5,887 matches
-
indiferent de cazul în care se situează sau de statutul său pronominal sau adjectival: acest tânăr/acestui tânăr/pe acest tânăr (acestuia, pe acesta etc.). A considera termenii meu, tău din sintagme prepoziționale de tipul în jurul meu, în fața mea pronume (adjective) posesive înseamnă a trece peste două principii de funcționare a limbii: 1. Un regim prepozițional specific are valabilitate generală; deci, dacă Mariei sau ei din sintagmele în fața Mariei (ei) reprezintă genitivul substantivului Maria (și al pronumelui ea), termenii mea, ta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-și păstreze sensul de posesie. Cum în aceste sintagme meu, mea etc. se caracterizează numai prin sensul de ‘identitate’ (cu locutorul), aceste pronume trebuie înscrise, și din acest punct de vedere, în paradigma pronumelui personal. Interpretați de gramatica tradițională ca adjective posesive, termenii meu, tău etc. aparțin, de fapt, la două subclase de pronume diferite: pronume posesive și pronume personale. În flexiunea pronumelui românesc, considerat în ansamblul clasei, se manifestă deci omonimia pronume personal în genitiv - pronume posesiv, în diferite cazuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și sufletu-i se împle.” (Ibidem, p. 167) șgenitiv; are regent substantivul sufletulț, „Tot alte unde-i sună aceluiași pârău.” (Ibidem, p. 127) șdativ: are ca regent verbul sunăț; Am renunțat la toate cărțile folositoare lui., șdativ; are ca regent adjectivul folositoareț; • prin intermediul raportului sintagmatic de reluare sau anticipare; forma accentuată a pronumelui personal sau substantivul înlocuit cu alt pronume fixează, indirect, identitatea de caz a formelor neaccentuate, la persoanele I și a II-a, la ambele serii de forme, la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se întrebuințează singure, realizând funcția sintactică de subiect: „Și însumi binevăcuvânt/ Căci e nevoie pe pământ/ Să vă-nmulțiți.” (T. Arghezi, I, p. 41) Cum această întrebuințare în limba română contemporană este foarte rară, se vorbește cel mai adesea de adjectiv pronominal. Înscrierea sa între adjective este greu argumentabilă, întrucât specificul său semantic nu rezultă din caracterizarea unui „obiect”, ci din identificarea acestuia cu sine însuși 4. Prin posibilitatea întrebuințării lor autonome, fie și puțin frecventă, când au statut de substitute
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactică de subiect: „Și însumi binevăcuvânt/ Căci e nevoie pe pământ/ Să vă-nmulțiți.” (T. Arghezi, I, p. 41) Cum această întrebuințare în limba română contemporană este foarte rară, se vorbește cel mai adesea de adjectiv pronominal. Înscrierea sa între adjective este greu argumentabilă, întrucât specificul său semantic nu rezultă din caracterizarea unui „obiect”, ci din identificarea acestuia cu sine însuși 4. Prin posibilitatea întrebuințării lor autonome, fie și puțin frecventă, când au statut de substitute, acești termeni se înscriu în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însuși 4. Prin posibilitatea întrebuințării lor autonome, fie și puțin frecventă, când au statut de substitute, acești termeni se înscriu în clasa pronumelui. Întrucât însoțesc substantive (sau pronume) cu care se acordă în gen, număr și persoană, se apropie de adjective, dar numai sub acest aspect - al variabilității în funcție de acestea. Rezultă de aici că sunt pronume (genul proxim) cu întrebuințare adjectivală (diferența specifică). MORFOLOGIA PRONUMELUI PERSONAL DE IDENTIFICARETC "MORFOLOGIA PRONUMELUI PERSONAL DE IDENTIFICARE" Pronumele personal de identificare este un pronume compus
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era mai mult urzeală decât bătătură.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 32); • circumstanțial:„Pe acesta mă așez eu.” • atribut:„Strângând cu multă amiciție (...) mâna acestuia, gândi că are multă cauză de-a se depărta.”( M. Eminescu, Proză literară, p. 83) ADJECTIVUL DEMONSTRATIVTC "ADJECTIVUL DEMONSTRATIV" Sub aspect semantic, adjectivul demonstrativ caracterizează „obiectele” extralingvistice din perspectiva protagoniștilor sau a temporalității actului lingvistic; indică apropierea sau depărtarea, identitatea sau diferențierea acestor obiecte, dar fără a substitui substantivele care le denumesc, ci subordonându-se lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mult urzeală decât bătătură.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 32); • circumstanțial:„Pe acesta mă așez eu.” • atribut:„Strângând cu multă amiciție (...) mâna acestuia, gândi că are multă cauză de-a se depărta.”( M. Eminescu, Proză literară, p. 83) ADJECTIVUL DEMONSTRATIVTC "ADJECTIVUL DEMONSTRATIV" Sub aspect semantic, adjectivul demonstrativ caracterizează „obiectele” extralingvistice din perspectiva protagoniștilor sau a temporalității actului lingvistic; indică apropierea sau depărtarea, identitatea sau diferențierea acestor obiecte, dar fără a substitui substantivele care le denumesc, ci subordonându-se lor:„Atâtea stele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, Proză literară, p. 32); • circumstanțial:„Pe acesta mă așez eu.” • atribut:„Strângând cu multă amiciție (...) mâna acestuia, gândi că are multă cauză de-a se depărta.”( M. Eminescu, Proză literară, p. 83) ADJECTIVUL DEMONSTRATIVTC "ADJECTIVUL DEMONSTRATIV" Sub aspect semantic, adjectivul demonstrativ caracterizează „obiectele” extralingvistice din perspectiva protagoniștilor sau a temporalității actului lingvistic; indică apropierea sau depărtarea, identitatea sau diferențierea acestor obiecte, dar fără a substitui substantivele care le denumesc, ci subordonându-se lor:„Atâtea stele cad în noaptea asta.”(L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
