13,652 matches
-
Christos la libertatea Lui infinită. Astel înțeleasă, libertatea omului depășește limitele naturii lui de creatură, primind calitatea parodoxală de a cupla aceste limite cu eliberarea de ele. Libertatea divinului constă în absența oricăror limite, e infinitate absolută, Posibilitate totală totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar poate participa la ea printr-o dinamică a creșterii infinite, unde limitările ființei sale, ca și ale lumii, devin praguri mobilizatoare ale unei nesfîrșite transcenderi. Autorii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
soluții: ori realitatea lui Dumnezeu este cu totul abstractă, ori El are o actualizare particulară și concretă, deci contingentă. Existența înseamnă pentru Hartshorne cumva actualizat într-o formă concretă contingentă (felul în care este actualizată sau forma în care este actualizată nu este necesar a fi cunoscută). Existență în formă superioară, sau Divină, prin urmare, înseamnă că esența abstractă este cumva actualizată într-o formă concretă și contingentă potrivită; dar aici doar acel cum al actualizării, realitatea concretă particulară este contingentă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o triadă inconsistentă. O ființă necesară se presupune a avea cunoaștere contingentă 353. Kant a obiectat împotriva conceperii unei perfecțiuni căreia îi lipsește posibilitatea de a evolua, iar Whitehead a rafinat intuiția lui Kant considerând ideea tuturor valorilor posibile, complet actualizate, drept contradictorie. Nu este corect să se spună că la orice problemă există doar soluții bune chiar și Dumnezeu trebuie să ia decizii contingente în procesul creației, nici chiar el nu poate avea valorile tuturor lumilor posibile, toate complet actualizate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
actualizate, drept contradictorie. Nu este corect să se spună că la orice problemă există doar soluții bune chiar și Dumnezeu trebuie să ia decizii contingente în procesul creației, nici chiar el nu poate avea valorile tuturor lumilor posibile, toate complet actualizate 354. Omnisciența lui Dumnezeu în teismul clasic nu include posibilitatea de a cunoaște tot ce va fi în viitor. "Ceva ce încă nu e" reprezintă o idee cu înțeles doar pentru cineva care nu se bucură de toate detaliile viitorului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
astfel de ființă acumulează cunoaștere de la un moment la altul, dar nimeni și nimic nu o poate depăși în cunoaștere. Dar acest lucru nu înseamnă că Dumnezeu poate cunoaște imposibilități logice, ci doar că Dumnezeu cunoaște evenimentele trecute ca evenimente actualizate, viitorul ca posibilitate și prezentul ca și prezent: o cunoaștere perfectă trebuie să cunoască în orice moment tot ce poate fi cunoscut în acel moment. Viitorul este parțial indeterminat și, deși Dumnezeu cunoaște posibilitățile viitoare mai bine ca oricine, el
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
parte. Infinitatea absolută a potențialității divine poate fi numită "coincidența cu o anumită posibilitate". A fi posibil înseamnă a fi un obiect posibil a cunoașterii divine. În cazul actualității aceeași noțiune a coincidenței poate fi folosită: actualitatea divină este toată actualizată. Se consideră că Dumnezeu cunoaște toate lucrurile care există în mod actual. Tot ceea ce este actual este cuprins în cunoașterea sa actuală și orice este posibil este cuprins în cunoașterea sa potențială. De aceea se poate defini perfecțiunea ca o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în contextul lucrării de față se referă la existența pe care argumentul reușește sau nu să o stabilească: este vorba de o "existență conceptuală", și nu de o "existență reală". Pentru ca o esență să existe, ea trebuie să fie cumva actualizată, dar acel cum nu este capturat în concept. Cum vizează actualitatea particulară și cu excepția lui Dumnezeu, nici un individual nu poate fi subiectul unei cereri de a fi în mod necesar actualizat cumva. Cu toate acestea, actualizarea particulară este într-adevăr
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pentru ca acesta să poată duce la bun sfârșit reconstrucția corectă a argumentului ontologic. Termenii modali sunt redefiniți printr-o perspectivă temporală și puși în relație unul cu altul. Actualitatea și posibilitatea implică timp. Actualitatea reprezintă trecutul (ceea ce a fost deja actualizat), posibilul reprezintă viitorul (ceea ce nu a fost încă actualizat), iar prezentul se referă la activitatea curentă de a deveni actual a ceea ce anterior a fost posibil. Astfel, distincția modală în cadrul teismului neoclasic este o distincție temporală. Deși prezentul este relaționat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
