6,618 matches
-
metodă pentru a ști dacă bebelușul din fața dumneavoastră este băiat sau fată și aceasta, fără să trebuiască să vă uitați în scutecele sale! Atunci când auzim vorbindu-se de diferențele fizice dintre bărbați și femei, presupunem adesea că acestea apar în timpul adolescenței și sunt legate în principal de schimbările hormonale. Într-adevăr, cam pe atunci fetelor li se lărgește talia, li se formează sânii și se depune grăsime în jurul coapselor și feselor. Băieților li se îngroașă vocea, li se dezvoltă pilozitatea și
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
vârste mici nu prezintă nici o diferență în raport cu sexul. În pofida a ceea ce se spune de obicei, fetițele nu plâng mai mult decât băiețeii. Prin urmare, dacă această diferență există la adulți, dar nu și la copii, înseamnă că ea apare în... adolescență. Cercetătorii au cerut unui grup de 216 băieți și de 265 de fete, cu vârste între 11 și 16 ani, să completeze câteva chestionare despre frecvența cu care plâng și despre predispoziția lor de a plânge. În toate grupele de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
După analiza discursurilor, Tagliamonte a remarcat o concentrare de cuvinte specifice la cei de 15-16 ani în general, și la fete în particular. Tagliamonte a constatat că stilul de a vorbi se schimbă pe măsură ce ne maturizăm. Când fetele ajung la adolescență, folosesc mai mult decât băieții expresii americane la modă, mai ales cuvântul „ca” (like), ce le punctează regulat discursul. Acest rezultat confirmă ceea ce se știa deja, anume că există o foarte puternică influență a anturajului asupra aspectelor lingvistice ale limbajului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
decât băieții expresii americane la modă, mai ales cuvântul „ca” (like), ce le punctează regulat discursul. Acest rezultat confirmă ceea ce se știa deja, anume că există o foarte puternică influență a anturajului asupra aspectelor lingvistice ale limbajului cu precădere în timpul adolescenței. Dar ceea ce mai pune în evidență acest studiu este că femeile sunt la originea propagării schimbărilor lingvistice... Atunci când copiii sunt la școala primară, limbajul lor se modelează după cel al părinților. Dar între 15 și 16 ani, subit, fetele încep
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
acum rândul băieților să le folosească mai mult decât ele. În cele din urmă, Tagliamonte a tras concluzia că atunci când se produce o schimbare într-o limbă, femeile sunt cele care o adoptă și o transmit în jurul lor în perioada adolescenței. Pentru mai multe detalii Tagliamonte S., „So who? Like how? Just what? Discourse markers in the conversations of young Canadians”, în Journal of Pragmatics, nr. 37 (11), 2005, p. 1896-1915. De ce femeile preferă, în perioada ovulației, bărbații plini de testosteron
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a celor doi consorți: fuziunea pare să reducă influența criteriului sexual de vreme ce cuplurile care fuzionează („Bastion”) se confruntă vizibil mai puțin cu probleme de intimitate în raport cu cele „Paralelă”. Studiind care a fost climatul familial al soților în copilărie și în adolescență, Girardin Keciour și colegii săi au observat că perechile ale căror parteneri au trăit într-o atmosferă familială conflictuală, aveau o probabilitate de două ori mai mare de a cunoaște o degradare a intimității lor decât cuplurile în care nici unul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
variety: Tests from 52 nations, 6 continents, and 13 islands”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 85(1), 2003, p. 85-104). De ce există acest dublu standard în cele mai multe dintre societăți? De ce tinerii și tinerele își petrec anii de adolescență căutând relații diferite? De ce, în culturi așa-zis egalitare, bărbații și femeile urmăresc în acest plan scopuri deosebite? În viziunea unora, ar fi vorba de o deprindere: am învăța privindu-ne „anturajul” să funcționăm la fel (Bandura, 1977). În viziunea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sunt mai maturi din punct de vedere al dezvoltării oaselor. Pe la vârsta de 5 sau 6 ani copiii negri excelează În alergarea rapidă, săritura În lungime și săritura În Înălțime, toate acestea cerând o scurtă izbucnire de putere. La vârsta adolescenței negrii au reflexe mai rapide, cum ar fi vestitul reflex de la genunchi. Estasiaticii aleargă chiar și mai puțin bine decât albii. Aceleași șolduri Înguste, picioare mai lungi, mai mulți mușchi și mai mult testosteron care Îi avantajează pe negri În fața
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