extralingvistice din perspectiva protagoniștilor sau a temporalității actului lingvistic; indică apropierea sau depărtarea, identitatea sau diferențierea acestor obiecte, dar fără a substitui substantivele care le denumesc, ci subordonându-se lor:„Atâtea stele cad în noaptea asta.”(L. Blaga, p. 11) Adjectivul demonstrativ se deosebește de pronumele demonstrativ prin ieșirea din clasa substitutelor, dar păstrează legătura cu acesta prin trăsătura semantică definitorie, constantă, de natură deictică. Prin această trăsătură semantică, adjectivul demonstrativ se deosebește de adjectivul calificativ, care exprimă însușiri ale obiectelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor:„Atâtea stele cad în noaptea asta.”(L. Blaga, p. 11) Adjectivul demonstrativ se deosebește de pronumele demonstrativ prin ieșirea din clasa substitutelor, dar păstrează legătura cu acesta prin trăsătura semantică definitorie, constantă, de natură deictică. Prin această trăsătură semantică, adjectivul demonstrativ se deosebește de adjectivul calificativ, care exprimă însușiri ale obiectelor în afara raportului cu situația de comunicare. În funcție de conținutul său semantic, adjectivul demonstrativ prezintă aceleași subclase ca și pronumele, pe care, de altfel, le-a generat printr-un proces de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noaptea asta.”(L. Blaga, p. 11) Adjectivul demonstrativ se deosebește de pronumele demonstrativ prin ieșirea din clasa substitutelor, dar păstrează legătura cu acesta prin trăsătura semantică definitorie, constantă, de natură deictică. Prin această trăsătură semantică, adjectivul demonstrativ se deosebește de adjectivul calificativ, care exprimă însușiri ale obiectelor în afara raportului cu situația de comunicare. În funcție de conținutul său semantic, adjectivul demonstrativ prezintă aceleași subclase ca și pronumele, pe care, de altfel, le-a generat printr-un proces de pronominalizare (omul acesta ® acesta; același
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substitutelor, dar păstrează legătura cu acesta prin trăsătura semantică definitorie, constantă, de natură deictică. Prin această trăsătură semantică, adjectivul demonstrativ se deosebește de adjectivul calificativ, care exprimă însușiri ale obiectelor în afara raportului cu situația de comunicare. În funcție de conținutul său semantic, adjectivul demonstrativ prezintă aceleași subclase ca și pronumele, pe care, de altfel, le-a generat printr-un proces de pronominalizare (omul acesta ® acesta; același om ® același ș.a.m.d.): • adjective demonstrative de apropiere: acest (student), această (studentă) • adjective demonstrative de depărtare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectelor în afara raportului cu situația de comunicare. În funcție de conținutul său semantic, adjectivul demonstrativ prezintă aceleași subclase ca și pronumele, pe care, de altfel, le-a generat printr-un proces de pronominalizare (omul acesta ® acesta; același om ® același ș.a.m.d.): • adjective demonstrative de apropiere: acest (student), această (studentă) • adjective demonstrative de depărtare: acel, acea • adjective demonstrative de identitate: același, aceeași • adjective demonstrative de diferențiere: cestălalt, celălalt, ceastălaltă, cealaltă Observații: Adjectivul demonstrativ de identitate prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conținutul său semantic, adjectivul demonstrativ prezintă aceleași subclase ca și pronumele, pe care, de altfel, le-a generat printr-un proces de pronominalizare (omul acesta ® acesta; același om ® același ș.a.m.d.): • adjective demonstrative de apropiere: acest (student), această (studentă) • adjective demonstrative de depărtare: acel, acea • adjective demonstrative de identitate: același, aceeași • adjective demonstrative de diferențiere: cestălalt, celălalt, ceastălaltă, cealaltă Observații: Adjectivul demonstrativ de identitate prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu sine însuși a unui obiect, el poate dezvolta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceleași subclase ca și pronumele, pe care, de altfel, le-a generat printr-un proces de pronominalizare (omul acesta ® acesta; același om ® același ș.a.m.d.): • adjective demonstrative de apropiere: acest (student), această (studentă) • adjective demonstrative de depărtare: acel, acea • adjective demonstrative de identitate: același, aceeași • adjective demonstrative de diferențiere: cestălalt, celălalt, ceastălaltă, cealaltă Observații: Adjectivul demonstrativ de identitate prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu sine însuși a unui obiect, el poate dezvolta sensul adjectivului calificativ comun:„Ne pună
