33,912 matches
-
Sorin Lavric Cu Horea Paștina s-a întîmplat un lucru bizar: silit fiind să-și dea doctoratul la bătrînețe, spre a-și păstra statutul de cadru universitar la Academia de Arte din București, venerabilul pictor s-a pomenit într-o delicată postură: să scrie o lucrare academică despre o artă pe care, practicînd- o toată viața, a trăit-o mereu sub chipul intuițiilor și rareori sub forma conceptelor. Altfel
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
foarte actuală; Petit Robert 1990 indică sensurile „a cărui activitate nu este legală” și „dubios, suspect”, exemplificate și prin sintagma curentă le monde interlope. E limpede că acestea au fost preluate în română; de altfel, termenul e atestat de Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul II, 1934), ca franțuzism, „despre relațiuni, afaceri, mediu”: „mai mult decât echivoc sau suspect, (aproape) fraudulos, cu nume rău”. Cuvântul a fost folosit de Topîrceanu, în Cioara („Cu alura interlopă/ Ca un muzicant în frac,/ Cuvioasă
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
române din trecut și de astăzi” îi aparținea lui I.A. Candrea; nici măcar de Dicționarul limbii române moderne, din 1958). Termenul a intrat în lista de cuvinte a Lexiconului tehnic român (început în 1957), de unde a fost preluat de dicționarul Academiei - Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul VIII, partea a doua, Litera P (1974) și de Dicționarul explicativ (DEX, 1975). Dicționarul academic oferă, din păcate, o explicație greșită: cuvântul ar proveni din „Pelican + sufixul -ol, după modelul compușilor chimici în
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
și scriitor”). În Istoria critică, Nicolae Manolescu nu-l trece nici măcar printre scriitorii livrabili dicționarului. De altfel, nici în dicționare Ion Vianu nu stă mai bine. Nu figurează, în orice caz, în Dicționarul general al literaturii române, cel editat de Academie, atât de ospitalier cu o mulțime de autori obscuri. Lucrările critice amintite sunt în situația, cred, de a se revizui în ce-l privește pe Ion Vianu, rezervându-i , la edițiile viitoare, un loc în cuprins. Dar revizuirile sunt în
Canapeaua verde by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5935_a_7260]
-
dimpotrivă, nu beneficiază de nici o ipoteză cauzală naturalistă și, ca atare, nu are convergență cu nici o ramură a știintei. Singura lui concluzie invariabilă - «Dumnezeu trebuie să fi făcut acest lucru» -exclude orice continuare a cercetării și subjugă știința biologică teologiei" Academia Națională de Științe a Americii și-a făcut cunoscut punctul de vedere: „Creaționismul, proiectul inteligent și alte invocări ale unei intervenții supranaturale în originea vieții nu sunt știință, pentru că nu sunt testabile prin metodele științei." Justiția americană (în 2005), Consiliul
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
Dragne. În urma evaluării publicațiilor apărute în anul precedent, premiul Editurii M.A.I. a fost acordat lucrării „Sisteme inteligente cu aplicații în managementul dezastrelor”, elaborată de un colectiv de autori din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Facultății de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București și Universității Tehnice de Construcții București. Acesta a fost înmânat de către Președintele Salonului de Carte, secretarul de stat în M.A.I. Constantin Cătălin Chiper.
Editura M.A.I. a premiat cea mai valoroasă carte profesională din 2012 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62232_a_63557]
-
Sorin Lavric Jean d'Ormesson, născut la Paris în 1925, este licențiat în Litere și Filozofie. Este membru al Academiei Franceze și membru de onoare al Academiei Române, avînd deopotrivă titlul de Mare Ofițer al Legiunii de Onoare. A fost directorul general al revistei „Figaro" și a fost președintele Consiliului Internațional de Filosofie și Științe Umaniste al UNESCO. Este autorul a
Jean d’Ormesson: „Onoarea e mai importantă decît onorurile“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6243_a_7568]
-
națiunii". Termenul prăduire provine din verbul argotic a prădui. Faptul că este un nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală (ca în mult mai frecventul prăduială -„activitatea susținută de jaf și prăduială a bugetului", Academia Cațavencu, 2.06.2010) maschează oarecum apartenența sa argotică. Originea verbului a prădui, ale cărui prime sensuri nu au nicio legătură cu prada, e controversată. Astăzi este dominant, în uzul curent, sensul „a jefui, a fura", care se leagă foarte
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
străvechiul București, care insistă asupra caracterului eterogen, de o tulburătoare vitalitate, al muzicii conținute în Spitalul amorului. Fără să iasă din cadrele deja fixate de cercetarea clasică a lui Ovidiu Papadima (Anton Pann. „Cântecele de lume" și folclorul Bucureștilor, Editura Academiei, București, 1963, reeditată anul trecut la Saeculum I.O.), Nicolae Gheorghiță vede în figura lui Anton Pann pe „corespondentul valah al muzicienilor din Constantinopol" (p. XIV): un Constantinopol, se-nțelege, al Tanzimatului, loc de întâlnire al Orientului cu Occidentul și
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
Vulcanul Șiveluci din Peninsulă Kamceatka (Rusia) a avut o erupție de cenușă, care a ajuns până la altitudinea de nouă kilometri în atmosferă, anunță purtătorul de cuvânt al filialei regionale a Academiei ruse pentru Științe, citat de pagina online a Itar-Tass. Emisiile de cenușă au fost însoțite de o serie de cutremure mici și avalanșe de roci vulcanice. Norul de cenușă se extinde până la 186 de kilometri sud-vest de vulcan, informează Mediafax
Erupţie vulcanică în Rusia. Cod roşu de alertă privind zborurile în zonă () [Corola-journal/Journalistic/60422_a_61747]
-
Fostul președinte ungar din perioada 2000-2005, Ferenc Madl, a decedat la vârsta de 80 de ani, a anunțat duminică Serviciul președintelui Ungariei, transmite AFP. Jurist de profesie, Madl era de asemenea membru al Academiei naționale de științe din 1987, scrie. El a ocupat de asemenea funcția de ministru al Culturii, în perioada 1993-1994, în Guvernul conservator condus de premierul Jozsef Antall.