corectă a argumentului ontologic. Termenii modali sunt redefiniți printr-o perspectivă temporală și puși în relație unul cu altul. Actualitatea și posibilitatea implică timp. Actualitatea reprezintă trecutul (ceea ce a fost deja actualizat), posibilul reprezintă viitorul (ceea ce nu a fost încă actualizat), iar prezentul se referă la activitatea curentă de a deveni actual a ceea ce anterior a fost posibil. Astfel, distincția modală în cadrul teismului neoclasic este o distincție temporală. Deși prezentul este relaționat de trecut, prezentul este în mod extern relaționat de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu ar putea fi întotdeauna altfel decât este. Dar acest lucru nu înseamnă că actualitatea divină poate eșua în a exista. Aceasta este o consecință a perspectivei că existența lui Dumnezeu este necesară Dumnezeu trebuie astfel să fie cumva actualizat 440. Majoritatea filosofilor au fost obișnuiți să vorbească despre distincția dintre esență și existență, dar adevărata discuție trebuie centrată asupra esenței, existenței și nu în ultimul rând, a actualității. Există un șir lung de filosofi care fac aceeași greșeală precum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme noi - toată această activitate, Însoțită de „satisfacția intelectuală” decurgând din Învingerea dificultăților și din „descoperirile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme noi - toată această activitate, Însoțită de „satisfacția intelectuală” decurgând din Învingerea dificultăților și din „descoperirile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
un semn din limbajul marinarilor evocă mediul marinăresc doar dacă este utilizat în afara acestui mediu); (2) cu alte texte; (3) cu cunoștințele pe care le avem despre lucruri (ex.: nume din mitologie). Aceste relații sunt permanente și generează funcții permanente actualizate doar în mesajul poetic. Concluzia este că limbajul poetic reprezintă „plenitudinea funcțională a limbajului”, fiind superior celorlalte tipuri de limbaje, private de funcțiile de evocare. Eugen Coșeriu contrazice astfel teoria conform căreia limbajul poetic ar reprezenta o deviere stilistică. în timp ce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cuprinde și un alt set de funcții, pe care Eugeniu Coșeriu le numește funcții textuale. Diferența dintre cele două categorii de funcții este precizată cu claritate în Textlinguistik: Indiferent de cum ne place să numim diferitele relații care apar între semnul actualizat și mediul său înconjurător, acestea pot întotdeauna doar să contribuie la sensul textului, dar nu pot niciodată să îl constituie. În ceea ce privește conotația, este vorba, la fel ca și la evocare, despre o funcție a semnului, sensul fiind însă o funcție
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
recombinabile după regulile actuale ale limbii"314. Această definiție ne arată suficient de clar că "discursul repetat" reprezintă un fenomen lingvistic limitrof: chiar și atunci când sunt codificate în planul limbii, unitățile sale se manifestă întotdeauna ca discurs (i.e., ca semn "actualizat"). Desigur, aceasta nu înseamnă că unitățile "discursului repetat" nu întrețin niciun fel de raporturi cu "regulile actuale ale limbii"; însă, după cum am arătat în II.7.2.2., un asemenea raport nu este dictat de necesitatea sistemului, cum se întâmplă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
adeseori pretextul unor mises en abyme în anumite opere literare. Există, apoi, texte întregi care funcționează ca texteme, prin aplicarea cunoscutului procedeu al intertextualității. De exemplu, Odiseea lui Homer reprezintă, pentru romanul Ulysses al lui James Joyce, un imens textem "actualizat" în opera prozatorului irlandez, după cum anumite variante ale basmelor populare sunt "actualizate" în poveștile lui Creangă. Tot astfel, unele mituri ale literaturii universale (Faust, Don Juan, Miorița, Meșterul Manole) au inspirat, din postura de texteme, numeroase opere celebre, care au
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
texte întregi care funcționează ca texteme, prin aplicarea cunoscutului procedeu al intertextualității. De exemplu, Odiseea lui Homer reprezintă, pentru romanul Ulysses al lui James Joyce, un imens textem "actualizat" în opera prozatorului irlandez, după cum anumite variante ale basmelor populare sunt "actualizate" în poveștile lui Creangă. Tot astfel, unele mituri ale literaturii universale (Faust, Don Juan, Miorița, Meșterul Manole) au inspirat, din postura de texteme, numeroase opere celebre, care au devenit uneori mai cunoscute chiar decât modelul lor317. În principiu, cu cât