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care, de altfel, le-a generat printr-un proces de pronominalizare (omul acesta ® acesta; același om ® același ș.a.m.d.): • adjective demonstrative de apropiere: acest (student), această (studentă) • adjective demonstrative de depărtare: acel, acea • adjective demonstrative de identitate: același, aceeași • adjective demonstrative de diferențiere: cestălalt, celălalt, ceastălaltă, cealaltă Observații: Adjectivul demonstrativ de identitate prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu sine însuși a unui obiect, el poate dezvolta sensul adjectivului calificativ comun:„Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu.”( M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de pronominalizare (omul acesta ® acesta; același om ® același ș.a.m.d.): • adjective demonstrative de apropiere: acest (student), această (studentă) • adjective demonstrative de depărtare: acel, acea • adjective demonstrative de identitate: același, aceeași • adjective demonstrative de diferențiere: cestălalt, celălalt, ceastălaltă, cealaltă Observații: Adjectivul demonstrativ de identitate prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu sine însuși a unui obiect, el poate dezvolta sensul adjectivului calificativ comun:„Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu.”( M. Eminescu, I, p. 129) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIV
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de depărtare: acel, acea • adjective demonstrative de identitate: același, aceeași • adjective demonstrative de diferențiere: cestălalt, celălalt, ceastălaltă, cealaltă Observații: Adjectivul demonstrativ de identitate prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu sine însuși a unui obiect, el poate dezvolta sensul adjectivului calificativ comun:„Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu.”( M. Eminescu, I, p. 129) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIV" Sub aspect morfologic, adjectivul demonstrativ se deosebește de pronume, prin structură și prin caracterul dependent al corelațiilor de gen, număr și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celălalt, ceastălaltă, cealaltă Observații: Adjectivul demonstrativ de identitate prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu sine însuși a unui obiect, el poate dezvolta sensul adjectivului calificativ comun:„Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu.”( M. Eminescu, I, p. 129) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIV" Sub aspect morfologic, adjectivul demonstrativ se deosebește de pronume, prin structură și prin caracterul dependent al corelațiilor de gen, număr și caz. Deosebirile de structură față de pronumele corespunzătoare caracterizează adjectivul demonstrativ numai când precede substantivul. Principala
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Observații: Adjectivul demonstrativ de identitate prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu sine însuși a unui obiect, el poate dezvolta sensul adjectivului calificativ comun:„Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu.”( M. Eminescu, I, p. 129) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIV" Sub aspect morfologic, adjectivul demonstrativ se deosebește de pronume, prin structură și prin caracterul dependent al corelațiilor de gen, număr și caz. Deosebirile de structură față de pronumele corespunzătoare caracterizează adjectivul demonstrativ numai când precede substantivul. Principala deosebire este absența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezintă uneori mutații semantice însemnate; în locul identității cu sine însuși a unui obiect, el poate dezvolta sensul adjectivului calificativ comun:„Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu.”( M. Eminescu, I, p. 129) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIV" Sub aspect morfologic, adjectivul demonstrativ se deosebește de pronume, prin structură și prin caracterul dependent al corelațiilor de gen, număr și caz. Deosebirile de structură față de pronumele corespunzătoare caracterizează adjectivul demonstrativ numai când precede substantivul. Principala deosebire este absența particulei -a: acest om/acesta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, I, p. 129) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI DEMONSTRATIV" Sub aspect morfologic, adjectivul demonstrativ se deosebește de pronume, prin structură și prin caracterul dependent al corelațiilor de gen, număr și caz. Deosebirile de structură față de pronumele corespunzătoare caracterizează adjectivul demonstrativ numai când precede substantivul. Principala deosebire este absența particulei -a: acest om/acesta, acel om/acela. Nu prezintă această deosebire pronumele de identitate (același) și de diferențiere (celălalt, cestălalt): același om/același, celălalt om/celălalt. Alte deosebiri caracterizează numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nu prezintă această deosebire pronumele de identitate (același) și de diferențiere (celălalt, cestălalt): același om/același, celălalt om/celălalt. Alte deosebiri caracterizează numai formele de feminin singular: • absența particulei deictice -a lasă loc la nominativ-acuzativ dezinenței -ă: această fată/aceasta. • adjectivul de depărtare are la nominativ-acuzativ structură bisilabică, iar pronumele structură trisilabică: acea fată/aceea. Când urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai formele de feminin singular: • absența particulei deictice -a lasă loc la nominativ-acuzativ dezinenței -ă: această fată/aceasta. • adjectivul de depărtare are la nominativ-acuzativ structură bisilabică, iar pronumele structură trisilabică: acea fată/aceea. Când urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]