3,796 matches
-
În fibrosarcomul mai diferențiat, fibrele de colagen sunt mai abundente, formând mănunchiuri și benzi adesea paralele între ele. Fibrosarcomul are 4 grade de diferențiere: - gradul 1: este fibrosarcomul cel mai diferențiat, cel mai puțin celular, cu mitoze puține și producție abundentă de colagen. Este FS asemănător tumorilor desmoide. - gradul 2 și gradul 3: reprezintă formele de fibrosarcom cel mai des întâlnite și cu aspect tipic. Structura lor este dominată de celule fuziforme monomorfe și de orientarea fibrelor de colagen în benzi
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
frigurică, ghințură, ghințurea, potrocea, potrocuță, scăunel, scânteiuță, taulă, buruiană-de-friguri, cocoșei-de-grădină (pl.), crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, săfindei-de-câmp Este o plantă erbacee, perenă, crește înaltă de 10-40 cm cu o tulpină erectă, cilindrică sau cu coaste puțin proeminente, acoperită de peri abundenți, care se ramifică doar în zona florilor. Frunzele alterne, întrerupt imparipenate, sunt formate din 5-9 foliole dințate pe margini, între care se găsesc 6-10 foliole mici. Florile sunt ca niște steluțe cu cinci colțuri de culoare roz sau violet. Fructul
Țintaură () [Corola-website/Science/312487_a_313816]
-
aproape fidel drumul județean Tălmaciu-Racovița-Avrig. De aici, spre vest și nord-vest se întinde lunca Oltului până la poalele „Ciorului”, punct terminus al prelungirii sud-vestice a Podișului Hârtibaciului. Ca întreaga zonă, subsolul este lipsit de zăcaminte minerale, în schimb se găsesc din abundentă materiale de construcții: Nota: Informații luate de la: Prin poziționarea sa geografică la poalele Munților Făgăraș în zona limitrofă a Depresiunii Făgărașului, în apropiere de Depresiunea Sibiului și la punctul de intrare în Valea Oltului prin Pasul Turnu Roșu, Racovița se
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
acestea fiind însoțite și de grindină. După cum a povestit parohul Petru Florianu, în anul 1926 mărimea grindinei cazută peste sat și hotar a avut mărimea unui ou de puică. În unele veri, cum a fost cea a anului 1948, precipitațiile abundente căzute în bazinul „Văii Lupului” și al „Racovicioarei”, a determinat viituri mari, care pe langă pagube materiale a făcut și victime omenești. Precipitațiile sub formă de ninsoare cad începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie și numai cu totul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
zilelor cu ninsoare nu depășește pe cel de 40. Străjuită în mare parte de către „Dealu Șăghișului” și de „Dealu Morii”, localitatea este ferită, oarecum, de vânturile care bat în zonă. Iarna, dinspre est și nord-est suflă Crivățul, care aduce zăpezi abundente și geruri mari. Primăvara, de pe versanții Munților Făgăraș, se prelinge spre lunca Oltului „"Vântu ăl mare"”, cald și secetos, care datorită temperaturii sale ridicate și a uscăciunii aerului pe care-l aduce, grăbește topirea zăpezii. De primăvara și până toamna
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Pădurea tropicală umedă (sinonime pădure pluviala, pădure pluviatilă, pădure umbrofilă tropicală, pădure ecuatoriala) este un tip de pădure situat în regiunile cu climat ecuatorial și cu un înalt grad de umiditate. Climă este tot timpul caldă, cu precipitații abundente. Este bine reprezentată în America de Sud - Amazonia (bazinul fluviului Amazon), unde este cunoscută sub numele de "selva", "hylea", dar crește și în America Centrală, Antile; în Africa ocupă mari suprafețe în bazinul fluviului Congo, pe țărmul Guineei și al Mozambicului, cu mici
Pădure tropicală umedă () [Corola-website/Science/309699_a_311028]
-
rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și vai care au apă sezonier sau numai în condiții de precipitații bogate. Poziția albiei Văii Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări sau inundații. În lunci, adâncimea medie a pânzei de apa freatică este de 1-2 m, iar în zona de platou de 10-11 până la 14 m. Comună se încadrează în regiunea biogeografica de tip continental. Climatul zonei
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
satul Borșa sunt așezate pe coline domoale. Climă este temperat-continentală , media temperaturii pe timp de vară fiind 21 grade, iar în luna februarie este de -2 grade. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 610l/mp ,alternând perioade cu ploi abundente și perioade secetoase. Apele curgătoare pe raza comunei sunt: Crișul Repede, pe o lungime de 6 km, Valea Chijicului, care traversează hotarul satului Borșa și Sacadat, pe o lungime de 10 km, Valea Sărandului (Hodiș), Valea Borșa și Maghișa, care