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșeriu însuși admite că "derivatele și compusele îl conțin deja pe a spune, i.e., corespund din punct de vedere lingvistic unei anumite "gramaticalizări""379. Mai mult, sub raport semantic, textemele conțin, prin chiar natura lor de "discurs" (repetat), semne (parțial) actualizate. De aceea, deși fondatorul integralismului afirma la un moment dat că ""limba", în afară de cazul în care am dori s-o alcătuim din bucăți întregi de "zicere", nu spune nimic despre nimic"380, trebuie să reamintim că această restricție nu se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
configurează ca texteme decât în planul individual al vorbirii (ca parte a competenței expresive). De aceea, ar fi impropriu să descriem "reluarea" textemelor diasemice dintr-un discurs în altul în termeni de "actualizare" sau "determinare", de vreme ce ele au fost deja actualizate/determinate în textul originar. Mai potrivit ar fi să folosim, pentru a denumi acest proces, termenul de reîncadrare, care desemnează astfel operația prin care un textem diasemic este importat într-un text "nou", fără ca acest proces să-i altereze configurația
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de cercetare. Componenta cercetării trebuie reinclusă și bine regândită în mecanismul universitar, precum se întâmplă în tradiția occidentală, pentru a putea contribui la consolidarea mediului academic, axat numai pe dimensiunea didactică și aceasta destul de inconsistentă, printr-o lipsă a cursurilor actualizate, bibliografiile rămânând undeva prin anii '70-'80, pentru a nu mai vorbi de tradiționalismul tematicii puse în discuție. Intrarea într-un circuit internațional de colaborări prin echipe de cercetare, pe baza unor proiecte viabile, prin publicații serioase (reviste, cărți care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în consecință. A nu fi îndeajuns de actualizat nu e nicidecum pentru răsăritean un semn de inferioritate; lăuntricul nemanifestat, dar în putință de manifestare, a avut întotdeauna în Răsărit mai mare preț decât forța aparentă și forma exterioară pe deplin actualizată care și-a istovit posibilitățile. Realizarea a fost întotdeauna o problemă străină sufletului răsăritean, împlinirea ce o caracterizează aici fiind din capul locului opusă istovirii ce o caracterizează dincolo. De aceea și comportarea răsăriteanului e deosebită. În loc de a istovi conținutul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fără experiență în domeniul activităților educative din școlile incluzive, și urmărind să răspundă atât nevoii de informare, cât și celei de formare a deprinderilor și competențelor necesare în relația cu elevii care prezintă cerințe speciale în educație. Terminologia de specialitate actualizată, aspectele privind organizarea modernă a sistemului și programelor de intervenție, prezentarea modalităților concrete de intervenție în educația și asistența copiilor cu cerințe speciale etc., alături de particularitățile de prezentare a informațiilor și de multitudinea și mobilitatea unghiurilor de abordare recomandă această
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Christos la libertatea Lui infinită. Astel înțeleasă, libertatea omului depășește limitele naturii lui de creatură, primind calitatea parodoxală de a cupla aceste limite cu eliberarea de ele. Libertatea divinului constă în absența oricăror limite, e infinitate absolută, Posibilitate totală totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar poate participa la ea printr-o dinamică a creșterii infinite, unde limitările ființei sale, ca și ale lumii, devin praguri mobilizatoare ale unei nesfîrșite transcenderi. Autorii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dunăreanu Volumul "Scriitorii noștri despre frumusețile patriei" Presa zilnică constituie o sursă extrem de bogată pentru depistarea unor fragmente geografice. Cu astfel de lecturi adunate și folosite la predare, la fixare, la consolidare, la recapitularea cunoștințelor geografice vom realiza lecții vii, actualizate, pline de interes pentru elevi. Putem concluziona că textul literar constituie un auxiliar important în predarea geografiei. Textele literare sunt un material didactic eficient care ajută învățătorul în desfășurarea lecțiilor. Folosirea acestor texte literare înlătură realizarea unei predări seci și
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
și o ideologie"193. În acest sens, consideră Black, criticul retoric "vede în publicul implicat de un discurs un model a ceea ce oratorul ar vrea că publicul său real să devină"194. Astfel, imaginea desemnată de "second persona", chiar dacă niciodată actualizată, rămâne, totuși, imaginea unei persoane și, în acest sens, încheie Black, poate fi evaluată din punct de vedere moral. Toate acestea, încă o dată, sunt demersuri critice facilitate de presupoziția potrivit căreia "asocierea dintre un idiom și o ideologie înseamnă mult
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]