3,907 matches
-
se afle sub controlul autorităților separatiste de la Tiraspol. Unul dintre motivele acestei situații o constituie staționarea în regiunea transnistreană a Armatei a XIV-a ruse. La alegerile parlamentare din februarie 1994, și la cele locale din aprilie 1995 Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), sprijinit de președintele Snegur, membru al acestei formațiuni, a obținut împreună cu aliații săi o victorie confortabilă. Noua majoritate parlamentară a adoptat la 29 iunie 1994 o nouă Constituție. A schimbat imnul de stat și a acordat prin
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
care s-a instaurat prin distrugerea structurilor de stat moldovene, a căpătat de la Republica Moldova dreptul de a utiliza propria ștampilă vamală cu inscripția: "Republica Moldova. Vama Tiraspol". În ultimul an de mandat, Snegur a intrat în conflict cu conducerea Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM). În aprilie 1995, președintele țării a venit cu o inițiativă legislativă privind denumirea limbii oficiale a statului (prin care se dorea revenirea la denumirea de ”limba română”) care a provocat o reacție ostilă din partea majorității parlamentare, fapt
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
1966), Medalia “Pentru Vitejie în Muncă” (1976), “Ordinul Republicii” Decretul nr. 1303 din 17 ianuarie 2000] , Diploma Academiei Europene de Arte (1995), Diploma de Onoare și Medalia de Aur a Ordinului European de Merit (1995), Doctor Honoris Causa al Universității Agrare din Chișinău (1996), Doctor Honoris Causa al Universității din Ankara (1996), Doctor Honoris Causa al Universității Libere Internaționale din Moldova (2001). Mircea Snegur este căsătorit cu Georgeta Snegur și împreună au doi copii: un fiu pe nume Vitalie și o
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
bosniaci au acceptat în general noul statut al provinciei. Partidul lor, Organizația Iugoslavă Musulmană, a făcut parte din majoritatea guvernelor Iugoslaviei interbelice. Regatul iugoslav a conservat structura socială însă a înlăturat multe din obligațiile feudale și a efectuat anumite reforme agrare limitate. Deși primul ministru Pașici a propus exproprierea latifundiilor beilor bosnieci, monarhia iugoslavă a refuzat această propunere. Bosnia a fost una dintre cele mai sărace regiuni ale Iugoslaviei, însă, spre deosebire de zonele vecine (Serbia, Croația și Muntenegru), mișcarea comunistă nu a
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
au aliat cu perșii și, după ce aceștia au părăsit Eubeea, tiranul răsturnat Hipias i-a condus pe perși la Maraton. În fața amenințării de invazie a perșilor, atenienii i-au chemat în ajutor pe spartani, care însă, sărbătorind atunci "carneia" (sărbătoarea agrară a lui Apollo Carneios, protector al turmelor), și-au amânat plecarea. Miltiades a obținut ca cei nouă strategi numiți o dată cu el să-i cedeze comanda, care era înnoită în fiecare zi. El a așteptat propria sa zi de comandă (13
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre."” Restul rezoluției cuprinde programul de aplicație: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate națională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieții publice, reforma agrară radicală, legislație de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea națională dorește ca Congresul de pace să asigure dreptatea și libertatea atât pentru națiunile mari cât și pentru cele mici și să elimine războiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internaționale. Ea
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
la București. În anul 1993 revine în Republica Moldova, activînd timp de un an în calitate de consilier și șef al Departmentului Politic al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. În anul 1994, Dumitru Diacov este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat Agrar din Moldova, deținând până în anul 1995 funcția de președinte al Comisiei parlamentare de politică externă. În paralel, în perioada 1994-1998, îndeplinește funcția de Președinte al Delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Între anii 1995 și 1998
Dumitru Diacov () [Corola-website/Science/302534_a_303863]
-
votul celor 40 de deputați comuniști și al parlamentarilor centriști. În calitatea sa de ministru al economiei și prim-ministru, Ion Sturza a inițiat și realizat un șir de reforme economice și sociale importante pentru Republica Moldova, ca reforma teritorială, bugetar-fiscală, agrară. Au avut loc privatizări importante cu investitori strategici. La 5 noiembrie 1999, o nouă majoritate parlamentară constituită din comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta - votează împotriva privatizării mai multor întreprinderi din industria vinului și tutunului, contrar condițiilor
Ion Sturza () [Corola-website/Science/302535_a_303864]
-
întemeietorul primei dinaștii regale, Yu cel Mare, are rolul principal. În alte povestiri din această carte apar unii Auguști (Niu-Kua și Ciu-jong) sau alți eroi. Povestea Apelor Revărsate reprezintă un mit referitor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter șamaninst (religie animista primitivă care consideră că slujitorii cultului pot influența spiritele rele sau bune printr-un riț religios): făcând desene pe pământ, apa va țâșni și va curge în albia să.