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
cele 2 perioade conjugale ale profetului islamului. El constată că în prima perioadă, anume aceea "mecană", Muhammad a fost monogam la modul riguros, în timp ce în cea de-a doua perioadă, anume cea "medineză", el a ales să practice o poligamie abundentă și în plus condimentată prin relații sexuale cu diversele sclave aflate în a sa posesie. Specialiștii în islam fac observația că în timp ce în perioada preislamică, păgână, pe când "în cetate" nu domneau încă legile lui Muhammad, o femeie (de ex. chiar
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]
-
în zonele periferice montane (peste 2000mm/an); cele mai scăzute se înregistrează în regiunile lacului Neusiedler (sub 600 mm/an). Deși umiditatea, precipitațiile și nebulozitatea sunt și ele influențate de altitudine, crescând odată cu ea, vârfurile înalte suferă de lipsa precipitațiilor abundente.
Clima Austriei () [Corola-website/Science/309100_a_310429]
-
decât în molidiș, odată ce jnepenișurile devin închegate. Desigur, diversitatea floristică înseamnă și o mare diversitate de insecte. În molidișurile de limită, flora de licheni este mai bogată decât în molidișul compact; în unele locuri, speciile tericole sunt masiv prezente. Precipitațiile abundente ridică umiditatea atmosferică. Norii frecvenți din timpul verii, precum și marea cantitate de zăpadă din timpul iernii, constituie rezerve de apă care favorizează dezvoltarea lichenilor. Există multe specii aerofile care își acoperă necesitățile de apă numai din aer, din ceața frecventă
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
și uneori Europa. Perioada de incubație al bolii este de 2 - 7 zile. Boala debutează cu stare febrilă (cu valori ale temperaturii de 42 °C, care durează cca. 3 zile, stare generală alterată, lipsa apetitului, sistarea producției de lapte, salivație abundentă, înroșirea și inflamarea mucoasei bucale, botul uscat, încetarea rumegatului. Faza următoare a bolii este semnalată de apariția aftelor (vezicule) pline, la început, cu un lichid clar. Acestea pot apărea pe mucoasa bucală, în regiunea interdigitală din regiunea copitei, pe uger
Febră aftoasă () [Corola-website/Science/308816_a_310145]
-
avand credinta ca aceasta le va purta de grija. Stilul de viata al acestora era deosebit comparativ cu al locuitorilor Egiptului antic, unde barbatului ii era permis sa aiba una sau mai multe sotii. Resursele alimentare din Mesopotamia erau relativ abundente datorită celor două râuri de la care provine numele regiunii, Tigru și Eufrat. Deși solul din apropierea râurilor era fertil, și potrivit pentru recolte, porțiunile de pământ aflate la distanță mai mare de apă erau aride, și nelocuibile. Din acest motiv, dezvoltarea
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris), pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa), mesteacăn (Betula pendula), fag (Fagus sylvatica) și brad. Dau roade din vară până toamna, după ploi abundente. Hribul poate fi găsit toamna în Siria și Liban, unde crește în grupuri mari lângă cioturile putrezite de stejar. Crește în regiunea Borgotaro din apropiere de Parma, în Italia, unde are un statut de Denumire de origine protejată. "Boletus edulis
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
putând ajunge la un metru lungime de la cioc până la coadă și doi metri anvergura aripilor. Penajul este castaniu închis, schimbându-se în auriu pe cap și gât, alb pe umeri și la extremitatea cozii. Între indivizii tineri, albul este mai abundent decât cenușiul, culori care se inversează cu vârsta. Această specie este inclusă între așa numitele "acvile încălțate", picioarele sunt acoperite cu fulgi în loc să fie acoperite cu o piele solzoasă ca majoritatea acvilelor. Acvila de munte vânează din aer, pentru a
Acvilă de munte () [Corola-website/Science/309458_a_310787]
-
argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu culoarea roșie și violacee îi dau un aspect impresionant. În
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