A murit preşedinte ungar Ferenc Madl () [Corola-journal/Journalistic/60439_a_61764]
-
după ce fusese dat afară din Universitate și i se ceruseră „concesii" - Vianu ȘTIA că locul lui nu era alături de Putere. 15. O știau și alții: cei din exil. Virgil Ierunca afirmase odată că, în România comunistă, unii intelectuali „urcau în Academie", în timp ce alți colegi ai lor „coborau în închisori". Iată că, în anii '60, pe cînd Tudor Vianu se găsea la Paris, în comisia românească a UNESCO, același Virgil Ierunca scrie un vituperant articol contra lui („Schimbarea la față" a lui
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
acesta, în primăvară, mai precis în ziua de 14 aprilie, confratele nostru Mircea Martin a devenit septuagenar. Nu știu să se fi bucurat, cu acea ocazie, de vreo sărbătorire publică, la Universitate, la Uniunea Scriitorilor, cu atât mai puțin la Academie unde, ce e drept, nu este membru, dar nu din vina lui. Nici decorat nu a fost. Aniversarea personalităților de anvergura sa parcă avea altădată mai multă rezonanță. Dar să nu fim nostalgici. Aflu totuși că Mircea Martin va fi
Idee și expresie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6050_a_7375]
-
Constănțeanul Ionuț Cristea, primul absolvent român al Academiei Gărzii de Coastă Americane, din Connecticut, a fost felicitat de președintele SUA Barack Obama. De asemenea, Cristea este unul dintre cei doar doi absolvenți străini din acest an ai Academiei. Obama, care în timpul discursului s-a așezat chiar în fața drapelului
Un român, absolvent al Academiei Gărzii de Coastă Americane, felicitat de Obama - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/60532_a_61857]
-
Constănțeanul Ionuț Cristea, primul absolvent român al Academiei Gărzii de Coastă Americane, din Connecticut, a fost felicitat de președintele SUA Barack Obama. De asemenea, Cristea este unul dintre cei doar doi absolvenți străini din acest an ai Academiei. Obama, care în timpul discursului s-a așezat chiar în fața drapelului României, i-a lăudat pe cadeți pentru că au ales să-și dedice viața serviciului militar și le-a spus că intră într-o lume foarte periculoasă, unde e nevoie mai
Un român, absolvent al Academiei Gărzii de Coastă Americane, felicitat de Obama - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/60532_a_61857]
-
Cronicar Românul Raed Arafat Trei publicații românești importante au publicat, în urmă cu două săptămâni, interviuri cu doctorul Raed Arafat: Academia Cațavencu, Revista 22 și Kamikaze. Iată cum vorbește intervievatul despre meseria sa: „Rep.: Infinitul (...) ce este?R.A.: Păi, e singurul care face medicina de urgență atractivă. Rep.: Necunoscutul? R.A.: Întotdeauna, bolnavul e un necunoscut. În fața ta poate fi un om
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6055_a_7380]
-
două istorisiri paralele: o biografie romanțată a lui Hitler și o biografie „ucronică" a unui anume Adolf H. Au pornit cot la cot, dar au luat-o pe căi diametral opuse. Pentru că n-a reușit, în 1908, să intre la Academia de arte frumoase din Viena și pentru că sexualitatea lui era (și avea să rămână) cvasi-inexistentă, Hitler a luat-o razna și a ajuns Hitler. Dacă devenirea lui n-ar fi fost deviată de aceste accidente de parcurs, ar fi putut
Hitler sau Adolf? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6054_a_7379]
-
cursurile de estetică (Tudor Vianu scrisese, cu mulți ani în urmă, Estetica, publicată în două masive volume, în 1933-1936). Devenise profesor de literatură „universală" (titlu sovietic al literaturii comparate). Și tot în 1948, este exclus din nou creata și politizata Academia RPR(în care intraseră Al. Rosetti, C. Balmuș, G. Călinescu și era menținut Iorgu Iordan. Fără să fie partizan al vreunei facțiuni politice, fără a fi „agreat" de regim, profesorul Vianu își conducea en solitaire catedra, avînd colaboratori de valoare
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