în urina schizofrenilor. Diagnostic diferențial. Diagnosticul diferențial comportă dificultăți, mai ales în perioada de debut a bolii, când se face aproape cu toate entitățile psihopatologice. Pe măsură ce tabloul simptomatologic disociativ se conturează, dificultățile de diagnostic se atenuează. Multe dintre tulburările perioadei adolescenței pot avea o "coloratură schizofreniformă": exaltare, preocupare pentru idealismul abstract, modificări bruște ale dispoziției, introspecții, reverie - sunt tulburări care pot caracteriza "criza de adolescență", dar care pot constitui și debutul unei psihoze discordante. Prezența disociației este singurul criteriu valabil pentru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihopatologice. Pe măsură ce tabloul simptomatologic disociativ se conturează, dificultățile de diagnostic se atenuează. Multe dintre tulburările perioadei adolescenței pot avea o "coloratură schizofreniformă": exaltare, preocupare pentru idealismul abstract, modificări bruște ale dispoziției, introspecții, reverie - sunt tulburări care pot caracteriza "criza de adolescență", dar care pot constitui și debutul unei psihoze discordante. Prezența disociației este singurul criteriu valabil pentru diagnosticarea schizofreniei la această virstă biologică critică. Diagnosticul diferențial al schizofreniei nu poate fi făcut decît printr-o abordare globală a tabloului psihopatologic. Prezența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
episoade acute, se poate întîlni o largă gamă de manifestări de tipul conversiei, al simptomelor obsesive și obsesiv-compulsive, a căror intensitate se poate modifica ulterior. Apariția unor simptome spihotice, ca și prezența unui sindrom defectual tranșează diagnosticul. 19. Criza de adolescență, prin trăsăturile ei distinctive: exaltare, preocupare pentru idei abstracte, variațiii dispoziționale imprevizibile, reverii, introspecție, timiditate, creează un tablou care pote fi confundat cu schizofrenia. Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este dificl și impune o atitudine de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sindrom defectual tranșează diagnosticul. 19. Criza de adolescență, prin trăsăturile ei distinctive: exaltare, preocupare pentru idei abstracte, variațiii dispoziționale imprevizibile, reverii, introspecție, timiditate, creează un tablou care pote fi confundat cu schizofrenia. Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este dificl și impune o atitudine de expectativă. Orice studiu al diagnozei schizofreniei, apreciază trei aspecte: nozologic - cel al clasificării tulburărilor, fenomenologic - cel al identificării și definirii trăsăturilor tulburării și fizio patologic - cel al identificării cauzelor ce separă o tulburare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la caracteristicile anamnestice (adaptare premorbidă a pacienților) și biosociodemografice (vârstă, sex, statut marital, socioeducațional etc.). Aceste caracteristici constituie puncte de reper greu de ignorat în demersul diagnosticului clinic al schizofreniei. Observarea unei simptomatologii psihiatrice fruste izvorând încă din copilăria și adolescența unor ulteriori pacienți cu schizofrenie, militează în favoarea unui debut foarte precoce al maladiei, ce se poate situa cu ani înaintea decompensării clinice clar manifeste și care se produce de obicei la tânărul adult. Aceste date sunt compatibile cu ipoteza neurodezvoltării
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ce vor dezvolta în timp o schizofrenie (sau tulburări din spectrul acesteia) și care sunt aparent indemni de oricare din aceste simptome premorbide (185/ 39.52%). Pe de altă parte, doar o parte din aceste “soft signs” / simptome premorbide din adolescență sunt superpozabile cu simptomatologia premorbidă care se regăsște la vârsta adultă: Care este valoarea pragmatică a acestor date pentru clinica psihiatrică? Un răspuns pertinent la această chestiune rămâne greu de formulat.Desigur că pentru practicianul clinician mereu confruntat cu necesitatea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
anumite trăsături morbide. Diferențe individuale relativ stabile par să existe în preferința alegerilor făcute de către indivizi (și am putea să ne întrebăm sub influiența căror factori operează aceste alegeri). Structura mentală apare ca un dat stabilit la individ, odată cu trecerea adolescenței și a oscilațiilor pe care această etapă le presupune care fixează de o manieră defnitivă identitatea structurală a subiectului, într-o relație funcțională, fără posibilitatea unor variații profunde sau importante. Structura, deși rămânând inaparentă, se manifestă de o manieră permanentă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
astfel de corelații vor fi posibile. Diversele studii de genul celor sus menționate s-au focalizat pe grupuri de diferite vîrste - unele începînd de la naștere sau chiar mai devreme, altele în mica copilărie în vreme ce altele se referă la pubertate sau adolescență. Markerii potențiali de vulnerabilitate au fost împărțiți în trei mari categorii: I. "stigmate" biologice II. funcțiile neuro-integrative, termen general care se referă la acțiuni neuromotorii, atenționale, reactivitatea sistemului nervos autonom și procesarea cognitivă III. comportament social și simptome precoce ale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aceste semne și disfuncționalități și aparent ei sînt cei cu cel mai mare risc. - O serie de semne ale disfuncționalităților neurointegrative și sociale apar încă din mica copilărie, dar paternurile devin oarecum clare și mai bine pronunțate odată cu pubertatea și adolescența. - Cele mai multe semne de acest gen nu sînt specifice pentru cei cu risc crescut, după cum nu sînt predictive pentru apariția unei schizofrenii ulterioare. Cu toate 36 