China antică () [Corola-website/Science/302706_a_304035]
-
crestinismului, spor demografic, dezvoltare agricola, renasterea comunitatilor urbane, diversificarea activitatilor economice, revigorarea comertului local si la distanta, dar si ca o expansiune teritoriala. Europa de Vest a iesit din limitele sale traditionale, stabilind contacte cu alte orizonturi. Expansiunea economică, într-o societate agrară, a constituit elementul principal al avântului economic. În această perioadă se poate observă un progres vizibil în economia și, mai ales, în tehnica agricolă. Existau diverse tipuri de exploatare a solului, de la simplul cules, ce asigura o subzistență precară, până la
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
au devenit ocupații exclusive, răspândite și practicate la scară largă, ce a dus la apariția noilor reglementări, de natură să stabilească condițiile migrării sezoniere a turmelor, pentru a preveni conflictele tot mai numeroase care îi opuneau pastorior pe locuitorii comunităților agrare. În zonele cerealiere dezvoltate, în Peninsula Iberică, estul Germaniei, posesiunile slave, a avut loc, din secolul XI, un proces tot mai rapid de extindere a terenurilor arabile și a culturilor agricole, prin asanări, îndiguiri, defrișări, ce au atins apogeul în
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
caracterizată prin tensiunea constantă dintre terenurile cultivate și cele destinate creșterii animalelor, cea dintâi neputând fii extinsă pentru a nu periclita cea de-a două categorie; dezechilibrul dintre exploatările agricole; creșterea demografică ce tindea să depășească posibilitățile nutritive ale economiei agrare medievale, ceea ce ar fi dus la criza secolului al XIV-lea și cortegiului ei de nenorociri ce implicau foametea, epidemia de ciumă, tensiunile sociale, războiul de 100 de ani, considerate de istorici că fiind simptomele crizei de sistem ale feudalismului
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
le-au oferit inițiat o autonomie largă internă coloniștilor, că germani, valoni sau italieni. Orașul s-a detașat de mediul rural prin funcțiile sale. Avea funcție economică, de centru de schimb, par funcția secundară era producția de mărfuri și ocupațiile agrare. Funcția politică era conferită de statutul orașului că un sediu complec de putere, senioral sau central, și orășenesc. Deținea și funcție culturală, afirmându-se o cultură laică, în care universitățile jucau un rol important, precum și funcție religioasă, manifestanduse prin ordinele
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
latini că municipium sau territorium , civitas, desemnau orașele episcopale, ori oppidum sau forum pentru orașele cu locuri de schimb comercial, sau de așezare întărită-castellum, burgus, sau de suburbie-suburbium. Comerțul apare ca o urmare a unei sporiri demografice, a progresului tehnicii agrare, a dezvoltării meșteșugurilor urbane, a îmbunătățirii mijloacelor de transport pe uscat și apă, având o creștere apreciabilă atât pe piața internă cât și externă. Comerțul extern apare tocmai datorită dezvoltării meșteșugurilor urbane și a navigațiilor între Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Nordului și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
schimb (cambii) ce erau valorificate prin adonsare de către alte persoane decât beneficiarii inițiali. De asemenea, statele nu mai aveau datorii doar pe termen scurt, ci și pe termen lung, că orașele-state italiene. Proprietatea funciară feudală și relațiile feufale din economia agrară și-au accentuat procesul de destrămare. În orașe, că urmare a depășirii însemnătății economice a micii producții meșteșugărești și a schimbului local și regional de către marea producție manufactiera și de către comerțul la distanță lungă, a avut loc o treptată slăbire
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
parte investite în mine, manufacturi, comerț, bănci, ferme organizate pe baza capitalistă, contribuind astfel la dezvoltarea relațiilor capitaliste în Europa apuseană. Formarea relațiilor capitaliste în agricultură în secolele XVI și XVII au avut loc în condițiile progresului tehnic din economia agrară, ale creșterii producției și intensificării circulației produselor agricole precum și ale crizei și destrămării structurilor sociale feudale. Deși mineritul, meșteșugurile și manufacturile, comerțul, operațiile bănești, navigația s-au extins, economia agrară și populația rurală ocupau încă ponderea cea mai mare în
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
XVII au avut loc în condițiile progresului tehnic din economia agrară, ale creșterii producției și intensificării circulației produselor agricole precum și ale crizei și destrămării structurilor sociale feudale. Deși mineritul, meșteșugurile și manufacturile, comerțul, operațiile bănești, navigația s-au extins, economia agrară și populația rurală ocupau încă ponderea cea mai mare în economia și societatea țărilor din Europa apuseană în sec. XVI-XVII. Pe ansamblul țărilor din Europa apuseană populația rurală reprezenta 65% și 90% din populație, ajungând la circa jumătate numai în