1951-1952! Lui Vianu nu i s-a mai „făcut normă"! Ceea ce echivala cu formula clară a lui Ion Vianu: „fusese dat pur și simplu afară din Universitate" (p. 127). A fost „transferat", departe de studenți, la Institutul de Lingvistică al Academiei, unde, în sectorul de lexicografie, colabora la redactarea cuvintelor din Dicționarul Academiei. Iată cum prezintă Ion Vianu această perioadă a vieții tatălui său: „Încercările nu se opreau aici. Dar se instala un echilibru: pe de o parte era constrîns (și
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
cu formula clară a lui Ion Vianu: „fusese dat pur și simplu afară din Universitate" (p. 127). A fost „transferat", departe de studenți, la Institutul de Lingvistică al Academiei, unde, în sectorul de lexicografie, colabora la redactarea cuvintelor din Dicționarul Academiei. Iată cum prezintă Ion Vianu această perioadă a vieții tatălui său: „Încercările nu se opreau aici. Dar se instala un echilibru: pe de o parte era constrîns (și se supunea cu un soi de umilință, de contrițiune 1 pe care
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
în iunie 1952, de altă acțiune, și mai gravă, și mai spectaculoasă: excluderea din Universitate a profesorilor Al. Graur, Al. Rosetti, J. Byck, Ion Coteanu (B. Cazacu, mutat la Institutul Pedagogic), precum și instalarea ca director al Institutului de Lingvistică al Academiei a echipei V. Cheresteșiu — Ilie Stanciu și, ulterior, D. Macrea, acoliții lui Roller. Catedra de Limba română fusese decapitată, Catedra lui Vianu rămăsese sub conducerea unor nou veniți în Universitate. Vînturi ideologico-politice rele bîntuiau în Universitatea noastră, în urma celebrelor „teze
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
genera" acel amor intellectualis, „cea mai frumoasă realizare a vieții sale". Ceea ce i-a fost „fatal" (p. 231). 10. Judecata fiului este severă — dar dreaptă. Se petrec aceste „transfigurări" într-o perioadă în care „se făcuseră demersuri să intre la Academie", pentru că „se voia ieșirea sa din ostracism" (p. 153). În 1955 este ales membru titular al Academiei (de fapt, reprimit). A urmat un cursus honorum (decorat, premiat etc.) care a culminat cu numirea sa ca director al Bibliotecii Academiei — cu
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
231). 10. Judecata fiului este severă — dar dreaptă. Se petrec aceste „transfigurări" într-o perioadă în care „se făcuseră demersuri să intre la Academie", pentru că „se voia ieșirea sa din ostracism" (p. 153). În 1955 este ales membru titular al Academiei (de fapt, reprimit). A urmat un cursus honorum (decorat, premiat etc.) care a culminat cu numirea sa ca director al Bibliotecii Academiei — cu toate privilegiile pe care le implica acest post. Dar tot atunci încep și procesele de conștiință. Puțini
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
la Academie", pentru că „se voia ieșirea sa din ostracism" (p. 153). În 1955 este ales membru titular al Academiei (de fapt, reprimit). A urmat un cursus honorum (decorat, premiat etc.) care a culminat cu numirea sa ca director al Bibliotecii Academiei — cu toate privilegiile pe care le implica acest post. Dar tot atunci încep și procesele de conștiință. Puțini își dădeau seama că Tudor Vianu trăia totuși — cum spune fiul său — „momente de cumpănă". Mai întîi, pentru că nu tăcea. (Eu însumi
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
aspectele generale ale unui abstract „socialism". Comparația cu G. Călinescu, intrat în jocul puterii, s-ar impune. Vianu manifesta rezerve și nu se angaja politic! 11. Poate că de aceea, în 1956, după reîncadrarea profesorului în Universitate și alegerea în Academia „RPR", a fost evident că nici asemenea reabilitări nu l-au scutit de neplăceri. În 1955-1956 se pregătea, de către Academie, participarea României la Congresul internațional de lingvistică și filologie romanică ce urma a se ține la Florența, în aprilie 1956
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]