acestea există sugestii că anumite tipuri de deficit de atenție și în procesarea informației pot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aceiași formă ca și cea care conduce psihologii la considerarea, în explicarea conduitelor, a unei funcții integratoare operând la nivele diferite de observație a acestor conduite. Nu este rar ca dezvoltarea aceasta preschizofrenică se oprească perioade foarte îndelungate uneori dincolo de adolescență sau în viața adultă. Pe de altă parte, pare demonstrat că schimbările de viață majore, dar și alte evenimente aparent mai puțin importante pot conduce la emergența unor simptomatologii cu 37 implicații psihiatrice la anumiți indivizii susceptibili. Simptome psihotice pot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihopatologic și față de caracteristicile din trecut ale unei persoane, orientează diagnosticul diferențial și observația clinică către posibilitatea unui debut de schizofrenie. Forma aceasta de intrare în schizofrenie este, deseori, dificilă pentru diagnosticul diferențial în raport de alte tulburări psihopatologice din adolescență (tulburări lipsite de agravare progresivă și, în general, cu evoluție tranzitorie). în cazul schizofreniei, evoluția tulburărilor este persistentă, cu agravarea progresivă a disociației ideo-afective și disocierea caracteristică a personalității. Ey distinge două tipuri caracteriale preschizofrenice: "schizoidia evolutivă" și "nevroza preschizofrenică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau conduitele sexuale aberante 10. Adesea însă, intrarea în boală nu îmbracă o alură atât de acută ci are loc prin mici transformari ale personalității și neânsemnate deviații comportamentale, de tip impulsiv, trecutre de obicei în contul trăirilor obișnuite ale adolescenței. în debutul acesta insidios, astenic și hipocondriac, subiectul începe să prezinte o tendință spre izolare, opoziție, cu scăderea interesului fără nici o motivație aparentă. Adesea se regăsește o subită vocație tulbure, pentru vreo sectă pseudo-mistică, dorința de a se călugări pe
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
urma. 4. Debutul schizofreniei la copil și adolescent 4.1. Debutul în schizofrenia infantilă. Schizofrenia infantilă este o entitate care suscită controverse, unii negându-i existența în timp ce alții o descriu chiar de la vârstă relativ fragede, dincolo de 4-5 ani și până la adolescență. Prevalența acestei forme juvenile este dificil de estimat, dar pare mai scăzută decât cea a autismului (Volkmar et al, 1988). Antecedentele familiale și/sau ontogenetice sunt frecvente, cât și existența anomaliilor premorbide (personalități de tip schizotipal, tulburări de atenție și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
isterică. Procesul patologic debuteză de obicei, după o prealabilă dezvoltare psihică normală sau chiar considerată precoce și după o adaptare anterioară, relativ satisfăcătoare. 4.2. Debutul schizofreniei la adolescent. Angoasanta interogație asupra unui posibil debut al unei schizofrenii (frecvent în adolescență), se infiltrează adesea în câmpul preocupărilor pedopsihiatrilor cu riscul de loc neglijabil de a sfârși în atitudini de reperaje semiologice deopotrivă sărăcite și periculoase. Excesele sunt binecunoscute: suspectarea oricărui adolescent care întârzie prea mult în a se contempla în oglindă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se contempla în oglindă de a ascunde un posibil schizofren nesigur de propria sa identitate, sau considerarea oricărei excencitrități pasagere, într-o bizarerie de comportament evocatoare a unei psihoze disociative. Nu este mai puțin adevărat că schizofrenia debutează adesea la adolescență, chiar dacă toate manifestările patologice sau deviante nu sunt (din fericire) semne ale unei schizofrenii incipiente. Asistăm la un paradox: pe de o parte o maladie, rară dar gravă și cu evoluție îndelungată, pe de alta o nozologie fluctuantă, nesigură în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu evoluție îndelungată, pe de alta o nozologie fluctuantă, nesigură în care frontierele între normal și patologic sunt în mod particular amestecate. Acest paradox explică riscurile unei erori atât prin exces cât și prin lipsa unui diagnostic de acuratețe. La adolescență problema diagnosticului schizofreniei nu constă din nerecunoașterea tabloului evocator. în linii mari, cu toată diversitatea mare a conduitelor inițiale pot fi distinse trei mari tipuri de modalități de debut (Mellor, 1970; Wynne, 1988; McGuffin et al, 1991): 1. Forme acute
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fi controlate iar dezorganizarea este totală. Importanța criteriului evolutiv explică de ce diagnosticul este cu atât mai dificil cu cât tulburările sunt mai la începutul lor. Atât doar că problema nu este doar pur diagnostică: cunoscându-se marea reversibilitate la adolescență a tulburărilor psihice chiar și grave, există o tentație puternică care îndeamnă la acțiune de o manieră adaptată. De unde nevoia de a aprecia în profunzime tulburările al căror potențialitate psihotică este suspicionată. De obicei trei repere sunt evocate: 1. antecedentele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]