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
societatea țărilor din Europa apuseană în sec. XVI-XVII. Pe ansamblul țărilor din Europa apuseană populația rurală reprezenta 65% și 90% din populație, ajungând la circa jumătate numai în Provinciile Unite. Pentru a face față cererii sporite de produse ale economiei agrare, creșterea producției a fost realizată, în condițiile fondului agricol limitat, mai ales prin ameliorări funciare, progres tehnic, modificări în raportul dintre suprafețele cultivate și pășuni, îmbunătățire a sistemului asolamentelor, restructurare și reorganizare a fondului agricol. Formarea relațiilor capitaliste în agricultură
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
a fondului agricol. Formarea relațiilor capitaliste în agricultură a fost precedată de criză și declinul vechii societăți, adică de slăbirea proprietății funciare feudale și de destrămarea structurilor sociale feudale, care constituiau formă de proprietate și relațiile sociale dominante în economia agrară. Slăbirea și destrămarea lor nu au dus însă la proprietatea funciară burgheză și al relați de producție capitaliste în economia agrară, ci numai le-au pregătit formarea. Formarea proprietății funciare burgheze și a relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
funciare feudale și de destrămarea structurilor sociale feudale, care constituiau formă de proprietate și relațiile sociale dominante în economia agrară. Slăbirea și destrămarea lor nu au dus însă la proprietatea funciară burgheză și al relați de producție capitaliste în economia agrară, ci numai le-au pregătit formarea. Formarea proprietății funciare burgheze și a relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc în condițiile în care domeniile sau terenurile aflate în proprietate sau arendate, degrevate de obligațiile decurgând din dreptul feudal și stăpânite
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc timpuriu și intens în Anglia, Provinciile Unite, și ulterior în ritm lent, în Franța, Italia, Germania, Peninsula Iberică. Deși relațiile capitaliste s-au extins, relațiile feudale s-au menținut încă dominante în economia agrară. În Anglia, proprietatea funciară și structura socială au trecut prin profunde transformări, care au făcut că declinul feudalismului și formarea capitalismului în agricultură să între în această epoca într-o faza decisivă. Declinul economic și politic al vechii nobilimi, ascensiunea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
dependenți pe baza legiurilor cutumiare feudale prin arendă pe baza de contract. Împrejmuirea constă în procesul complex de deposedare a țăranilor de pe domeniu de loturile lor și de uzurparea a terenurilor aflate în folosință lor comună pe baza vechiului sistem agrar al câmpurilor deschise și al drepturilor obsesti, de trecere a tuturor acestor bunuri funciare în folosință exclusivă a proprietarului domeniului și de împrejmuire a lor. Împrejmuirea era însoțită de comasarea bunurilor funciare, sub formă de ferme mari sau fonduri agricole
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
ferme organizate pe baza capitalistă, deținători de slujbe oficii publice, arendași ai veniturilor statului-impozite, taxe. Burghezia din sec. XVI-XVII investea capitaluri și își desfășura activitatea frecvent și concomitent în mai multe sectoare economice-minerit, industrie manufacturieră, comerț, operații bancare, navigație, economi agrară), precum și în deținerea unei slujbe de stat. Și chiar dacă ponderea acestor investiții și activități se schimbau, se deplasau sau se completau, ele se condiționau și contribuiau la sporirea profiturilor posesorilor de capital. În Italia sec. XVI, în conditile declinului economic
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
sec. XVI, în conditile declinului economic și procesului de slăbire a capitalismului și de refeudalizare, deplasarea capitalurilor burgheziei toscane și mai ales florentine din activitatea minieră, industrială, comercială și bancară spre cumpărarea de proprietăți rurale, bazate pe păstrarea vechilor relații agrare feudale, s-a accentuat, ducând la accelerarea aristocratizării sale și a involuției sale sociale. În Provinciile nordice ale Tăriilor de Jos, victoria revoluției și constituirea republicii Provinciilr Unite la sfârșitul sec. XVI au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea burgheziei olandeze
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
and 1916. Legea contribuia și la lărgirea autonomiei Finlandei, restricționând influența rusească asupra chestiunilor interne finlandeze: guvernul provizoriu al Rusiei va determina doar politicile externă și militară ale Finlandei. În Parlament, legea a fost adoptată cu susținerea social-democraților, a Ligii Agrare, și a unor activiști de dreapta și nesocialiști dornici de suveranitate pentru Finlanda. Conservatorii se opuneau legii și unii dintre cei mai de dreapta deputați au demisionat din Parlament. La Petrograd, planul social-democraților avea susținerea lui Vladimir Lenin și a
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]