de +15 °C, iar în luna ianuarie este de -6 °C. Temperaturile extreme înregistrate la Vatra Dornei sunt următoarele: +36,4 °C (în data de 18 iulie 1904), respectiv -36,5 °C (în data de 13 ianuarie 1950). Precipitațiile sunt abundente și ating aproximativ 800 mm. Numărul de zile cu zapadă într-un an ajung la aproximativ 120 zile/an. Cea mai lungă perioadă ploioasă înregistrată la Vatra Dornei a fost în august 1908 (14 zile). Presiunea atmosferică medie este de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
îngustări locale. Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat, în cea mai mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi asigură o densitate mare a rețelei hidrografice și o scurgere specifică dintre cele mei ridicate din țară. Datorită precipitațiilor abundente, peste 1000 mm, densitatea rețelei hidrografice are valori de 0,7-1 km/km 2. În avale de Moisei, bazinul Vișeului devine puternic asimetric, dezvoltându-se cu precădere pe dreapta. Râul Vaser izvorăște din Munții Maramureșului, se formează din izvorul Boului
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
fi văzută clar pe vreme frumoasă din Folkestone și White Cliffs din Dover. Dealurile din North Downs și Greensand Ridge se întind pe lungimea județului și în seria de vai de la sud sunt cele mai multe 26 de castele din județ. Din cauza abundentei relative a grădinilor de fructe și hamei, Kent este cunoscut sub numele de "Grădină Angliei". [1] [2] Titlul a fost susținut în 2006, atunci cand un sondaj de județe de pe canalul UKTV Style Gardens Chanell , a pus Kent-ul pe locul
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
una din cele 13 regiuni ale Greciei, subdivizat în 4 prefecturi. Capitala este orașul Corfu. sunt compuse din șapte insule principale din apropierea coastelor occidentale ale Greciei. Aceste insule sunt predominant muntoase, cu un climat blând și relativ umed. Vegetația este abundentă, cu păduri. Principalele produse agricole sunt stafidele, măslinele, strugurii, cerealele, fructele și legumele. Activitățile principale sunt pescuitul, construcțiile navale și fabricarea de săpun. Insulele Ionice formează o regiune administrativă a Greciei care grupează șase dintre principalele insule ale arhipelagului care
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
întîlni doar pe malurile râpelor,marginea drumului, prin perdelele de protecție.Pe teritoriul satului Tartaul circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin pătrunderea maselor de aer cald dinspre vest, iar uneori vara - și a celor umede mediteraneene, ce aduc ploi abundente de scurtă durată, dar pătrunde și aer uscat,înfierbîntat, ce provoacă vara de multe ori arșiță și secetă.Iarna curenții de aer arctic provoacă adesea schimbarea bruscă a vremii și scăderea temperaturii până dincolo de limitele normale.Temperatura medie anuală are
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
riverană din municipiul Iași constituie o importantă sursă de poluare prin depozitarea în albia râului a diferitelor categorii de deșeuri menajere sau prin evacuarea directă a apelor uzate menajere. Albia râului este foarte murdară, plină de gunoaie și de vegetație abundentă, răspândind un miros pestilențial.
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
februarie și de +28°C în august. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 850 mm. <br> Pe insulă nu există izvoare sau râuri demne de menționat, iar irigarea este asigurată în principal de ploi. Precipitațiile sunt însă atât de abundente, încât cultivarea măslinilor, a viței de vie și a arborilor citrici este deosebit de profitabilă. Populația insulei este de 12.000 locuitori cu o densitate de 1.154 locuitori pe km². Frumusețea insulei Capri a fascinat numeroși poeți, scriitori, artiști și
Insula Capri () [Corola-website/Science/304755_a_306084]
-
care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov, înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni. Primăvara este un
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
din epiderm. Dermul este compus din două straturi. Stratul superficial subepidermic cuprinde papilele dermice și o zonă subțire situată sub ele. El este denumit strat subpapilar și se caracterizează prin elemente fibrilare gracile, elemente celulare mai numeroase, substanța fundamentală mai abundentă și o vascularizație și inervație bogată (plexuri subpapilare). Stratul profund numit dermul propriu-zis sau corionul este mult mai gros, este mult mai rezistent și e compus preponderent din fibre colagenice, elastice și reticulare.Pielea este 7% din greutatea corporala. Celulele
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]