prind mai multe exemplare decât la noi. Cega iernează în grupuri mari, în gropi adânci cu fund tare. Ea nu poate suporta apa tulbure, retrăgându-se la adânc când râul
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
(în , în , în ) este o cetate localizată pe malul abrupt al Nistrului în orașul Hotin din regiunea Cernăuți. Ea se află situată la marginea de nord a orașului, pe o colină naturală aflată într-o mică depresiune înconjurată de o culme de dealuri. Construcția actualei fortărețe a început în anul
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]